{"id":22479,"date":"2023-12-09T05:56:06","date_gmt":"2023-12-09T11:56:06","guid":{"rendered":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=22479"},"modified":"2026-01-17T06:58:30","modified_gmt":"2026-01-17T12:58:30","slug":"impresii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=22479","title":{"rendered":"\u00ceN VIZIT\u0102 LA BR\u00c2NCU\u0218I, 1936"},"content":{"rendered":"\n

IMPRESII DIN ATELIERUL LUI CONSTANTIN BR\u00c2NCU\u0218I DE LA PARIS<\/strong><\/p>\n\n\n\n

EMIL STOIAN1<\/sup><\/em><\/p>\n\n\n\n

IMPRESSIONS DE L’ATELIER DE CONSTANTIN BR\u00c2NCU\u0218I DE PARIS<\/strong><\/p>\n\n\n\n

R\u00c9SUM\u00c9<\/p>\n\n\n\n

L’atelier parisien de Constantin Br\u00e2ncu\u015fi a \u00e9t\u00e9 visit\u00e9 en 1936 par le docteur Radu Pu\u015fcariu, chirurgien d’\u00e9lite et sculpteur pleine de talent. Ses impre<\/em>ssions \u00e9voquent l’atmosph\u00e8re de l’atelier et le cr\u00e9do <\/em>artistique du grand sculpteur.<\/em><\/p>\n\n\n

\n
\"\"
Dr. Radu Pu\u0219cariu<\/strong><\/em><\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Mots-<\/strong>cl\u00e9s<\/strong>: Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, Paris, Impasse Ronsin 11, dr. Radu Pu\u0219cariu, sclupteur, Bran.<\/p>\n\n\n\n

Descoperirea unui bloc cu aproape optzeci de desene inedite ale dr. Radu Pu\u0219cariu2<\/sup>, descendent al remarcabilei familii de intelectuali Pu\u0219cariu din Sohodolul Branului, m-a determinat s\u0103 revin asupra unui articol itinerant ce a fost publicat \u00een anul 2002, pentru cititorii revistei Rom\u00e2nia Turistic\u0103<\/em>3<\/sup>.
\u00cen timpul document\u0103rii \u0219i a cercet\u0103rilor efectuate pentru realizarea lucr\u0103rii biobibliografice Portrete din Bran<\/em>4<\/sup>, destinat\u0103 prezent\u0103rii unor personalit\u0103\u0163i din \u0162ara Branului, am g\u0103sit \u00eenregistrat\u0103 pe band\u0103 magnetic\u0103 o conferin\u0163\u0103 despre Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, \u0163inut\u0103 de dr. Radu Pu\u015fcariu \u00een anul 1972, la Liceul de Art\u0103 din Bra\u015fov. Ea mi-a fost semnalat\u0103 \u015fi pus\u0103 la dispozi\u0163ie de domnul Ion Duicu, originar din Pe\u015ftera Branului.
Compar\u00e2nd impresiile reliefate \u00een conferin\u021b\u0103, desenele inedite descoperite recent la Bran \u0219i sculpturile sale realizate dup\u0103 fascinanta \u00eent\u00e2lnire cu marele artist, constat\u0103m o v\u0103dit\u0103 influen\u021b\u0103 a acestuia asupra crea\u021biei medicului-sculptor dr. Radu Pu\u0219cariu.
Dar pe scurt, cine a fost dr. Radu Pu\u015fcariu?<\/p>\n\n\n\n

1<\/sup> Doctor \u00een istorie, Bra\u0219ov; e-mail: stoiancoriolan.emil@gmail.com.
2<\/sup> Aduc c\u0103lduroase mul\u021bumiri profesoarei Ligia Gro\u0219an din Bran pentru generozitatea de a-mi pune la dispozi\u021bie blocul cu desene inedite apar\u021bin\u00e2nd dr. Radu Pu\u0219cariu.
3<\/sup> Emil Stoian, \u00cen vizit\u0103 la Constantin Br\u00e2ncu\u0219i<\/em>, \u00een \u201dRom\u00e2nia Turistic\u0103\u201d, nr. 162\/ 06.06.2017, p. 3-5.
4<\/sup> Idem, Portrete din Bran<\/em>, Bra\u0219ov, Editura \u201dDealul Melcilor\u201d, 2002, p. 231-232.<\/mark><\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n

Descendent al mai multor genera\u021bii de preo\u021bi \u0219i dasc\u0103li, de c\u0103rturari \u0219i cavaleri de pe meleagurile Branului, a fost fiul lui \u201dSextil Pu\u015fcariu, marele br\u0103nean cu nume de circula\u021bie interna\u021bional\u0103 (…)\u201d5<\/sup>.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"
Prof. Sextil Pu\u0219cariu<\/strong><\/em> (tablou semnat “Bordan”), Cluj.<\/em><\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

S-a n\u0103scut la 18 august 1906 la Bra\u015fov. Urmeaz\u0103 \u015fcoala primar\u0103 la Cern\u0103u\u0163i, gimnaziul la Innsbruck \u015fi Meran, liceul la Cluj, fiind absolvent al facult\u0103\u0163ii de Medicin\u0103 din Cluj, promo\u0163ia 1931.
\u00ce\u015fi sus\u0163ine doctoratul \u00een medicin\u0103 \u015fi chirurgie \u00een anul 1932, la Cluj, cu teza Contribu\u0163iuni la studiul arteriografiei pe viu. Studiu experimental<\/em>, perioad\u0103 \u00een care \u00eendeplinea func\u0163ia de preparator la Institutului de Anatomie Descriptiv\u0103 \u015fi Topografic\u0103.
\u00cen anul 1938 se transfer\u0103 la Bra\u015fov, fiind concentrat apoi la Spitalul Militar Bra\u015fov. Este trimis pe frontul de est p\u00e2n\u0103 \u00een Crimeea (1942), apoi pe frontul de vest p\u00e2n\u0103 \u00een Tatra (1944).
Revine \u00een 1945 la Spitalul Militar Bra\u015fov, de unde este transferat la Spitalul Inima Reginei <\/em>din Bran.
Principesa Ileana, care ctitorise \u015fi coordona spitalul, spunea despre dr. Radu Pu\u015fcariu: \u201dEra un chirurg cu experien\u0163\u0103 vast\u0103, provenit de la Universitatea din Cluj, \u0219i studiase \u00een Fran\u0163a, Germania, Austria, am c\u00e2\u0219tigat foarte mult cu venirea lui. \u00centreg spitalul a fost adus la un nivel mai \u00eenalt de tehnic\u0103 operatorie \u0219i eficien\u021b\u0103. Era un adev\u0103rat maestru \u00een meseria lui, a\u0219a \u00eenc\u00e2t, dup\u0103 ce am f\u0103cut rost de toate instrumentele necesare, aproape c\u0103 nu mai era opera\u021bie pe care s\u0103 nu o putem face\u201d. \u201dDoctorul avea talent la muzic\u0103, desen \u0219i sculptur\u0103 \u0219i avea un dar minunat de a spune pove\u0219ti. Se p\u0103rea c\u0103 avea o tolb\u0103 plin\u0103\u201d6<\/sup>.
Principesa Ileana consemneaz\u0103 \u00een Jurnalul <\/em>s\u0103u c\u0103 \u201dsub conducerea noului director, un mare chirurg – dr. Radu Pu\u0219cariu\u201d, activitatea Spitalului Inima Reginei <\/em>de la Bran s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit considerabil, \u201diar reputa\u021bia noastr\u0103 este renume\u201d7<\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

