{"id":22868,"date":"2024-01-18T08:28:50","date_gmt":"2024-01-18T14:28:50","guid":{"rendered":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=22868"},"modified":"2025-04-06T03:29:56","modified_gmt":"2025-04-06T09:29:56","slug":"un-roman-in-america-teodor-andrica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=22868","title":{"rendered":"UN ROM\u00c2N \u00ceN AMERICA: TEODOR ANDRICA"},"content":{"rendered":"\n

UN ROM\u00c2N \u00ceN AMERICA:
TEODOR ANDRICA<\/em><\/h2>\n\n\n\n

Jurnalistul, corespondentul de r\u0103zboi \u0219i fondatorul Asocia\u021biei de Arte Populare<\/em> din Cleveland, Theodore Andrica, a fost redactor la ziarul The Cleveland Press<\/strong> (rubrica Ethnic Nationalities \u2013 Na\u021bionalit\u0103\u021bi Etnice) din 1927 p\u00e2n\u0103 \u00een 1973. <\/p>\n\n\n

\n
\"\"
Teodor Andrica<\/em><\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

N\u0103scut \u00een satul rom\u00e2nesc Radna din jude\u021bul Arad la 9 August 1900, Teodor Andrica avea nou\u0103sprezece ani c\u00e2nd a emigrat \u00een Statele Unite \u00een 1920. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen prim\u0103vara anului 1927, Andrica a mers la departamentul editorial al ziarului The Cleveland Press<\/strong> pentru a \u00eenregistra o pl\u00e2ngere la redactorul-\u0219ef Louis B. Seltzer. Andrica a subliniat c\u0103, de\u0219i comunit\u0103\u021bile de imigran\u021bi din ora\u0219 reprezint\u0103 60% din popula\u021bia Clevelandului, ziarul a scris foarte pu\u021bin despre aceste comunit\u0103\u021bi. Condamna\u021bi \u0219i da\u021bi deoparte ca \u201estr\u0103ini\u201d, imigran\u021bii din Cleveland s\u2019au sim\u021bit lipsi\u021bi de leg\u0103turi \u0219i de colabor\u0103rile necesare pentru a se asimila. Andrica a subliniat c\u0103 prezentarea unor rubrici de \u0219tiri relevante pentru astfel de persoane lipsite de drepturi, ar \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi moralul \u0219i ar facilita integrarea. <\/p>\n\n\n\n

Seltzer a fost de acord \u0219i l-a angajat pe Andrica \u201ereporter etnic\u201d al publica\u021biei. \u00cen urm\u0103torii 46 de ani, p\u00e2n\u0103 la pensionarea sa \u00een 1973, Andrica a raportat evenimente importante din cartierele vibrante de imigran\u021bi ale ora\u0219ului \u00een rubricile sale\u00a0\u201e100 de ani de na\u021bionalit\u0103\u021bi \u00een Cleveland\u201d<\/em>\u00a0\u0219i\u00a0\u201e\u00cen jurul lumii \u00een Cleveland\u201d.<\/em>\u00a0Andrica a scris \u0219i despre rom\u00e2nii americani \u0219i comunit\u0103\u021bile lor din Cleveland, studiu publicat ini\u021bial \u00een 1977 de\u00a0Cleveland State University sub tutela Departamentului de Studii Etnice (Cleveland Ethnic Heritage Studies<\/em>).\u00a0<\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n

\u00censufle\u021bit, Andrica a propus ca ziarul s\u0103 sponsorizeze primul festival multina\u021bional din Cleveland. La 12 Noiembrie 1927, \u00een Sala Public\u0103 a ora\u0219ului a avut loc \u201eDansul Na\u021biunilor\u201d, la care au participat peste paisprezece mii de oameni. Spectacolele diverselor grupuri etnice sus\u021binute de peste opt sute de dansatori europeni amatori au constituit un succes triumf\u0103tor, iar evenimentul a fost repetat de Ziua Muncii<\/em>  \u00een anul urm\u0103tor, 1928, la amfiteatrul \u00een aer liber “Brookside Park”. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1929 s\u2019a format un Consiliu al tuturor na\u021biunilor, cu Andrica \u00een func\u021bia de secretar. La mijlocul lui Martie 1930, consiliul a g\u0103zduit o expozi\u021bie multicultural\u0103 de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 la care au participat peste o sut\u0103 de mii de oameni. <\/p>\n\n\n\n

\u00cencep\u00e2nd din 1933, Andrica \u2013 ca un serviciu public unic \u2013 a f\u0103cut c\u0103l\u0103torii \u00een numele imigran\u021bilor din Cleveland \u00een diferite ora\u0219e, ora\u0219e \u0219i sate europene de unde ace\u0219tia au emigrat. \u00cen timpul acestor escale, se \u00eentre\u021binea personal cu prietenii, familiile \u0219i vecinii lor. Andrica a f\u0103cut astfel \u0219aisprezece pelerinaje.  <\/p>\n\n\n\n

Theodore Andrica a decedat la 1 Martie 1990, la v\u00e2rsta de 89 de ani. A fost elogiat de primarul din Cleveland, Carl Stokes, ca fiind \u201eambasadorul nostru, al bunei voin\u021be pentru \u00een\u021belegerea interna\u021bional\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

= = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = =<\/p>\n\n\n\n

THEODORE ANDRICA :<\/strong> \u201cRom\u00e2nii Americani \u0219i comunit\u0103\u021bile din Cleveland\u201d<\/strong><\/em>, 1977.<\/strong>
(extrase)<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00abPrima experien\u021b\u0103: discriminare. La fel ca majoritatea imigran\u021bilor europeni, \u0219i rom\u00e2nii au v\u0103zut pentru prima dat\u0103 un negru abia dup\u0103 ce au ajuns \u00een America. Ca \u0219i ceilal\u021bi, \u0219i rom\u00e2nii au ajuns aici f\u0103r\u0103 no\u021biuni preconcepute despre \u201enegri\u201d. Ei nu \u0219tiau nimic despre \u201ediscriminare\u201d sau nimic legat de negri.  Sper c\u0103 experien\u021ba mea personal\u0103 va ilustra acest punct. <\/p>\n\n\n\n

