{"id":22409,"date":"2023-12-06T02:56:04","date_gmt":"2023-12-06T08:56:04","guid":{"rendered":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=22409"},"modified":"2023-12-06T12:07:44","modified_gmt":"2023-12-06T18:07:44","slug":"mana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=22409","title":{"rendered":"M\u00e2na dreapt\u0103 a Sf\u00e2ntului Nicolae, de peste patru veacuri \u00een Bucure\u015fti"},"content":{"rendered":"\n

Un articol de:\u00a0Pr. Dr. Emil Nedelea C\u0103r\u0103mizaru<\/a>\u00a0<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

M\u00e2na dreapt\u0103 a Sf\u00e2ntului Ierarh Nicolae, Arhi\u00adepiscopul Mirelor Lichiei, se afl\u0103 de peste 400 de ani \u00een Biserica \u201eSf\u00e2ntul Gheorghe\u201d- Nou din Bucure\u015fti, ultima ctitorie a Sf\u00e2ntului Voievod Martir Constantin Br\u00e2ncoveanu (1688-1714). Este un odor de o deosebit\u0103 impor\u00adtan\u021b\u0103 istoric\u0103 \u015fi spiritual\u0103 pentru \u00eentreaga suflare cre\u015ftin\u0103 rom\u00e2\u00adneasc\u0103, f\u0103c\u00e2nd parte din patrimoniul na\u0163ional isto\u00adric al Rom\u00e2niei.<\/h3>\n\n\n\n

Racla cu moa\u015ftele f\u0103c\u0103toare de minuni ale Sf\u00e2n\u00ad\u00adtului Ierarh Nicolae este a\u015fezat\u0103 \u00eentr-un baldachin aflat \u00een partea st\u00e2ng\u0103 a naosului bisericii. M\u0103rtu\u00adrie vie a importan\u021bei prezen\u00ad\u021bei sf\u00e2ntului f\u0103c\u0103tor de minuni \u00een inima Bucure\u015ftilor, prin cinstitele sale moa\u015fte, st\u0103 evlavia credincio\u015filor care, de-a lungul mai multor genera\u0163ii, au primit m\u00e2ng\u00e2iere sufleteasc\u0103 de la Sf\u00e2ntul Nicolae, model des\u0103v\u00e2r\u015fit al bun\u0103t\u0103\u0163ii spirituale. Cei ce \u015fi-au deschis cu smerenie \u015fi credin\u0163\u0103 inimile \u00een fa\u021ba sf\u00e2ntului odor au primit binecuv\u00e2ntare pentru \u00eemplinirea rug\u0103\u00adciunilor. Dumnezeu \u00eempline\u015fte voia Sa cu lumea prin oameni ale\u015fi, un exemplu de necontestat fiind, \u00een acest sens, Sf\u00e2ntul Ierarh Nicolae. Astfel, prin trupul s\u0103u luminat de Duhul Sf\u00e2nt, to\u0163i dreptm\u0103ritorii cre\u015ftini primesc bucurie, speran\u0163\u0103 \u015fi mult\u0103 pace duhovniceasc\u0103. Tocmai de aceea, aceast\u0103 m\u00e2n\u0103 dreapt\u0103 \u015fi milostiv\u0103 a Sf\u00e2ntului Nicolae vegheaz\u0103, dintr-un l\u0103ca\u015f cu valoare de simbol na\u0163ional aflat \u00een inima Bucure\u015ftilor, poporul dreptsl\u0103vitor \u015fi aduce tuturor credincio\u015filor bucurie, speran\u0163\u0103 \u015fi mult\u0103 pace spiritual\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Str\u0103mutarea moa\u015ftelor Sf\u00e2ntului Ierarh Nicolae din Mira Lichiei la Bari<\/h3>\n\n\n\n

Aflat pe \u0163\u0103rmul M\u0103rii Adriatice, ora\u015ful Bari este un important loc de pelerinaj pentru cre\u015ftinii din \u00eentreaga lume, deoarece aici sunt ad\u0103postite moa\u015f\u00adtele Sf\u00e2ntului Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei. Bazilica din Bari a fost ridicat\u0103 special pentru a primi moa\u015ftele acestui mare sf\u00e2nt, aduse din Mira Lichiei (ast\u0103zi localitatea Demre din sudul Turciei) de c\u0103tre un grup de marinari origi\u00adnari din Bari, care doreau s\u0103 le fereasc\u0103 de invazia armatelor musulmane.<\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n