5<\/sup> Ioan Colan, Cuv\u00e2nt \u00eenainte <\/em>la volumul lui Sextil Pu\u0219cariu, Bra\u0219ovul de alt\u0103dat\u0103<\/em>, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1977, p. 5, \u0219i Editura Schei, Bra\u0219ov, 2001, p. 5.
6<\/sup> Ileana, principes\u0103 a Rom\u00e2niei, arhiduces\u0103 de Austria, Tr\u0103iesc din nou<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Humanitas, 1999, p. 275.
7<\/sup> Principesa Ileana, Jurnal<\/em>, Bran, 28 iunie 1947, mss.; Ileana, Princess of Romania, Hospital of the Queen\u02bcs Heart<\/em>, mss.<\/mark><\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 1951, lucreaz\u0103 la Spitalul CFR Bra\u015fov, apoi la Spitalul Tractorul \u015fi Codlea. A ob\u0163inut rezultate deosebite \u00een domeniul chirurgiei plastice \u015fi reparatorii, dar \u0219i \u00een alte ramuri ale medicinei.
Fiind \u00eenzestrat cu \u00eenclina\u0163ie deosebit\u0103 pentru muzic\u0103 \u015fi arte plastice, \u015fi-a dedicat o parte a vie\u0163ii cultiv\u0103rii sale artistice. Astfel, a c\u00e2ntat la pian \u015fi violoncel, f\u0103c\u00e2nd parte din orchestra medicilor \u015fi a Casei de Cultur\u0103 Bra\u015fov.
Dr. Radu Pu\u0219cariu \u0219i-a \u00eennobilat talentul studiind \u00een particular sculptura cu Romul Ladea, a participat la via\u021ba artistic\u0103 de la Cluj \u0219i Bra\u0219ov, a cunoscut o pleiad\u0103 de arti\u0219ti contemporani \u0219i a participat cu lucr\u0103ri la mai multe expozi\u021bii ale arti\u0219tilor plastici din \u021bar\u01038<\/sup>.
De asemenea, este autorul mai multor sculpturi, dintre care bustul lui Axente Sever din Media\u015f, bustul dirijorului Dinu Niculescu expus \u00een holul Teatrului Bra\u015fov, a unui monument funerar din cimitirul Bellu, precum \u015fi a unor basoreliefuri decorative \u015fi alte sculpturi aflate \u00een familie sau casele prietenilor.
Prima parte a crea\u021biei artistice este influen\u021bat\u0103 de crezul artistic al maestrului Romul Ladea, care \u201dpractic\u00e2nd o sculptur\u0103 modelat\u0103 care pune \u00een valoare o volumetrie acuzat\u0103, o construc\u021bie baroc\u0103 a formelor, dar \u0219i o sculptur\u0103 propriu-zis\u0103, adic\u0103 cioplit\u0103\u201d9<\/sup>.
\u00cencep\u00e2nd cu anul 1936, pentru a-\u0219i l\u0103rgi orizontul \u0219i crezul artistic, \u00eel viziteaz\u0103 \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri pe sculptorul nepereche Constantin Br\u00e2ncu\u015fi la Paris, \u00een modestul, dar celebrul s\u0103u atelier din Impasse Ronsin nr. 11.
Este \u0219tiut c\u0103 \u00een atelierul s\u0103u veneau mul\u021bi prieteni \u0219i vizitatori, marele artist fiind un exemplu de sociabilitate10<\/sup>. \u00cen ambientul auster, dar fascinant, al acestui interior de spirit \u015fi tr\u0103ire artistic\u0103, a avut marele privilegiu s\u0103-l cunoasc\u0103 pe Constantin Br\u00e2ncu\u015fi ca om, s\u0103 afle \u00een mod nemijlocit concep\u0163ia sa despre frumosul \u00een sculptur\u0103, despre crezul \u015fi mesajul artistic, despre tehnicile folosite, despre munca plin\u0103 de tenacitate \u015fi sacrificiu. A avut revela\u0163ia de a i se prezenta ustensile \u015fi lucr\u0103ri devenite celebre \u00een \u00eentreaga lume \u015fi a putut s\u0103 \u00eel admire povestind la un pahar de vin de Porto.<\/p>\n\n\n\n

8<\/sup> Ioana Vlasiu (coord.), Dic\u021bionarul sculptorilor din Rom\u00e2nia, secolele XIX-XX<\/em>, vol. II, Lit. H-Z, Bucure\u0219ti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2012, p. 236-237.
9<\/sup> Ibidem<\/em>, p. 236.
10<\/sup> Petre Pandrea, Br\u00e2ncu\u0219i, amintiri \u0219i exegeze<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Meridiane, 1976, p. 6, 204.<\/mark><\/p>\n\n\n\n

Iat\u0103 o parte din amintirile sale, a\u0219a cum am reu\u0219it s\u0103 le transcriem dup\u0103 \u00eenregistrarea men\u021bionat\u0103 mai sus:<\/p>\n\n\n\n

\u201dM\u0103 simt foarte emo\u0163ionat c\u0103 sunt \u00een situa\u0163ia de a v\u0103 vorbi \u015fi, \u00eenainte de a \u00eencepe, a\u015f vrea s\u0103 precizez o chestiune referitoare la ce au spus vorbitorii de dinaintea mea. Au spus c\u0103 voi vorbi despre Br\u00e2ncu\u015fi. Asta este o chestiune a\u015fa de vast\u0103, a\u015fa de complex\u0103, \u00eenc\u00e2t nu pot s\u0103 am preten\u0163ia c\u0103 vorbesc despre Br\u00e2ncu\u015fi, ci voi \u00eencerca s\u0103 spun Dumneavoastr\u0103 cum a fost \u00eent\u00e2lnirea mea cu marele sculptor.
M-am dus s\u0103-l v\u0103d pe Br\u00e2ncu\u015fi ca artist \u015fi ca om. Nu m-am dus \u00een mod oficial, ca ziarist sau critic. M-am dus s\u0103 \u00eei pun anumite \u00eentreb\u0103ri \u015fi el s\u0103-mi comunice dac\u0103 vrea. Erau un mare semn de \u00eentrebare p\u0103rerile lui despre tratamentul materialelor, el fiind sculptor, eu amator sculptor. Doream s\u0103 m\u0103 \u00eenve\u0163e anumite lucruri \u015fi atunci cred c\u0103 cel mai bun lucru este s\u0103 v\u0103 narez, s\u0103 v\u0103 spun cum a decurs aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire.
Am fost de dou\u0103 ori la el \u015fi ceea ce mi-a spus el \u015fi am putut \u00eenv\u0103\u0163a cred de la el \u015fi de la lucrurile v\u0103zute la fa\u0163a locului \u00eencerc s\u0103 v\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc.
Fac precizarea c\u0103 acest lucru se \u00eent\u00e2mpla \u00een anul 1936. Br\u00e2ncu\u015fi avea la ora aceea \u00een jur de 60 de ani. Era n\u0103scut, dac\u0103 nu m\u0103 \u00een\u015fel, \u00een 187611<\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