Nu vorbeam deloc engleza c\u00e2nd am ajuns \u00een Statele Unite, nu am putut ob\u021bine nicio slujb\u0103 dec\u00e2t cea mai modest\u0103. Cea mai inferioar\u0103 categorie de munc\u0103 u\u0219oar\u0103, era cea de infirmier \u00eentr\u2019un spital. Am acceptat cu bucurie o astfel de slujb\u0103. Zece dolari pentru \u0219ase zile \u0219i jum\u0103tate de munc\u0103 a c\u00e2te 12 ore fiecare, iar camera \u0219i masa erau plata mea.  \u00cen camera dubl\u0103 de la mansard\u0103 care urma s\u0103 fie viitoarea mea locuin\u021b\u0103, am g\u0103sit dou\u0103 paturi, unul pentru mine \u0219i cel\u0103lalt pentru un coleg de camer\u0103\u2026<\/p>\n\n\n\n

Cel\u0103lalt b\u0103rbat din dormitorul meu s\u2019a dovedit a fi negru. C\u00e2nd ne-am \u00eent\u00e2lnit, ne-am str\u00e2ns m\u00e2na \u0219i ne-am spus numele. Pentru a fi siguri c\u0103 ne vom aminti numele, le-am notat.  Din moment ce vorbeam pu\u021bin engleza, nu i-am putut spune mare lucru colegului meu de camer\u0103. De asemenea, a t\u0103cut de cele mai multe ori \u0219i c\u00e2nd a rostit c\u00e2teva cuvinte, mi-am dat seama c\u0103 nu era englez.  \u00cen timp ce aveam propriile mele probleme cu limba englez\u0103 inadecvat\u0103, colegul meu de camer\u0103 a avut \u0219i mai multe dificult\u0103\u021bi; nu vorbea engleza. Pentru un negru din America s\u0103 nu vorbeasc\u0103 engleza, era de neconceput, iar noul meu prieten a avut mari dificult\u0103\u021bi \u00een a convinge oamenii c\u0103 nu vorbe\u0219te limba. <\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd colegul meu de camer\u0103 a spus cuiva: \u201eTe rog, nu vorbesc englez\u0103\u201d, acesta s\u2019a uitat la el confuz \u0219i \u00een necrezare.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd am \u00eenv\u0103\u021bat am\u00e2ndoi c\u00e2teva rudimente de englez\u0103, am aflat povestea lui; prietenul meu negru era originar din Libia, la acea vreme o colonie a Italiei. Faptul c\u0103 vorbea italian\u0103, dar nu engleza, a ad\u0103ugat \u0219i mai mult\u0103 confuzie.  \u00cen compania lui am aflat pentru prima dat\u0103 ceva despre discriminarea negrilor. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen dup\u0103-amiaza de Joi, jum\u0103tatea noastr\u0103 de zi liber\u0103, noi doi obi\u0219nuiam s\u0103 vizit\u0103m un magazin cu \u00eenghe\u021bat\u0103 din cartier unde ne r\u0103sf\u0103\u021bam s\u0103 m\u00e2nc\u0103m acea faimoas\u0103 \u00eenghe\u021bat\u0103 asortat\u0103 de lux, banana split<\/em>. Cu de toate \u2013 \u00eenghe\u021bat\u0103, banane feliate, arahide s\u0103rate \u0219i fri\u0219c\u0103. Niciunul dintre noi nu a mai v\u0103zut a\u0219a ceva \u00eenainte de a veni \u00een fabuloasa Americ\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 trei sau patru vizite la magazinul unde g\u0103seam \u00eenghe\u021bata noastr\u0103 preferat\u0103, proprietarul m\u2019a chemat deoparte \u0219i mi-a spus cu voce sc\u0103zut\u0103 s\u0103 nu-l mai aduc prietenul de culoare la magazin. <\/p>\n\n\n\n

Cu greu \u00eemi venea s\u0103-mi cred urechilor. Poate c\u0103 engleza mea nu era suficient de bun\u0103 pentru a \u00een\u021belege ce am auzit, m\u2019am g\u00e2ndit. Dup\u0103 ce mi-am revenit din surprindere, am reu\u0219it s\u0103-l \u00eentreb pe proprietar: <\/p>\n\n\n\n

\u201eDe ce s\u0103 nu-mi aduc prietenul negru cu mine?\u201d <\/p>\n\n\n\n

Proprietarul magazinului mi-a r\u0103spuns: \u201eNu este bine pentru magazinul meu ca oamenii s\u0103 vad\u0103 un negru aici\u201d. <\/p>\n\n\n\n

Incidentul m\u2019a nedumerit \u0219i mult\u0103 vreme nu l-am putut \u00een\u021belege pe proprietarul magazinului. Pentru a evita orice jen\u0103, i-am sugerat colegului meu de camer\u0103 de culoare s\u0103 schimb\u0103m \u0219i s\u0103 \u00eencerc\u0103m magazine noi \u00een c\u0103utarea bananei noastre preferate. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen acela\u0219i spital am aflat pentru prima dat\u0103 c\u0103, dac\u0103 vorbeai cu accent str\u0103in, majoritatea oamenilor \u00ee\u0219i imaginau c\u0103 e\u0219ti ignorant.  \u00centr\u2019o pauz\u0103 din noapte (munceam noaptea), scriam scrisori lungi familiei \u0219i prietenilor mei din Rom\u00e2nia. Scrierea scrisorilor m\u2019a ajutat s\u0103 vindec nostalgia profund\u0103 pe care am suferit-o pentru patria mea. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen timp ce scriam o scrisoare lung\u0103, o asistent\u0103 s\u2019a apropiat de birou. S\u2019a \u00eent\u00e2mplat ca scrisul meu s\u0103 fie \u00eentotdeauna frumos. Asistenta, privind peste um\u0103rul meu, mi-a observat scrisul de m\u00e2n\u0103 \u0219i a r\u0103mas uimit\u0103 de capacitatea mea de a scrie. <\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd engleza mea s\u2019a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit, dar accentul mi-a r\u0103mas str\u0103in, am observat c\u0103 v\u00e2nz\u0103torii din magazine \u00eemi vorbeau \u00eentotdeauna mai tare dec\u00e2t cu alte persoane. Aceasta era o poveste veche. \u00cemi vorbeau tare, convin\u0219i c\u0103 str\u0103inii \u00een\u021beleg mai bine engleza dac\u0103 strigi la ei.<\/p>\n\n\n\n