11 <\/sup>Constantin Br\u00e2ncu\u0219i s-a n\u0103scut \u00een 19 februarie 1876 la Hobi\u021ba, jude\u021bul Gorj, \u0219i a murit la 16 martie 1957 la Paris, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een cimitirul Montparnasse.<\/mark><\/p>\n\n\n\n

Am aflat adresa lui \u015fi m-am dus s\u0103-l caut. Locuia \u00een centrul Parisului, pe Bulevardul Pasteur. Din bulevardul Pasteur se f\u0103cea un a\u015fa zis \u201dimpasse\u201d, ceea ce ar fi la noi micile intr\u00e2nduri, \u015fti\u0163i o strad\u0103 care nu are ie\u015fire dec\u00e2t \u00eentr-o singur\u0103 parte. \u015ei \u00een Impasse Ronsin m-am dus s\u0103 \u00eel caut pe Br\u00e2ncu\u015fi. \u015ei, dup\u0103 ce am cobor\u00e2t \u00een sta\u0163ie pe Bulevardul Pasteur, care este o arter\u0103 mare, cu circula\u0163ie imens\u0103, m-am trezit dintr-o dat\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 lini\u015ftit\u0103, parc\u0103 era \u00eentr- un ora\u015f de provincie, unde erau flori, erau gr\u0103dini, erau case mici.
Ajung\u00e2nd acolo \u015fi \u00eentreb\u00e2nd \u00een dreapta, \u00een st\u00e2nga, mi s-a ar\u0103tat o cl\u0103dire pe care nu \u015ftiu cum s-o numesc, \u015fur\u0103 dac\u0103 vre\u0163i, un fel de hambar, ceva de genul acesta, la care m-am dus printre ni\u015fte tufe, ni\u015fte tufi\u015furi.
M\u0103 trezesc brusc \u00een fa\u0163a unei cl\u0103diri f\u0103r\u0103 etaj, cu u\u015fa foarte modest\u0103. Eu \u015ftiam despre Br\u00e2ncu\u015fi, ceea ce mi se spusese, c\u0103 este un om destul de curios, un om care sta acolo singur.
Dar \u00eemi \u00eenchipuiam c\u0103 \u00een mijlocul Parisului se bucura de anumite lucruri pe care le conferea civiliza\u0163ia. M-am convins c\u0103 beneficia \u015fi el de civiliza\u0163ie, \u00eens\u0103 c\u00e2nd am intrat acolo, m\u0103 trezesc \u00een fa\u0163a unei cl\u0103diri modeste, rustice, cu o u\u015f\u0103 care nu avea clan\u0163\u0103. \u00cemi zic: asta trebuie s\u0103 fie casa lui Br\u00e2ncu\u015fi dac\u0103-i lipse\u015fte clan\u0163a. E ceva mai neobi\u015fnuit.
Era o zi frumoas\u0103 de iulie, am b\u0103tut, mi s-a deschis u\u015fa \u015fi \u00een fa\u0163a mea a ap\u0103rut atunci Br\u00e2ncu\u015fi, cel pe care \u00eel \u015ftiam din fotografii, a\u015fa cum probabil \u00eel \u015fti\u0163i \u015fi Dumneavoastr\u0103.
Un om mic, \u00eentr-o salopet\u0103 alb\u0103, cu ni\u015fte sabo\u0163i de lemn, cu o p\u0103l\u0103rie \u00een cap, care era ca o gambet\u0103, \u00eens\u0103 alb\u0103, nu \u015ftiu din ce material o fi fost f\u0103cut\u0103 \u015fi se uita a\u015fa la mine, cu o barb\u0103 alb\u0103 frumoas\u0103, cu ni\u015fte ochi extraordinar de vii, erau ca doi c\u0103rbuni. M\u0103 prive\u015fte \u015fi m\u0103 \u00eentreab\u0103 \u00een fran\u0163uze\u015fte ce doresc. \u015ei atunci i-am spus c\u0103 eu sunt venit din Rom\u00e2nia \u015fi c\u0103 sunt la Paris pentru studiile mele \u015fi c\u0103 \u0163in neap\u0103rat, \u00een calitate de cona\u0163ional, s\u0103-l v\u0103d \u015fi s\u0103 intru \u00een incinta atelierului.
Atunci el, foarte gentil, mi-a spus:
– Domnule doctor, pofti\u0163i. Ceea ce v\u0103 intereseaz\u0103 v\u0103 pot spune, mai ales c\u0103 nu am pe nimeni acum aici.
\u015ei am intrat \u00een\u0103untru \u015fi acolo am dat \u00eentr-o \u00eenc\u0103pere mare, din care se mai f\u0103ceau dou\u0103 \u00eenc\u0103peri. \u00cenc\u0103pere mobilat\u0103 s\u0103 spun, a\u015f exagera, s\u0103 spun ne- mobilat\u0103, asta iar\u0103\u015fi a\u015f putea s\u0103 spun. Erau tot felul de lucruri \u00een sala aceea legate de activit\u0103\u0163ile sale, se vedea c\u0103 erau \u00eentrebuin\u0163ate pentru executarea sculpturilor. Continu\u0103:
– Ce v-ar interesa, domnule doctor?
I-am spus c\u0103 m-ar interesa s\u0103 v\u0103d ceea ce se poate \u00een atelierul s\u0103u \u015fi, eventual, s\u0103-mi dea anumite l\u0103muriri. Eu nu voiam s\u0103-l \u00eentreb prea multe, ca s\u0103 nu-l plictisesc. Pe de alt\u0103 parte, nu voiam s\u0103 m\u0103 fac interesat, s\u0103-i spun p\u0103rerile mele pe care le-aveam din ceea ce am citit \u015fi din ceea ce am auzit de la al\u0163ii.
\u015ei atunci a \u00eenceput el s\u0103-mi arate \u015fi zice:
– Da’, drag\u0103 doctore, nu vrei s\u0103 gu\u015fti ceva?
Eu nu puteam s\u0103 zic c\u0103 nu. \u015ei atunci m-a dus \u00een alt\u0103 odaie, care era foarte interesant amenajat\u0103; era tot o parte din aceast\u0103 cladire, \u00een care sus, a\u015fa la vreun metru \u015fi ceva, erau ni\u015fte sc\u0103ri, era un pat simplu \u00een care dormea el \u015fi \u00een alt\u0103 parte a od\u0103ii, \u00een fa\u0163\u0103, era o mas\u0103 cu un scaun \u015fi pe perete erau, dac\u0103 v\u0103 aduce\u0163i aminte, c\u0103 sunte\u0163i tineri to\u0163i, ca \u00een pr\u0103v\u0103liile cu p\u0103l\u0103rii, erau a\u015fa ni\u015fte dulapuri mari, ni\u015fte compartimente acoperite cu c\u00e2te un sac de carton.
Acolo era o mas\u0103 \u015fi m-a poftit la mas\u0103. \u015ei m\u0103 \u00eentreab\u0103 cu ce m\u0103 poate servi. \u00cei spun:
– Cu ce crede\u0163i Dumneavoastr\u0103.
\u015ei atunci a deschis un dulap din acela \u015fi a scos de acolo o sticl\u0103 de Porto mi se pare, oricum un vin foarte bun \u015fi m\u0103 \u00eentreab\u0103 dac\u0103 vreau s\u0103 m\u0103n\u00e2nc ceva.
– P\u0103i, l\u0103sa\u0163i maestre, \u00eei spun eu foarte jenat.
– Nu, nu, acesta e un vin foarte bun, dar trebuie s\u0103 \u00ee\u0163i dau ceva \u015fi de m\u00e2ncare.
Atunci, din raft a scos o ridiche \u015fi o bucat\u0103 de p\u00e2ine. A cojit frumos ridichea \u015fi a t\u0103iat-o feliu\u0163e \u015fi a pus sare pe ea \u015fi mi-a oferit-o. Am m\u00e2ncat ridiche \u015fi am b\u0103ut Porto cu el.
Eu i-am spus c\u0103 sunt de la Cluj, eu veneam de la Cluj, unde locuiam \u015fi m-a \u00eentrebat ce mai e prin \u0163ar\u0103, c\u0103 el nu mai fusese de lung\u0103 vreme \u015fi avea tocmai \u00een inten\u0163ie s\u0103 mearg\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Astfel, era \u00eenainte de lucr\u0103rile pe care le-a f\u0103cut \u00een \u021bar\u0103, la T\u00e2rgul Jiu, presupun acum a\u015fa din ceea ce pot s\u0103 deduc.
Spunea c\u0103 are inten\u0163ia de a sta de vorb\u0103 cu guvernan\u0163ii de atunci ai \u0163\u0103rii, s\u0103 i se dea anumite comenzi.
\u015ei \u00eemi spune:
– S\u0103 nu \u0163i se par\u0103 curios, dar mie \u00eemi place Michelangello.
Eu t\u0103ceam. Cum s\u0103 nu-\u0163i plac\u0103 Michelangello?
– Michelangello \u015ftie s\u0103 lucreze, \u015ftie s\u0103 sculpteze, dar face tot lucruri d-astea, oameni contorsiona\u0163i, oameni suferinzi. G\u00e2nde\u015fte-te la scavii lui, la toate lucr\u0103rile lui. Este plin de elan, este plin de for\u0163\u0103, dar g\u00e2nde\u015fte-te la David cum st\u0103 cu m\u00e2na. Mie nu \u00eemi place12<\/sup>.
– Drag\u0103 doctore, nu vreau s\u0103 \u00ee\u0163i spun prea multe \u00eenainte de a vedea lucr\u0103rile mele. Eu doresc din suflet s\u0103 fac ceva frumos. Cum \u00eel fac? Din ce \u00eel fac? Asta e treaba mea, dar vreau s\u0103 ias\u0103 ceva frumos. Uite s\u0103 \u00ee\u0163i ar\u0103t.
\u015ei m-a dus \u00een atelier \u015fi la un moment dat \u00eemi spune:
– Aici am avut o mare nenorocire: aceast\u0103 \u201dPas\u0103re m\u0103iastr\u0103\u201d s-a rupt. Era o lucrare neterminat\u0103, dintr-un granit negru lucios, f\u0103cut\u0103 dintr-o singur\u0103 bucat\u0103.
Eu, ca s\u0103 m\u0103 aflu \u00een treab\u0103, am spus:
– Maestre, asta e o chestiune care se poate aranja. \u00cei pune\u0163i un \u015ftift sau…
– Vai de mine, vai de mine, cum po\u0163i s\u0103 vorbe\u015fti asemenea lucruri? \u00cemi explic\u0103 Br\u00e2ncu\u015fi. Asta e o lucrare care \u015ftii cum \u00eei zice?
– Da, \u201dPas\u0103rea m\u0103iastr\u0103\u201d.
– Da, dar \u00een fran\u0163uze\u015fte \u00eei spune mai bine \u201dL’oiseau qui prend son vol\u201d. \u015ei asta e f\u0103cut\u0103 dintr-o singur\u0103 bucat\u0103. Nu se poate s\u0103 o faci din dou\u0103 lucruri lipite.
– Dar nu se observ\u0103.
– Nu este problem\u0103 c\u0103 se observ\u0103 sau nu se observ\u0103, m\u0103 jeneaz\u0103 pe mine care am facut-o. Eu am vrut o pas\u0103re care \u00ee\u015fi ia zborul. Eu am vrut s\u0103-i dau drumul s\u0103 zboare \u015fi la un moment dat s-a rupt \u015fi nu mai poate acum s\u0103 zboare. \u015ei trebuie s\u0103 fac alta.
– S\u0103 face\u0163i alta?
– Da, o alta dup\u0103 cum am mai f\u0103cut c\u00e2teva. \u015ei s\u0103 nu mai spui la al\u0163ii c\u0103 s-ar putea lipi, pentru c\u0103 asta nu se poate lipi. Nu e chestiunea c\u0103 nu observ\u0103 nimeni c\u0103 este lipit\u0103 \u015fi este f\u0103cut\u0103 din dou\u0103 buc\u0103\u0163i, dar m\u0103 jeneaz\u0103 pe mine care am facut-o. Eu am conceput-o \u00een felul acesta, d\u00e2ndu-i numele de \u201dL’oiseau qui prend son vol\u201d, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu mai este pas\u0103rea care \u00ee\u015fi ia zborul13<\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