Sosesc etnicii<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen ultimii ani, cuv\u00e2ntul \u201eetnic\u201d a devenit un cuv\u00e2nt de uz \u0219i o parte integrant\u0103 a vocabularului folosit at\u00e2t de politicieni, c\u00e2t \u0219i de educatori. <\/p>\n\n\n\n

Chiar \u0219i publica\u021biile \u00een limba englez\u0103 au urmat tendin\u021ba. Rapoartele despre evenimentele na\u021bionalit\u0103\u021bilor erau tip\u0103rite \u00een mod regulat \u00een cotidienele de limb\u0103 englez\u0103 din Cleveland sau \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2nalele din cartier. Imagini cu debutan\u021bi etnici erau prezentate doar \u00een paginile celor dou\u0103 cotidiene \u00een limba englez\u0103. \u201eEtnicii\u201d au sosit. Este greu de crezut ast\u0103zi c\u0103, \u00een urm\u0103 cu 50 de ani, \u00een presa de limba englez\u0103 \u0219tirile publicate despre grupurile celorlalte na\u021bionalit\u0103\u021bi, erau de obicei \u00een leg\u0103tur\u0103 cu vreo infrac\u021biune sau contraven\u021bie. Colegiile \u0219i universit\u0103\u021bile au acordat pu\u021bin\u0103 aten\u021bie sau deloc studiilor etnice. <\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 situa\u021bie s\u2019a schimbat radical \u00een Cleveland c\u00e2nd, \u00een 1927, Louis B. Seltzer, editorul ziarului The Cleveland Press<\/strong> a avut prevederea \u0219i imagina\u021bia de a considera grupurile diverselor na\u021bionalit\u0103\u021bi demne de a fi men\u021bionate \u00een publica\u021bie. <\/p>\n\n\n\n

Regretatul Louis Adamic, celebrul autor preocupat de americanizare \u0219i imigra\u021bie, descrie aceast\u0103 schimbare \u00een cartea sa \u201cAmerica mea\u201d, publicat\u0103 de Harper and Brothers \u00een 1938. \u00centr\u2019un capitol intitulat \u201eStr\u0103inii sunt \u0219tiri \u00een Cleveland\u201d<\/em>, Adamic a scris: <\/p>\n\n\n\n

\u201eAm men\u021bionat c\u0103 \u00een Cleveland imigran\u021bii \u0219i a doua genera\u021bie primesc mult spa\u021biu \u00een cele trei mari ziare locale: Cleveland<\/strong> Press<\/strong>, Plain Dealer<\/strong> \u0219i News<\/strong>. \u0218i aici se afl\u0103 o poveste. <\/p>\n\n\n\n

\u00centr\u2019o zi la \u00eenceputul anului 1927, un t\u00e2n\u0103r imigrant rom\u00e2n, Theodore Andrica, care avea ceva studii din \u021bara sa, a ap\u0103rut \u00een redac\u021bia ziarului Cleveland Press<\/strong>. El a spus, \u00een engleza lui st\u00e2lcit\u0103, c\u0103 are o idee pe care dore\u0219te s\u0103 o discute cu editorul. Editorul l-a v\u0103zut pe t\u00e2n\u0103rul imigrant, care l-a informat de fapt c\u0103, ziarele din Cleveland rateaz\u0103 o mare \u0219ans\u0103 c\u0103 nu acord\u0103 aten\u021bie celor n\u0103scu\u021bi \u00een alte \u021b\u0103ri \u0219i copiilor lor n\u0103scu\u021bi \u00een America.<\/p>\n\n\n\n

La urma urmei, a continuat el, aproximativ \u0219aizeci la sut\u0103 din popula\u021bia ora\u0219ului Cleveland era format\u0103 din imigran\u021bi, aproximativ patruzeci de na\u021bionalit\u0103\u021bi diferite, iar copiii lor, care, de\u0219i sunt cet\u0103\u021beni americani, indiferent dac\u0103 p\u0103rin\u021bii lor erau naturaliza\u021bi sau nu, erau \u00eenc\u0103 denumi\u021bi adesea \u201estr\u0103ini\u201d. Existen\u021ba lor nu a fost aproape niciodat\u0103 recunoscut\u0103 de pres\u0103, cu excep\u021bia, desigur, c\u00e2nd unii slovaci, polonezi, cehi sau sloveni au avut probleme cu legea. Aceasta, sus\u021binea Andrica, a fost o gre\u0219eal\u0103 general\u0103, cu rezultatul c\u0103 marile ziare \u00een limba englez\u0103 nu au fost citite la fel de larg \u00een cartierele str\u0103inilor, cum ar fi dac\u0103 ar oferi diferitelor grupuri na\u021bionale o oarecare reprezentare \u00een coloanele lor. Un ziar precum Cleveland Press<\/strong>, a sugerat el, pierdea bani prin neglijarea sec\u021biunilor str\u0103ine. De asemenea, aceast\u0103 neglijen\u021b\u0103 nu era bun\u0103 nici pentru ora\u0219, nici pentru str\u0103ini. A existat prea mult\u0103 segregare nes\u0103n\u0103toas\u0103 pe na\u021bionalit\u0103\u021bi \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, asimilarea sau americanizarea, sau cum s\u2019ar fi dorit s\u0103 o numeasc\u0103, a fost lent\u0103. Str\u0103inii aveau sentimentul c\u0103 nimeni de vreo importan\u021b\u0103 din Cleveland nu era cu adev\u0103rat interesat de ei; c\u0103 majoritatea persoanelor din grupul dominant social \u0219i economic \u2013 a\u0219a-numi\u021bii americani de alt\u0103dat\u0103 \u2013 sunt \u00eenclina\u021bi s\u0103-i priveasc\u0103 cu dispre\u021b. Tendin\u021ba general\u0103 a str\u0103inilor, ca \u0219i a copiilor lor n\u0103scu\u021bi \u00een America, a fost s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze, s\u0103 nu ia parte la treburile din Cleveland, de\u0219i, spunea Andrica, ei sunt at\u00e2t ca indivizi, c\u00e2t \u0219i ca grupuri, sau dintre ei, oricum \u2013 cu afaceri bune care ar putea fi utile pe termen lung. O modalitate de a ajuta la scoaterea lor \u00een eviden\u021b\u0103 e s\u0103 le recunoa\u0219tem existen\u021ba, s\u0103 scriem despre ei ca \u0219i cum ziarul \u00eei consider\u0103 parte din ora\u0219 \u0219i, astfel, s\u0103-i facem s\u0103 se simt\u0103 bine cu ei \u00een\u0219i\u0219i \u0219i cu faptul c\u0103 locuiesc \u00een Cleveland. <\/p>\n\n\n\n