12<\/sup> Pentru g\u00e2ndirea sa aforistic\u0103, vezi \u0219i Pravila lui Br\u00e2ncu\u0219i<\/em>, la P. Pandrea, op. cit.<\/em>, p. 260-261.
13<\/sup> Br\u00e2ncu\u0219i spunea: \u201dPas\u0103rea este un simbol al zborului<\/strong>\u201d sau \u201dToat\u0103 via\u021ba mea am c\u0103utat esen\u021ba zborului. Zborul! Ce fericire!<\/em><\/strong>\u201d (s.n.); vezi P. Pandrea, op. cit.<\/em>, p. 157, 259.<\/mark><\/p>\n\n\n\n

Mi-am zis c\u0103 am \u00eenv\u0103\u0163at ceva \u015fi am t\u0103cut \u015fi l-am l\u0103sat s\u0103 vorbeasc\u0103. Probabil c\u0103 din punctul lui de vedere a avut foarte mare dreptate.
Dup\u0103 aceea, mergem mai departe \u015fi am v\u0103zut \u201dLe Cocolico\u201d, un fel de coco\u015f care era f\u0103cut dintr-un volum de material, un volum de font\u0103 ca un paralelipiped, a\u015fa cum arat\u0103 o carte. \u00cei zice \u201dCucurigu\u201d pentru c\u0103 reprezint\u0103 coco\u015ful diminea\u0163a c\u00e2nd c\u00e2nt\u0103. Era f\u0103cut din font\u0103, era mare, de vreo trei metri \u015fi ceva.
M-am uitat mirat la el. Cunoa\u015fte\u0163i cu to\u0163ii cum este fonta, cum sunt u\u015file de la soba din font\u0103, este o suprafa\u0163\u0103 rugoas\u0103 specific\u0103. Vedeam \u00eens\u0103 c\u0103 aceast\u0103 font\u0103 nu este turnat\u0103, ci era parc\u0103 cioplit\u0103 cu o dalt\u0103, deci suprafa\u0163a acestui volum era lucrat\u0103 cu dalta.
Atunci l-am \u00eentrebat:
– Aceasta este font\u0103?
– Da, este font\u0103. Desigur.
– Dar nu este ca o font\u0103 turnat\u0103!
– Nu este turnat\u0103, am turnat un volum mare \u015fi pe urm\u0103 m-am apucat s\u0103-l cioplesc.
Eu am crezut c\u0103 nu am auzit bine. S\u0103 te apuci s\u0103 ciople\u015fti fonta, asta este o chestiune cam ciudat\u0103.
– Da, am cioplit fonta, am cioplit lung\u0103 vreme la ea, am mai \u00eentrerupt, am cioplit din nou. Dar nu \u015ftiu c\u00e2te luni am tot cioplit la ea. Am stricat 73 de d\u0103l\u0163i, dar a ie\u015fit foarte frumos (Sigur c\u0103 \u00eentrebuin\u0163a d\u0103l\u0163i bune, din o\u0163el, dar totu\u015fi, ca s\u0103 ciople\u015fti fonta, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 cam strici d\u0103l\u0163i).
Atunci eu iar\u0103\u015fi am \u00eendr\u0103znit \u015fi am \u00eentrebat:
– Maestre, nu v\u0103 sup\u0103ra\u0163i, eu v\u0103 pun o serie de \u00eentreb\u0103ri, care, desigur, Dumneavoastr\u0103 vi se par naive, dar sunt puse de un om care nu se pricepe. Dar nu crede\u0163i c\u0103, av\u00e2nd mijloacele de ast\u0103zi, nu se poate turna \u00eentr-o form\u0103 \u015fi nu se poate ob\u0163ine acela\u015fi efect de suprafa\u0163\u0103?
– P\u0103i, se poate ob\u0163ine, cum s\u0103 nu, dar pl\u0103cerea \u00eens\u0103 a fost a mea de a ciopli, eu am avut o bucat\u0103 de font\u0103 din care am cioplit.
– Bine, dar de ce a\u0163i cioplit-o \u00een font\u0103, c\u0103ci este a\u015fa de greu. Eu nici nu am auzit c\u0103 se poate ciopli fonta.
– Da, eu am vrut s-o fac din font\u0103 \u015fi am vrut s\u0103 fie cioplit\u0103 \u015fi atunci singura solu\u0163ie a fost s\u0103 iau dalta \u015fi ciocanul \u015fi s\u0103 cioplesc fonta a\u015fa cum ciolesc piatra.
Dup\u0103 asta mergem ce mai mergem \u015fi, uit\u00e2ndu-m\u0103 \u00een dreapta \u015fi \u00een st\u00e2nga, \u00eel v\u0103d c\u0103 se opre\u015fte \u015fi \u00eemi zice:
– Uite bucata aceea.
Atunci am v\u0103zut jos, pe p\u0103m\u00e2nt, o \u0163eav\u0103 mare de canalizare \u015fi anume por\u0163iunea unde se bifurc\u0103. \u015eti\u0163i cum sunt \u0163evile de canalizare \u00een por\u0163iunea unde se bifurc\u0103 \u00een form\u0103 de Y.
– Da, o v\u0103d.
– \u00centr-o zi mergeam pe strad\u0103 \u015fi am v\u0103zut la o lucrare de canalizare, \u00een p\u0103m\u00e2nt, o groap\u0103 unde conducta trebuie s\u0103 se despart\u0103. Era \u0163eava care era pus\u0103 acolo, urm\u00e2nd s\u0103 fie legat\u0103 \u00een continuare cu alte \u0163evi. \u015ei atunci am spus:
– Domnule, aceasta este cea mai ideal\u0103 form\u0103 care se poate da pentru ca s\u0103 se poat\u0103 face un tors. Pentru c\u0103, sigur, un tors dac\u0103 stai \u015fi-l reduci la forma ideal\u0103, c\u0103ci el era \u00een form\u0103 pur\u0103, asta este. Un tors asta ar fi: corpul \u015fi cele dou\u0103 coapse t\u0103iate, a\u015fa cum sunt la tors f\u0103r\u0103 corp \u015fi f\u0103r\u0103 bra\u0163e. Atunci am vrut s\u0103 fac un tors din asta, inspirat fiind de aceast\u0103 \u0163eav\u0103 pe care am v\u0103zut-o. Dar totu\u015fi vedeam c\u0103 este ceva prea rigid. Iar pentru c\u0103 demult vroiam s\u0103 fac un tors, m-am g\u00e2ndit s\u0103-l fac din lemn \u015fi pentru c\u0103 eu respect \u015fi iubesc \u00eentotdeauna materialul, m-am g\u00e2ndit s\u0103-l fac din lemn.
\u00centr-adev\u0103r, Br\u00e2ncu\u015fi a iubit enorm materialul \u015fi a continuat:
– Eu \u00eens\u0103 care am cioplit at\u00e2ta lemn \u00een via\u0163a mea \u015fi care \u015ftiu ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ciople\u015fti \u00een lemn, atunci c\u00e2nd \u00eei \u00eentrerupi fibra t\u0103ind oblic, atunci \u00ee\u0163i d\u0103 anumite imagini formate de structura lemnului. Aceasta \u00eens\u0103 nu se potrive\u015fte cu ceea ce vreau eu s\u0103 fac. Vreau s\u0103 fac un tors \u00een care fibrele lemnului s\u0103 nu fie \u00eentrerupte, iar sculptura s\u0103 fie din aceea\u015fi bucat\u0103, bine\u00een\u0163eles. Acum, dac\u0103 iau un lemn care are \u00een structura sa fibre suprapuse \u015fi dac\u0103 \u00eel cioplesc, atunci voi t\u0103ia aceste fibre \u015fi voi ajunge s\u0103 am un anumit desen, unde se \u00eentrerup fibrele \u015fi devin aceste ochiuri sculpturale. Iar eu nu vreau s\u0103 fie rotund, s\u0103 fie o singur\u0103 linie. Astfel, am c\u0103utat un pom cu o creang\u0103 mare, care se desparte \u00een dou\u0103 \u015fi, imediat dup\u0103 ce am t\u0103iat pomul \u015fi lemnul era verde, am f\u0103cut o pres\u0103, \u021bin\u00e2ndu-l a\u015fa p\u00e2n\u0103 s-a uscat. Abia atunci m-am apucat s\u0103 \u00eel cioplesc. Am fost sigur c\u0103 cioplindu-l voi putea s\u0103 respect aceste fibre, aceast\u0103 direc\u0163ie a fibrelor, \u00een a\u015fa fel ca s\u0103 nu fie \u00eentrerupte \u015fi ca totu\u015fi ele s\u0103 urmeze torsiunea asta pe care i-am dat-o.
Atunci \u00eemi spune:
– Uite, aici este.
\u015ei am v\u0103zut acolo un lemn \u00een form\u0103 de Y care era pus \u00eentre prese, \u00eentre ni\u015fte ma\u015fini care \u00eei d\u0103deau anumit\u0103 torsiune \u015fi \u00eel for\u0163au \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t, c\u00e2nd va fi uscat, el atunci va fi exact cu fibrele acestea a\u015fa cum vreau eu s\u0103 le am.