Andrica a scos din buzunar o gr\u0103mad\u0103 de h\u00e2rtii mototolite, m\u00e2zg\u0103liri despre afaceri recente \u00een boem\u0103, finlandez\u0103, german\u0103, evreiasc\u0103, maghiar\u0103, italian\u0103, lituanian\u0103, polonez\u0103, rom\u00e2n\u0103, rus\u0103, sud-slav\u0103, slovac\u0103, scandinav\u0103, ucrainean\u0103 \u0219i \u00eenc\u0103 unul sau dou\u0103 grupuri, \u0219i a spus c\u0103 el crede c\u0103 aceste afaceri sunt \u0219tiri de o oarecare importan\u021b\u0103 pentru Cleveland. El credea c\u0103 nu pu\u021bini dintre cititorii americani de alt\u0103dat\u0103 ai presei ar fi interesa\u021bi s\u0103 afle despre ei, \u00een timp ce ceilal\u021bi, poate, ar trebui s\u0103 fie interesa\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Dar ceea ce a subliniat t\u00e2n\u0103rul rom\u00e2n, desigur, a fost c\u0103, dac\u0103 ziarul \u0219i-ar deschide rubricile la \u0219tirile \u201estr\u0103ine\u201d, circula\u021bia lui ar cre\u0219te \u2013 poate imediat; daca nu imediat, \u00een c\u00e2teva luni sigur. V\u0103z\u00e2nd c\u0103 editorul era interesat, s\u2019a oferit pentru slujba de a raporta faptele \u0219i treburile imigran\u021bilor din numeroasele comunit\u0103\u021bi din ora\u0219, \u00een general\u2026 A mai spus de asemenea, c\u0103 are deja leg\u0103turi cu multe grupuri ale str\u0103inilor \u0219i s\u2019a g\u00e2ndit c\u0103 nu va avea nicio dificultate s\u0103 mai stabileasc\u0103 \u0219i altele \u00een viitor. <\/p>\n\n\n\n

Redactorul l-a angajat prompt pe Andrica cu \u00een\u021belesul c\u0103 trebuia s\u0103 fie considerat un experiment, dar experimentul a fost aproape un succes imediat. <\/p>\n\n\n\n

Andrica a f\u0103cut cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu conduc\u0103torii a peste treizeci de grupuri na\u021bionale din ora\u0219 \u0219i aducea zilnic la birou \u0219tiri despre viitoarea \u00eent\u00e2lnire a Societ\u0103\u021bii Slovace a Femeilor din Cleveland, piesa \u00een repeti\u021bie a unui club dramatic sloven, c\u0103s\u0103toria colorat\u0103 a unui cuplu polonez, prelegerea \u00een fa\u021ba unui grup suedez sau evreiesc, moartea unui muncitor care se stabilise \u00een Cleveland \u00een 1901 \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, fusese cel mai b\u0103tr\u00e2n lituanian din ora\u0219 \u0219i a\u0219a mai departe. <\/p>\n\n\n\n

Aceste \u00eent\u00e2lniri, dramatice, c\u0103s\u0103torii, prelegeri, decese etc. a primit la fel de mult spa\u021biu \u00een pres\u0103 ca \u0219i evenimentele similare din via\u021ba cet\u0103\u021benilor americani de alt\u0103dat\u0103 din Cleveland \u0219i au fost scrise la fel de respectuoase, iar circula\u021bia ziarului \u00een cartierele str\u0103inilor a crescut deodat\u0103 \u0219i a continuat s\u0103 creasc\u0103.  Andrica a sugerat apoi ca Presa s\u0103 sponsorizeze un mare festival public care s\u0103 reuneasc\u0103 grupuri na\u021bionale cu vechime de peste un sfert de secol de via\u021b\u0103 \u0219i activitate \u00een Cleveland, \u0219i s\u0103 le ofere posibilitatea de a demonstra capabilit\u0103\u021bile lor artistice \u0219i culturale. La \u00eenceput a existat un scepticism considerabil \u00een biroul de pres\u0103 cu privire la rezultatele unui astfel de festival, pentru c\u0103 multe dintre grupuri nutreau ranchiuni vechi de secole unul \u00eempotriva celuilalt. S\u2019a decis \u00eens\u0103 organizarea unei s\u0103rb\u0103tori numite \u201cDansul Na\u021biunilor<\/em>\u201c, deoarece dansul era ceva de care toate grupurile erau interesate \u0219i nu exista pericolul de conflict.<\/p>\n\n\n\n

\u201cAm \u00eenceput s\u0103 public\u0103m multe articole despre caracteristicile dansurilor populare ale fiec\u0103rei na\u021bionalit\u0103\u021bi, precum \u0219i multe fotografii\u201d, \u00eemi spunea Andrica, \u00een 1934. \u201eEra prima dat\u0103 c\u00e2nd un ziar metropolitan de m\u0103rimea noastr\u0103 publica \u00een paginile sale, coloan\u0103 dup\u0103 coloan\u0103, detalii despre dansurile populare \u0219i alte tr\u0103s\u0103turi caracteristice acestor na\u021bionalit\u0103\u021bi, \u0219i cred c\u0103 am \u00eendeplinit un scop dublu. Le-am f\u0103cut pe na\u021bionalit\u0103\u021bi s\u0103 simt\u0103 c\u0103 au ceva util de oferit \u0219i le-am dat posibilitatea cititorilor nen\u0103scu\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate de a cunoa\u0219te ceva despre calit\u0103\u021bile \u0219i realiz\u0103rile celor n\u0103scu\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate.\u201d <\/p>\n\n\n\n

\u00cen noaptea de 12 Noiembrie 1927, peste opt sute de suedezi, slovaci, greci, cehi, ucraineni, lituanieni, s\u00e2rbi, italieni, polonezi, irlandezi, evrei, maghiari, sloveni, negri americani, croa\u021bi, americani \u201ede mod\u0103 veche\u201d, dansatori sco\u021bieni, tirolieni \u0219i rom\u00e2ni, b\u0103rba\u021bi \u0219i femei, au evoluat pe scena vastei S\u0103li Publice. Toate grupurile, cu excep\u021bia a trei, aveau orchestre proprii. \u201eM\u0103 a\u0219teptam la o mul\u021bime\u201d, mi-a spus Andrica, \u201edar p\u00e2n\u0103 \u0219i eu am fost surprins c\u00e2nd am \u00eenghesuit 14.000 de oameni \u00een sal\u0103 \u0219i am \u00eenl\u0103turat alte 2.000 din lips\u0103 de spa\u021biu\u201d. Interpre\u021bii, to\u021bi amatori, au f\u0103cut tot posibilul \u0219i au reu\u0219it s\u0103 arate publicului numeros c\u0103 dansurile fiec\u0103rei \u021b\u0103ri erau frumoase, interesante \u0219i demne de a fi perpetuate \u00een America. Pur \u0219i simplu pe plan financiar, serbarea s\u2019a pl\u0103tit de la sine. <\/p>\n\n\n\n

\u00cencurajat\u0103 de succesul acestei ac\u021biuni, presa, \u00een cooperare cu Comisia de Recreere a ora\u0219ului, a repetat \u201cDansul\u201d<\/em> la o scar\u0103 \u0219i mai mare de Ziua Muncii \u00een anul urm\u0103tor. Peste o mie de dansatori, din nou \u00een costumele lor pitore\u0219ti, au jucat \u00een fa\u021ba unei mul\u021bimi estimate la 100.000 \u00een amfiteatrul \u00een aer liber din Brookside Park. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1929 s’a constituit Consiliul Na\u021biunilor av\u00e2ndu-l pe Comisarul pentru Recreere John H. Gourley \u00een calitate de pre\u0219edinte \u0219i pe Andrica drept secretar, \u00een scopul organiz\u0103rii unei expozi\u021bii a tuturor na\u021biunilor \u00een 1930. Consiliul a fost format din trei reprezentan\u021bi ai fiec\u0103rui grup participant \u0219i fiec\u0103rui grup i s\u2019a dat complet libertatea de a-\u0219i elabora planurile. Comisarul Gourley \u0219i Andrica au fost acolo pur \u0219i simplu pentru a coordona lucrurile, pentru a oferi informa\u021bii \u0219i sfaturi. Expozi\u021bia a avut loc la mijlocul lunii Martie \u00een Sala Public\u0103, a durat o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u0219i a constat din dou\u0103zeci \u0219i nou\u0103 de reproduceri, la dimensiuni normale, ale caselor de la \u021bar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Nimic nu a fost l\u0103sat \u00een afar\u0103, pentru ca imaginea s\u0103 fie c\u00e2t mai realist\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Majoritatea na\u021bionalit\u0103\u021bilor au ales ca modele pentru expozi\u021bie replici ale caselor \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti \u00eenchise cu gr\u0103din\u0103 din \u021b\u0103rile lor natale, fiind decorate \u00een interior cu peste 50.000 de articole realizate manual \u2013 tapiserii, covoare, ceramic\u0103, pahare, broderii, dantel\u0103, e\u0219arfe, sculpturi \u00een lemn, tablouri etc.; unele importate din Europa \u00een acest scop, dar majoritatea \u00eemprumutate de la cet\u0103\u0163enii care locuiesc \u00een Cleveland. \u00cen sala imens\u0103 se aflau peste dou\u0103zeci de buc\u0103t\u0103rii \u00een care se puteau cump\u0103ra m\u00e2nc\u0103ruri tipice str\u0103ine preparate pe loc dup\u0103 re\u021bete str\u0103vechi aduse din \u021b\u0103rile lor de gospodinele diferitelor grupuri. Serile, au avut loc programe de dansuri populare \u0219i c\u00e2ntece. \u00cen cursul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, peste 100.000 de persoane au vizitat expozi\u021bia, pl\u0103tind o mic\u0103 tax\u0103 de intrare. Taxa a fost perceput\u0103 pentru a acoperi cheltuielile de 24.000 USD, avansate de Pres\u0103, dar la final a existat un surplus de 7.300 USD, care a fost distribuit \u00eentre grupurile participante. C\u00e2teva dup\u0103-amiezi, \u0219colile au fost \u00eenchise pentru a permite profesorilor \u0219i copiilor s\u0103 vad\u0103 expozi\u021bia. <\/p>\n\n\n\n

Expozi\u021bia nu a fost afectat\u0103 de niciun incident de animozitate din vechime \u0219i s\u2019a dovedit presei (care nu numai c\u0103 \u0219i-a acoperit investi\u021bia \u00een afacere, dar \u0219i-a v\u0103zut circula\u021bia cresc\u00e2nd din ce \u00een ce mai mult) \u0219i ora\u0219ului, c\u0103 a\u0219a-zisele grupuri str\u0103ine din Cleveland aveau \u00eentr\u2019adev\u0103r mai multe lucruri de contribuit la cultura general\u0103 a comunit\u0103\u021bii dec\u00e2t \u0219i-a imaginat p\u00e2n\u0103 \u0219i entuziastul Andrica.  \u00centreaga idee de a oferi o pauz\u0103 imigrantului a fost at\u00e2t de reu\u0219it\u0103 \u00eenc\u00e2t ziarele Plain Dealer<\/strong> \u0219i News<\/strong> au preluat-o. The Plain Dealer<\/strong> este sponsorizat de a\u0219a-numitul proiect Theatre of the Nations<\/em> (Teatrul Na\u021biunilor), care cuprinde dou\u0103zeci \u0219i dou\u0103 de cluburi. Spectacolele au fost de acela\u0219i tip, sus\u021binute \u00een mod regulat \u00een s\u0103lile de cartier din sec\u021biile str\u0103ine, iar scopul a fost s\u0103 arate elementului anglo-saxon c\u0103 imigran\u021bii \u0219i copiii lor au mult de contribuit la via\u021ba ora\u0219ului. <\/p>\n\n\n\n