– Dar c\u00e2t o s\u0103 dureze asta, Maestre?
– P\u0103i, nu \u015ftiu, eu trebuie s\u0103 m\u0103 uit s\u0103 v\u0103d. C\u00e2nd o fi gata, atunci numai m\u0103 apuc eu de lucrat. P\u00e2n\u0103 acum a fost vorba de granit, a fost vorba de font\u0103, a fost vorba de lemn \u015fi de alte materiale.
La un moment dat \u00eemi spune:
– S\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 mie \u00eemi place s\u0103 lucrez \u0219i \u00eentr-un material amorf, de exemplu piatr\u0103 sau dac\u0103 torn amorf, nu are fibr\u0103, lucru foarte important \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, interesant. Ori, parte din lucr\u0103rile mele sunt dintr-un material amorf.
Nu a vrut s\u0103 spun\u0103 din ce material sunt.
Uitasem s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 \u00eentr-una din \u00eenc\u0103perile \u00een care am umblat era \u015fi o forj\u0103. Avea un cuptor \u00een care \u00ee\u015fi topea metalul de care avea nevoie \u015fi el \u00ee\u015fi turna singur lucr\u0103rile pentru a fi sigur c\u0103 a f\u0103cut un lucru bun \u015fi a\u015fa cum \u015fi l-a dorit.
\u015ei mi-a ar\u0103tat o lucrare care mi-a pl\u0103cut foarte mult \u015fi care \u00eencerc s-o descriu: imagina\u0163i-v\u0103 Dumneavoastr\u0103 o form\u0103 ca o pas\u0103re, un fel de ra\u0163\u0103, dac\u0103 vre\u0163i, sau g\u00e2sc\u0103, a\u015fa ceva, care era redus\u0103 de el la linia pur\u0103, el care reducea volumul la esen\u0163\u0103, la ce este mai simplu. Era o form\u0103 oval\u0103 ce sugera forma pur\u0103 a unei ra\u0163e sau a unei g\u00e2\u015fte. Nu era leb\u0103d\u0103, c\u0103 nu avea g\u00e2tul prea lung. Acest volum era f\u0103cut dintr-un material deosebit care era lustruit \u015fi galvanizat. M-am tot uitat s\u0103 fie nichel, s\u0103 fie crom? Pentru crom, chiar \u015fi pentru nichel, era prea galben, pentru alam\u0103, nu era destul de galben. Lucrarea era extraordinar de lucioas\u0103, era un metal care avea o culoare \u00eentre nichel \u015fi alam\u0103, dar era lustruit\u0103 la maxim. Acel metal fusese turnat \u015fi lustruit \u00een atelierul s\u0103u, acolo unde \u00ee\u015fi turna \u015fi lustruia \u015fi galvaniza lucr\u0103rile. Acestea sunt lucr\u0103ri pe care mi le-a spus cum le face. \u00cen tot cazul, mi-a spus c\u0103 el \u00ee\u015fi face toate acestea singur. \u015ei mi-a ar\u0103tat aceast\u0103 form\u0103, aceast\u0103 pas\u0103re s\u0103-i zicem. Era cam de m\u0103rimea aceasta, era montat\u0103 pe o piatr\u0103 alb\u0103, marmur\u0103 alb\u0103, cioplit\u0103 dur, \u00een forma unei pietre de moar\u0103. Deasupra ei era aceasta, f\u0103cut\u0103 dintr-un metal \u00eentre alam\u0103 \u015fi nichel, un galben foarte alb, \u00eens\u0103 era totu\u015fi o culoare mai cald\u0103 dec\u00e2t este nichelul sau cromul \u015fi era extrem de lustruit\u0103. \u00cens\u0103 este de spus c\u0103 lucrarea, dac\u0103 ar fi fost f\u0103cut\u0103 dintr-un material mai opac, mai pu\u0163in lustruit, nu s-ar fi observat c\u0103 nu avea peste tot acelea\u015fi raze de curbur\u0103. \u015ei a dat drumul la un aparat, o piatr\u0103 era montat\u0103 pe un dispozitiv electric, cu un motora\u015f electric la care el d\u00e2nd drumul, aceast\u0103 piatr\u0103 a \u00eenceput s\u0103 se mi\u015fte \u015fi a f\u0103cut o tur\u0103 complet\u0103 \u00een jurul ei, destul de inert, nu prea repede. Totu\u015fi era suficient de repede \u00eenc\u00e2t s\u0103 se vad\u0103 mi\u015fcarea \u015fi s\u0103 sclipeasc\u0103 \u00een lumina ce venea prin fereastr\u0103. Aceast\u0103 pas\u0103re nu avea peste tot aceea\u015fi raz\u0103 de curbur\u0103, avea mici denivel\u0103ri, care \u00eens\u0103 nu le observai, din cauza apelor pe care le f\u0103cea. Repet, era lustruit\u0103 maxim, era lustruit\u0103 cum rar am mai v\u0103zut un nichel sau crom a\u015fa lustruit. A\u015fa cum ar fi un instrument, aceast\u0103 pas\u0103re, din cauza rota\u0163iei pe care o f\u0103cea \u00een jurul axei ei, aveai impresia c\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi se mi\u015fc\u0103, nu c\u0103 se mi\u015fca \u00een totalitate, dar corpul ei se mi\u015fc\u0103, aveai impresia c\u0103 se mi\u015fc\u0103 din cauza apelor. Era ceva foarte impresionant \u015fi frumos, era un lucru nea\u015fteptat. \u015ei dup\u0103 ce s-a \u00eentors de c\u00e2teva ori complet, \u00eemi zice:
– Domnule, \u00ee\u0163i place?
– Da, \u00eemi place.
– \u00ce\u0163i place mult?
– Da, \u00eemi place foarte mult.
– \u00ce\u0163i po\u0163i \u00eenchipui ceva f\u0103cut s\u0103 se mi\u015fte mai bine dec\u00e2t aceast\u0103 form\u0103?
– Nu.
– \u015ei e ceva frumos?
– E ceva foarte frumos.
– Dragul meu, eu asta vreau. Eu vreau s\u0103 fac ceva frumos. Spune-i Dumneata sculptur\u0103, arhitectur\u0103, pictur\u0103, cum \u00ee\u0163i place. \u00cemi este perfect indiferent. Sigur c\u0103 toat\u0103 lumea zice c\u0103 eu fac sculptur\u0103 \u015fi c\u0103 eu cred c\u0103 fac sculptur\u0103 \u015fi a\u015fa ar trebui f\u0103cut\u0103 sculptura. \u00cens\u0103 din momentul din care o prive\u015fte, g\u0103se\u015fte c\u0103 e ceva frumos, c\u0103 \u00eei d\u0103 o form\u0103 c\u00e2nd te ui\u0163i la ea, \u00ee\u0163i face pl\u0103cere s-o prive\u015fti, elimin\u0103 tot ceea ce este \u015fi reu\u015fe\u015fte s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ceea ce vrea cu adev\u0103rat s\u0103 reprezinte.
\u015ei iar a \u00eenceput s\u0103 se dea la Michelangello.
– De ce s\u0103 fac eu lucruri d-astea s\u0103 v\u0103d oameni suferinzi, vreau s\u0103 fac ceva care delecteaz\u0103 ochiul, vreau s\u0103 fac ceva s\u0103 fie pl\u0103cut la vedere \u015fi bine-\u00een\u0163eles, s\u0103 fie frumos.
Br\u00e2ncu\u015fi lucra cu idei abstracte ca \u015fi al\u0163i sculptori, dar dorea s\u0103 fac\u0103 o frumuse\u0163e aparte, vroia s\u0103 fac\u0103 o gra\u0163ie aparte, s\u0103 cultive forma pur\u0103.
– Eu vreau s\u0103 fac \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 elimin tot ceea ce este ur\u00e2t, tot ceea ce este suferin\u0163\u0103 \u015fi de aceea am f\u0103cut toate lucr\u0103rile acestea \u015fi sunt mul\u0163umit c\u0103 \u00ee\u0163i place \u015fi mie mi se pare c\u0103 le place \u015fi altora.