De atunci, toate cele trei ziare au continuat s\u0103 ofere spa\u021biu informa\u021biilor celor n\u0103scu\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate. C\u00e2nd am fost \u00een Cleveland \u00een Februarie 1935, unul dintre ziare avea \u00eentr\u2019un singur num\u0103r articole cu imagini sub urm\u0103toarele titluri: \u201cSlovacii preg\u0103tesc o nunt\u0103 \u2013 O mul\u021bime de 900 de oameni prezen\u021bi pentru a asista la ceremonialul care se va desf\u0103\u0219ura \u00een tradi\u021bia original\u0103 de acas\u0103\u201d<\/em>; \u201eTriada scandinav\u0103 pl\u0103nuie\u0219te cin\u0103-dans la clubul Cleveland\u201d<\/em> \u0219i \u201eAsocia\u021bia femeilor poloneze cre\u0219te p\u00e2n\u0103 la 9.000 de membri aici \u00een 22 de ani\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n

\n
\"\"
La ma\u0219ina de scris (1938)<\/em><\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cen 1932, Andrica a dat o alt\u0103 idee \u00een acest sens. \u0218tia c\u0103 mul\u021bi imigran\u021bi \u00ee\u0219i idolatrizeaz\u0103 satele natale din Europa, dar c\u0103 pu\u021bini au putut s\u0103 le viziteze de mul\u021bi ani. De ce s\u0103 nu \u201emergi acas\u0103\u201d la ei, s\u0103 fotografiezi ce era nou \u00een satele lor, s\u0103 vorbe\u0219ti cu rudele \u0219i fo\u0219tii vecini \u0219i s\u0103 scrii despre asta \u00een pres\u0103? \u201eIdeea a fost una sigur\u0103\u201d, mi-a spus Andrica. \u201eVara am fost trimis \u00een Europa, la est \u0219i la sud de Viena, pentru c\u0103 de acolo au venit majoritatea imigran\u021bilor no\u0219tri din Cleveland. Am fost la sate \u0219i am notat relat\u0103rile persoanelor, cam a\u0219a: L-am \u00eent\u00e2lnit pe John S., al c\u0103rui unchi locuie\u0219te la 5598 East 5th Street din Cleveland \u0219i mi-a spus\u2026 etc. Am f\u0103cut poze cu strada principal\u0103, cu biserica, cu noul preot \u0219i primar, iar relat\u0103rile au fost un succes \u00een Cleveland. \u00cen vara anilor 1933 \u0219i 1934 am repetat-o. Acum sunt cunoscut drept \u201eomul din pres\u0103 care merge \u00een satul nostru\u201d. Sute de persoane vin la birou sau m\u0103 opresc pe strad\u0103 \u0219i \u00eemi spun: \u201eSpune, data viitoare c\u00e2nd mergi \u00een Polonia (sau Ungaria sau Iugoslavia), vrei s\u0103 te duci \u0219i \u00een ora\u0219ul meu natal?\u201d <\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1935 \u0219i 1936, Andrica, \u00eempreun\u0103 cu un asistent, a plecat din nou \u00een Europa\u2026, iar \u00een aceste dou\u0103 c\u0103l\u0103torii a f\u0103cut filme colorate cu via\u021ba plin\u0103 de culoare din satele \u0219i ora\u0219ele din Boemia, Slovacia, Polonia, Austria, Ungaria, Iugoslavia, Rom\u00e2nia \u0219i alte dou\u0103 sau trei \u021b\u0103ri. \u00centors din str\u0103in\u0103tate, \u0219i-a ar\u0103tat filmele \u00een tot Cleveland-ul. \u00cen toamna \u0219i iarna acelor doi ani, a fost unul dintre cei mai ocupa\u021bi b\u0103rba\u021bi din Ohio, \u0219i unul dintre cei mai populari. \u0218i-a prezentat filmele \u0219i a povestit despre c\u0103l\u0103toria sa de c\u00e2te trei sau patru ori pe zi, \u0219i asta nu numai \u00een fa\u021ba numeroaselor grupuri \u201estr\u0103ine\u201d, c\u0103rora scenele prezentate erau extrem de interesante, ci \u0219i \u00een fa\u021ba unor nesf\u00e2r\u0219ite cluburi americane \u0219i \u00een liceele publice \u2014 s\u0103 fac\u0103 publicitate presei \u0219i s\u0103 le aduc\u0103 la cuno\u0219tin\u021b\u0103 Cleveland-ului. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1937, departamentul de \u201estr\u0103in\u0103tate\u201d al ziarului Cleveland Press<\/strong>, cu Andrica la conducere, a str\u00e2ns numeroase materiale istorice despre diferitele grupuri de imigran\u021bi din Cleveland, public\u00e2nd o parte din ele \u0219i alta rezerv\u00e2nd-o pentru uzul eventual al viitorilor istorici ai ora\u0219ului\u2026\u00bb<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

(Urm\u0103toarele r\u00e2nduri sunt extrase din articolul \u201eWhat One Person Can Do\u201d de Alan Tillier. Le reproducem aici cu permisiunea revistei <\/em>Saturday Review<\/em><\/strong> unde au ap\u0103rut \u00een edi\u021bia din 22 Mai 1973, la rubrica \u201cWorld Saturday Review\u201d.)<\/em> <\/p>\n\n\n

\n
\"\"
\u00cen Bucure\u0219ti, l\u00e2ng\u0103 statuia Regelui Carol I (1947)<\/em>. \u00cen spate, hotelul \u201cAthenee Palace\u201d.<\/em><\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cen timp ce \u00een anii dinaintea celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, misiunea lui era s\u0103 coroboreze informa\u021biile despre rudele celor pleca\u021bi sau la \u00eentoarcerea \u00een Cleveland s\u0103 le aduc\u0103 scrisori ori mici r\u0103va\u0219e, r\u0103zboiul \u0219i consecin\u021bele lui i-au schimbat complet \u201eritmul\u201d: acum, la \u00eencurajarea cititorilor s\u0103i, a verificat cine murise \u0219i cine supravie\u021buise. Jeep-ul s\u0103u, \u00eenc\u0103rcat cu pachete de m\u00e2ncare, scrisori \u0219i cadouri de \u00eembr\u0103c\u0103minte, a devenit o priveli\u0219te familiar\u0103 \u00eentre Berlin \u0219i Sofia. El a dep\u0103\u0219it restric\u021biile din zonele de ocupa\u021bie, a luptat pentru \u0219i a ob\u021binut vize chiar \u0219i dup\u0103 ce Cortina de Fier s\u2019a instituit \u0219i cumva, poate pentru c\u0103 se adresa mereu \u00een propria lor limb\u0103, i-a c\u00e2\u0219tigat chiar \u0219i pe sovietici. \u00cei place s\u0103 povesteasc\u0103 cum, odat\u0103, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 ob\u021bin\u0103 acte de c\u0103l\u0103torie de la un ofi\u021ber politic sovietic din Ungaria, acesta s\u2019a aplecat peste birou \u0219i i-a \u0219optit: \u201eAm rude \u00een Cleveland\u201d. A primit actele imediat. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen anii \u201950, sarcina asupra lui Ted a tot crescut; cererea pentru serviciile*)<\/mark><\/sup> sale s\u2019a extins mereu \u00een vremuri de criz\u0103 \u2014 vremuri precum disputa amar\u0103 de la Trieste din 1951 \u0219i s\u0103pt\u0103m\u00e2nile ur\u00e2te de la Budapesta din 1956. \u00cen unele ora\u0219e din Europa de Est, camera lui de hotel ar\u0103ta ca sala de a\u0219teptare a unui medic; oamenii st\u0103teau literalmente la coad\u0103 s\u0103-l vad\u0103 pentru \u0219tiri, pachete \u0219i medicamente. <\/p>\n\n\n

\n
\"\"
Corespondent de r\u0103zboi\u2026<\/em><\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timpul revoltei maghiare din 1956, el a \u00eenchiriat un avion pentru a transporta tone de \u00eembr\u0103c\u0103minte din Cleveland c\u0103tre taberele de refugia\u021bi din Austria. Au sosit sute de telegrame care i-au cerut s\u0103 fac\u0103 ceva, orice, pentru a ajuta rudele oamenilor \u00eenapoi acas\u0103. A ajutat unele familii s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Ungaria, le-a vegheat \u00een lag\u0103rele austriece, apoi le-a ghidat prin formalit\u0103\u021bile care au permis multora s\u0103 ajung\u0103 \u00een Statele Unite. <\/p>\n\n\n\n

Ted a fost mereu plin de aceste pove\u0219ti pentru c\u0103 l-au ajutat s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 nume \u0219i adrese, de\u0219i nu le-a divulgat niciodat\u0103. Nu erau leg\u0103turi nostalgice filmate de un b\u0103tr\u00e2n ziarist, pentru c\u0103 Ted a prestat acelea\u0219i servicii dup\u0103 invazia sovietic\u0103 a Prag\u0103i. Era mereu \u00een mi\u0219care. Trebuia s\u0103 te treze\u0219ti devreme ca s\u0103-l prinzi\u2026 Am asistat personal la primirea c\u0103lduroas\u0103 pe care a primit-o la Budapesta, unde familiile pe care le ajutase s\u2019au adunat rapid s\u0103-l \u00eent\u00e2lneasc\u0103; la Bucure\u0219ti, unde scena a fost identic\u0103, \u00een capitala slovac\u0103, Bratislava \u015fi \u00een diverse sate minuscule maghiare.<\/p>\n\n\n\n

Ted avea o constitu\u021bie extraordinar\u0103. I-a permis s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 celor patru sau cinci mese care i se puneau zilnic, c\u00e2teva sute de kilometri de condus zilnic, discu\u021biilor lungi cu \u021b\u0103ranii pe c\u00e2mp \u0219i \u00eent\u00e2lnirilor cu preo\u021bii, vame\u0219ii \u0219i tinerii. \u00centotdeauna a avut o r\u0103bdare deosebit\u0103, umor bun cu o poveste sau o glum\u0103 pentru a dep\u0103\u0219i orice. \u00cen camera din ora\u0219 a presei, \u00eel numeau mereu, \u00een glum\u0103, \u201eredactorul cu engleza stricat\u0103\u201d. Accentul Andric\u0103i era gros, dar mintea lui era la fel de ascu\u021bit\u0103 ca memoria. \u0218i-a amintit de mii de chipuri \u0219i nume \u0219i a ob\u021binut \u00eentotdeauna, \u00een privat \u0219i direct, informa\u021bii la care pu\u021bini al\u021bi jurnali\u0219ti au ajuns vreodat\u0103. <\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd, \u00een calitate de coleg reporter, c\u0103l\u0103toream uneori cu el, ne trezeam devreme \u0219i ne gr\u0103beam din cas\u0103 \u00een vreo gospod\u0103rie, \u00een pia\u021b\u0103, \u00eent\u00e2lnindu-ne \u201erudele\u201d. Adesea era transpirat dela vremea lipicioas\u0103 din Balcani, totu\u0219i era plin de bun\u0103voin\u021b\u0103. Continua s\u0103 vorbeasc\u0103, s\u0103 \u00eentrebe, s\u0103 asculte. \u00cen\u021belepciunea mo\u0219tenit\u0103 a rom\u00e2nilor l-a ajutat \u00eentotdeauna s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu un pas \u00eenaintea regimurilor comuniste, iar \u00een articolele sale a subliniat greut\u0103\u021bile, trec\u00e2nd peste cenzur\u0103. \u201ePuii sunt din bel\u0219ug \u00een Budapesta\u201d, a scris el odat\u0103, \u201eceea ce este minunat pentru oamenii care nu au v\u0103zut carne de vi\u021bel de dou\u0103zeci de ani\u201d. <\/p>\n\n\n\n