C\u0103 le place \u015fi la al\u0163ii asta e o chestiune care dep\u0103\u015fe\u015fte subiectul meu de ast\u0103zi, dar din moment ce se bucur\u0103 Br\u00e2ncu\u015fi de ceea ce se bucur\u0103 ast\u0103zi \u015fi din moment c\u0103 este a\u015fa de apreciat, mai ales \u00een str\u0103in\u0103tate, iar la noi ceea ce a f\u0103cut este unic \u015fi at\u00e2t de frumos, trebuie s\u0103-i apreciem meritele.
La marea lui calitate, mai trebuie ad\u0103ugat un lucru \u015fi spun aceasta pen- tru c\u0103 eu de meserie sunt doctor chirurg \u015fi \u015ftiu ce \u00eenseamn\u0103 suferin\u0163\u0103 uman\u0103. Br\u00e2ncu\u015fi a fost unul care a r\u0103bdat de foame, pentru c\u0103 el a r\u0103bdat de foame ani de zile ca s\u0103 ajung\u0103 s\u0103-\u015fi aplice \u015fi s\u0103 fac\u0103 sculptura pe care o consider\u0103 sculp- tur\u0103 adev\u0103rat\u0103. El nu a f\u0103cut concesii. Probabil c\u0103 \u015fti\u0163i \u015fi Dumneavoastr\u0103 aceste lucruri.
Atunci c\u00e2nd a ajuns la Paris \u015fi a reu\u015fit c\u00e2t de c\u00e2t s\u0103 se afirme, au venit la el domnul X \u015fi domnul Y, \u015fi au comandat un bust pentru nevasta sau mai \u015ftiu eu pentru cine sau pentru morm\u00e2nt. El le-a spus c\u0103 v\u0103 fac, \u00eens\u0103 s\u0103-mi da\u0163i voie s\u0103-l fac a\u015fa cum \u00een\u0163eleg eu s\u0103 fac un bust.
Ei, nu, dumneata s\u0103-l faci cu o hain\u0103 foarte frumoas\u0103 \u015fi s\u0103-l faci \u015fi cu dantele etc.
Atunci Br\u00e2ncu\u015fi a spus:
– Nu, domnule, ori m\u0103 la\u015fi s\u0103 fie a\u015fa cum \u00een\u0163eleg eu s-o fac sau n-o fac deloc.
Atunci n-a f\u0103cut-o deloc \u015fi la \u00eenceput a r\u0103bdat de foame, a r\u0103bdat foame mult\u0103 \u015fi s-a dus pe jos din Gorj p\u00e2n\u0103 la Paris pentru c\u0103 nu avea cu ce s\u0103-\u015fi pl\u0103teasc\u0103 trenul.
Eu, ca simplu muritor, care \u00eemi place arta plastic\u0103, dac\u0103 sunt sau nu sunt de acord cu toate principiile lui Br\u00e2ncu\u015fi, este o chestiune care nu are nicio importan\u0163\u0103. Eu am \u0163inut s\u0103 v\u0103 spun Dumneavoastr\u0103 ni\u015fte amintiri pentru c\u0103 sunte\u0163i tineri. Dumneavoastr\u0103 sunte\u0163i plini de entuziasm \u015fi \u00een\u0163elege\u0163i acest tumult de sentimente care exist\u0103 \u00een fiecare creator, \u00een fiecare artist.
Cred c\u0103 a\u0163i \u00een\u0163eles c\u0103 nu am vrut s\u0103 fac nici un adaos la eventualele aprecieri pentru c\u0103 nu sunt \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 le fac, \u015fi pentru c\u0103 am \u0163inut s\u0103 r\u0103spund la invita\u0163ia Domnului Duicu \u015fi s\u0103 v\u0103 spun p\u0103rerile mele ca amator, pentru c\u0103 \u015fi eu fac sculptur\u0103 ca amator.
O s\u0103 spune\u0163i: foarte bine, dar oare este normal \u2013 ca s\u0103 apreciezi o lucrare s\u0103 \u0163i se spun\u0103 dinainte de ce este frumoas\u0103? O lucrare fumoas\u0103 trebuie s\u0103 te impresioneze de la \u00eenceput. \u00cens\u0103, mai \u00eenainte de toate, el nu mi-a dat mie explica\u0163ii, ci l\u0103muriri sub form\u0103 de r\u0103spuns la \u00eentreb\u0103rile mele \u015fi mi le-a dat de a\u015fa natur\u0103 \u00eenc\u00e2t \u00een momentul \u00een care am \u015ftiut anumite lucruri am \u00een\u0163eles de ce acest om a suferit c\u00e2nd i s-a rupt \u201dPas\u0103rea M\u0103iastr\u0103\u201d. Nu pentru c\u0103 a pierdut o lucrare. El timp avea \u015fi s-a pus din nou pe lucru \u015fi \u00eentr-un an \u015fi jum\u0103tate a f\u0103cut alt\u0103 pas\u0103re la fel de bun\u0103. \u00cens\u0103 mi-a atras aten\u0163ia cu privire la concep\u0163iile lui pe care le considera primordiale \u00een crea\u0163ia operei de art\u0103. \u015ei el a f\u0103cut aceast\u0103 oper\u0103 de art\u0103 a\u015fa cum a \u00een\u0163eles s-o fac\u0103 \u015fi a fost ajutat de PRONIE, \u00een sensul c\u0103 a putut s\u0103 ob\u0163in\u0103 rezultatele urm\u0103rite, f\u0103r\u0103 eforturi inutile \u015fi f\u0103r\u0103 compromisuri \u015fi, astfel, a putut s\u0103 se afirme.
Ori eu cred c\u0103 succesul unei opere de art\u0103, principalul lucru este ca cel care face oper\u0103 de art\u0103 s\u0103 fie sincer. Ori \u00een ceea ce prive\u015fte sinceritatea lui Br\u00e2ncu\u015fi eu nu stau nici un moment \u00een \u00eendoial\u0103 c\u0103 a fost un om absolut sincer \u00een ceea ce a f\u0103cut \u015fi s-a dovedit c\u0103 sinceritatea \u00een art\u0103 \u015fi \u00een manifest\u0103rile lui, care \u00eel fac un creator, este una din condi\u0163iile primordiale ca aceast\u0103 lucrare s\u0103 fie valabil\u0103 mai ales atunci c\u00e2nd este frumoas\u0103, nu vorbesc de elucubra\u0163iile unuia care este patologic.
M\u0103 g\u00e2ndesc la un om care este sincer \u015fi care vrea s\u0103 fac\u0103 ceea ce este frumos, \u015fi ceea ce consider\u0103 el frumos \u015fi se afirm\u0103 \u015fi ajunge acolo unde dore\u015fte s\u0103 ajung\u0103, cum a ajuns Br\u00e2ncu\u015fi, este imposibil ca p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit s\u0103 nu reu\u015feasc\u0103 \u015fi s\u0103 fac\u0103 ceea ce crede el de cuviin\u0163\u0103.
Pentru ca s\u0103 \u00eenchei, \u0163in s\u0103 v\u0103 spun, dup\u0103 cum a\u0163i observat \u015fi Dumnea- voastr\u0103, c\u0103 nu m-am ambalat deloc \u00een chestiuni de crea\u0163ie artistic\u0103. Nici s\u0103-mi dau cu p\u0103rerea dac\u0103 este bine sau nu e bine ce a f\u0103cut Br\u00e2ncu\u015fi. Asta r\u0103m\u00e2ne s\u0103 fac\u0103 oameni care s\u0103 fie mai competen\u0163i ca mine. \u00cens\u0103, pentru mine, r\u0103m\u00e2ne aceast\u0103 vizit\u0103 \u00een memorie. Am fost de dou\u0103 ori la el \u015fi dovad\u0103 c\u0103 dup\u0103 36 de ani \u00eenc\u0103 \u015fi acum \u00eemi aduc aminte ca \u015fi ieri c\u00e2nd am fost la el, \u015fi c\u00e2nd am stat de vorb\u0103 cu el lini\u015ftit, era un b\u0103rbat de 60 de ani \u015fi mi-a r\u0103mas \u00een minte a\u015fa cum l-am v\u0103zut atunci \u015fi \u00eemi p\u0103rea bine c\u0103 \u00eel v\u0103d, s\u0103-l am \u00een fa\u0163a mea la el acas\u0103, nepreg\u0103tit s\u0103 nu fie nici el cu capsa pus\u0103 \u015fi s\u0103 nu cread\u0103 c\u0103 sunt vreun ziarist ceva.
El a fost cu toat\u0103 \u00eencrederea fa\u0163\u0103 de mine \u015fi a v\u0103zut \u00een mine un om care are tot interesul.
A fost mai mult dec\u00e2t amabil, mi-a ar\u0103tat ce a considerat el mai important \u015fi eu, la r\u00e2ndul meu, am putut s\u0103 profit de aceasta.
A\u015f dori s\u0103 v\u0103 fi fost de folos \u015fi Dumneavoastr\u0103 \u00een meseria pe care a\u0163i ales-o\u201d15<\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