Personalitatea lui a fost \u00eentotdeauna cel mai bun instrument al s\u0103u, \u0219i l-a ajutat \u00eentotdeauna s\u0103 se descurce. \u201eEu \u00eensumi sunt balcanic \u0219i \u00een\u021beleg cum vorbesc ace\u0219ti oameni, cum v\u0103d via\u021ba \u0219i simt, al\u0103turi de ei, dragostea lor pentru p\u0103m\u00e2ntul lor.\u201d El ad\u0103uga acest adev\u0103r de baz\u0103 despre Europa de Est: \u201eOamenii r\u0103m\u00e2n, \u00een ciuda sistemului politic. I-am v\u0103zut \u00een c\u0103lc\u00e2iele goale, \u00een fa\u021ba constr\u00e2ngerilor, iar ast\u0103zi doar cinci la sut\u0103 din popula\u021bie sunt ceea ce a\u0219 numi activi\u0219ti. Nu \u00eent\u00e2lne\u0219ti acum mul\u021bi care proclam\u0103 virtu\u021bile sistemului sau care s\u0103 se bat\u0103 \u00een piept c\u0103 ei sunt oameni noi<\/em>. Apreciaz\u0103 \u00een schimb puterea enorm\u0103 \u0219i durabil\u0103 a valorilor tradi\u021bionale, inclusiv na\u021bionalismul\u2026\u201d <\/p>\n\n\n\n

\u00cen ultimii ani, Ted a \u00eentreprins un alt serviciu: s\u0103 verifice descenden\u021ba cititorilor s\u0103i \u0219i s\u0103 le satisfac\u0103 m\u00e2ndria pentru originea lor etnic\u0103. Era mai pu\u021bin nevoie dec\u00e2t \u00eenainte de a livra haine \u0219i m\u00e2ncare, pentru c\u0103 vremurile, chiar \u0219i \u00een Europa de Est, s\u2019au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit. Cele mai multe scrisori sunt deschise de autorit\u0103\u021bi, dar ajung. Ted \u00eenc\u0103 mai c\u0103l\u0103tore\u0219te \u00eentr\u2019un sat \u00eendep\u0103rtat pentru a aprinde o candel\u0103 la biseric\u0103 \u00een numele unui vechi imigrant din Cleveland, v\u00e2sle\u0219te \u00een Marea Adriatic\u0103 pentru a arunca o coroan\u0103 de flori \u00een apele sale pentru un marinar pierdut sau a fi na\u0219 ori fin la nun\u021bi \u0219i botezuri est-europene.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"
\u00cen 1958, corespondent al ziarului <\/em>The Cleveland Press<\/em><\/strong> la Moscova<\/em><\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u00centotdeauna m\u2019am \u00eentrebat cum a g\u0103sit Ted energia la sf\u00e2r\u0219itul unei zile, r\u0103v\u0103\u0219it, pentru a se a\u0219eza la ma\u0219ina lui de scris. Scria despre situa\u021bia fermelor (gospod\u0103riilor) est-europene \u0219i prevestea adesea dezastre ciclice \u00een managementul<\/em> agricol comunist. A scris despre pre\u021buri, despre rela\u021biile dintre ta\u021bii comuni\u0219ti \u0219i copiii lor adolescen\u021bi orienta\u021bi spre vest, despre venituri, despre standardul alimenta\u021biei din cantinele din fabric\u0103, despre glume, despre condi\u021biile de locuin\u021b\u0103, despre ce credeau oamenii despre ru\u0219i.  Prima dat\u0103 c\u00e2nd l-am \u00eent\u00e2lnit pe Ted, mi-a spus: \u201eUit\u0103 petrecerile cu cei sus pu\u0219i \u0219i vino s\u0103-mi cuno\u0219ti genul de oameni\u201d. Toat\u0103 via\u021ba a purtat cu el acele liste de rude, bif\u00e2nd numele unul c\u00e2te unul. \u00centors la Viena, avea s\u0103 studieze mai multe liste \u0219i s\u0103-\u0219i elaboreze urm\u0103torul itinerariu. \u00cen toate pove\u0219tile lui Ted, numele aveau s\u0103 fie omise, pentru c\u0103 experien\u021bele lungi \u00eel \u00eenv\u0103\u021baser\u0103 nevoia de discre\u021bie. <\/p>\n\n\n\n

A fost iubit \u00een Cleveland, unde, estimeaz\u0103 el, a participat la aproximativ 14.000 de cine etnice \u0219i unde acum va conduce o agen\u021bie de c\u0103l\u0103torii, consiliere \u0219i cercetare pentru fo\u0219tii s\u0103i cititori. A fost iubit \u0219i \u00een Europa de Est. St\u0103tea mult \u00een noapte, d\u00e2nd informa\u021bii despre cealalt\u0103 jum\u0103tate a familiei, not\u00e2nd un bilet pe care s\u0103 \u00eel duc\u0103 \u00eenapoi la Cleveland. Anii s\u0103i \u00een credin\u021ba ortodox\u0103 rom\u00e2n\u0103 dateaz\u0103 din anii 20, dar \u00eentr\u2019un fel voca\u021bia r\u0103m\u00e2ne vie. \u00centr\u2019alt sens, a devenit un Ernie Pyle (jurnalist, c\u00e2\u0219tig\u0103tor al premiului Pulitzer) din zilele din urm\u0103. Persisten\u021ba sa i-a permis s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 obstacole fizice semnificative: trec\u0103tori montane blocate din Iugoslavia, drumuri groaznice, somn pu\u021bin. C\u0103ldura lui de caracter a topit totul, cu excep\u021bia celor mai grele oficialit\u0103\u021bi comuniste. <\/p>\n\n\n\n

Odat\u0103, c\u00e2nd ne odihneam pe terasa unei cafenele din Budapesta, Ted s\u2019a uitat la mine prin ochelarii s\u0103i gro\u0219i \u0219i a spus: \u201eNu am fost niciodat\u0103 un intelectual. Sunt la fel de dur ca cititorii mei\u201d \u2013 ceea ce nu era adev\u0103rat. Fostul primar Carl Stokes, \u00een 1970, a proclamat \u201eZiua lui Theodore Andrica\u201d<\/em> pentru a l\u0103uda ceea ce el a numit \u201eambasadorul nostru al bunei voin\u021be pentru \u00een\u021belegerea interna\u021bional\u0103\u201d. Vechiul editor al lui Ted, Louis Seltzer, a ad\u0103ugat: \u201eA fost bun pentru aceast\u0103 lume, pentru America \u0219i pentru Europa\u201d.<\/p>\n\n\n\n

S U R S E<\/strong><\/p>\n\n\n\n