15<\/sup> Dr. Radu Pu\u0219cariu f\u0103cea o elegant\u0103 urare viitorilor arti\u0219ti bra\u0219oveni.<\/mark> <\/p>\n\n\n\n

Conferin\u021ba prezentat\u0103 mai sus \u0219i semnat\u0103 de dr. Radu Pu\u0219cariu dovede\u0219te talentul de povestitor \u0219i spiritul s\u0103u artistic, modul cum a receptat g\u00e2ndurile \u0219i crezul marelui ctitor al sculpturii moderne, ea fiind o m\u0103rturie nepieritoare, transmis\u0103 cu talent \u0219i sim\u021b al valorilor perene, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 fi \u00een\u021beleas\u0103 de t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie. Indubitabil este impresionat de prezen\u021ba, modestia, viziunea \u0219i crezul acestui corifeu al sculpturii moderne.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cencearc\u0103 s\u0103 arate \u0219i s\u0103 explice crezul lui Br\u00e2ncu\u0219i, iar esen\u021ba celor relatate de el vine s\u0103 confirme aprecierile altor biografi, ca Vasile G. Paleolog, Carola Giedeon-Welcker, Petre Pantea, Radu Varia, Peter Neagoe, Marcel Biron, Dan Grigorescu, Constantin Z\u0103nescu, Paul Rezeanu, Pavel \u0218u\u0219ar\u0103, Cristian-Robert Velescu etc. 16<\/sup>.
Av\u00e2nd talent remarcabil de povestitor, reu\u0219este s\u0103-i fac\u0103 un portret fizic \u0219i psihic care trebuie re\u021binut la loc de cinste \u00een istoriografia br\u00e2ncu\u0219ian\u0103: \u201dUn om mic, \u00eentr-o \u0219alopet\u0103 alb\u0103, cu ni\u015fte sabo\u0163i de lemn, cu o<\/strong> p\u0103l\u0103rie \u00een cap, care era ca o gambet\u0103, \u00eens\u0103 alb\u0103, nu \u015ftiu din ce material o fi fost f\u0103cut\u0103 \u015fi se uita a\u015fa la mine, cu o barb\u0103 alb\u0103 frumoas\u0103, cu ni\u015fte ochi extraordinar de vii, erau ca doi c\u0103rbuni. M\u0103 prive\u015fte \u015fi m\u0103 \u00eentreab\u0103 \u00een fran\u0163uze\u015fte ce doresc. \u015ei atunci i-am spus c\u0103 eu sunt venit din Rom\u00e2nia \u015fi c\u0103 sunt la Paris pentru studiile mele \u015fi c\u0103 \u0163in neap\u0103rat, \u00een calitate de cona\u0163ional, s\u0103-l v\u0103d \u015fi s\u0103 intru \u00een incinta atelierului<\/strong>\u201d (s.n.).
Dac\u0103 raport\u0103m la \u00eentreaga sa oper\u0103 desenele \u0219i sculpturile executate de dr. Radu Pu\u0219cariu, dup\u0103 vizitele f\u0103cute la Paris, putem observa influen\u021ba semnificativ\u0103 a crea\u021biei lui Constantin Br\u00e2ncu\u0219i asupra viziunii sale artistice \u0219i concretizarea ei \u00een lucr\u0103ri ca: Nud <\/em>(aluminiu), Crucea <\/em>de la morm\u00e2ntul nepoatei sale Lia Mic\u0103, Radu Pu\u0219cariu – autoportret<\/em>17<\/sup> \u0219i mai multe desene…<\/p>\n\n\n\n

16<\/sup> Vasile G. Paleolog, Tinere\u021bea lui Br\u00e2ncu\u0219i<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Tineretului, 1976; Marcel Biron, Arta abstract\u0103<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Meridiane, 1972, p. 93, 179-181; Carola Giedeon-Welcker, Constantin Br\u00e2ncu\u0219i<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Meridiane, 1981; P. Pantea, op. cit<\/em>.; Dan Grigorescu, Br\u00e2ncu\u0219i \u0219i secolul s\u0103u<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Artemis, 1994; Constantin Z\u0103nescu, Aforismele \u0219i textele lui Br\u00e2ncu\u0219i<\/em>, Craiova, Editura Scrisul Rom\u00e2nesc, 1980.
17<\/sup> Sextil Pu\u0219cariu, Spi\u021ba unui neam din Ardeal<\/em>, Cluj-Napoca, 1998, p. 210.<\/mark><\/p>\n\n\n\n

Preluat din Acta Terrae Fogarasiensis,<\/em> 2017.
Vezi \u0219i linkul de mai jos:<\/p>\n\n\n\n

\n
La un ceai cu nepoata marelui lingvist Sextil Pu\u0219cariu<\/a><\/blockquote>