Conform unei vechi tradi\u0163ii, acest lucru s-a petrecut cu voia Sf\u00e2ntului Nicolae, care ap\u0103ruse \u00een visul unui preot, spun\u00e2ndu-i c\u0103 dorin\u0163a sa este ca morm\u00e2ntul s\u0103-i fie mutat la Bari. \u201eMergi \u015fi spune poporului acestuia ca, duc\u00e2ndu-se \u00een Mira, cetatea Lichiei, s\u0103 ia de acolo moa\u015ftele mele \u015fi, aduc\u00e2ndu-le aici, s\u0103 le pun\u0103 \u00een aceast\u0103 cetate\u201d – a fost \u00eendemnul primit \u00een vis de c\u0103tre preot. Cutremurat, acesta a mers \u00een biseric\u0103 \u015fi a povestit cele petrecute. Cei din cetatea Bari au luat trei cor\u0103bii \u015fi, d\u00e2ndu-se drept negustori, au mers \u00een Mira pentru a \u00eendeplini rug\u0103\u00admintea sf\u00e2ntului. Potrivit unei alte tradi\u0163ii vechi, Sf\u00e2ntul Nicolae alesese ora\u015ful Bari ca loc de \u00eenmor\u00adm\u00e2ntare \u00eenc\u0103 din timpul vie\u0163ii sale.<\/p>\n\n\n\n

Cinstitele sale moa\u015fte au ajuns la Bari \u00een ziua de 9 mai a anului 1087, fiind primite de credincio\u015fi cu bucurie \u015fi mare fast. Evident, era nevoie de un loc potrivit \u00een care aceste sfinte odoare s\u0103 fie depuse. A\u015fa avea s\u0103 \u00eenceap\u0103 construirea bazilicii Sf\u00e2ntului Nicolae din Bari, finalizat\u0103 \u00een anul 1197. Cripta unde urmau s\u0103 fie a\u015fezate moa\u015ftele sf\u00e2ntului a fost prev\u0103zut\u0103 cu coloane sus\u0163inute de capiteluri bizan\u00adtine \u015fi romanice, fiind finalizat\u0103 \u00een anul 1089 de c\u0103tre Papa Urban al II-lea.<\/p>\n\n\n\n

Aducerea moa\u015ftelor Sf\u00e2ntului Ierarh Nicolae \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103<\/h3>\n\n\n\n

\u00centre cei care au fost c\u0103l\u0103uzi\u0163i de credin\u0163a binef\u0103c\u0103toare a lucr\u0103rii sfin\u0163ilor \u00een Biserica lui Hristos a fost \u015fi un cleric grec (dup\u0103 unele tradi\u0163ii monah) care, \u00een perioada Evului Mediu, a mers \u00een pelerinaj la Bari pentru a aduce cuviincioas\u0103 cinstire moa\u015fte\u00adlor Sf\u00e2ntului Ierarh Nicolae.<\/p>\n\n\n\n

Merg\u00e2nd la Bari, a ajuns s\u0103 slujeasc\u0103 la biserica unde se aflau moa\u015ftele Sf\u00e2ntului Nicolae. Pentru c\u0103 voievodul Mihai Viteazul (domn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \u00eentre anii 1593-1600) avea mare evlavie la Sf\u00e2n\u00adtul Ierarh Nicolae (care, \u00een \u00eemprejur\u0103ri deosebit de grele pentru viitorul voievod, atunci c\u00e2nd acesta era mare ban al Craiovei, dup\u0103 st\u0103ruitoare rug\u0103ciuni, printr-o mare minune, i-a salvat via\u0163a), a \u00eencredin\u0163at acestui cleric o misiune duhovniceasc\u0103 deosebit de important\u0103: aceea de a st\u0103rui pe l\u00e2ng\u0103 cei \u00een drept de la Bari, \u00een vederea aducerii moa\u015ftelor Sf\u00e2ntului Nicolae la Bucure\u015fti.<\/p>\n\n\n\n

Sf\u00e2nta m\u00e2n\u0103 a ajuns \u00een \u0162ara Ro\u00adm\u00e2neasc\u0103, iar Mihai Viteazul \u015fi-a v\u0103zut visul \u00eemplinit.<\/p>\n\n\n\n

Domnitorul a \u00eencredin\u0163at pre\u0163iosul odor Mitropo\u00adlitului Eftimie al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti (1594-1602) \u015fi cu mult\u0103 evlavie i-a cerut acestuia ca m\u00e2na sf\u00e2ntului s\u0103 fie ferecat\u0103 \u00een aur \u015fi \u00eempodobit\u0103 cu pietre scumpe. Astfel, conform dorin\u0163ei domnitorului, sfintele moa\u015fte au fost a\u015fezate \u00eentr-o racl\u0103 frumoas\u0103, \u00eempodobit\u0103 cu filigrane, iar degetele au fost acoperite \u00een ajun.<\/p>\n\n\n\n

Alte surse spun c\u0103 moa\u015ftele Sf\u00e2ntului Nicolae au ajuns la Bucure\u015fti ca un dar al Arhiepiscopului de Bari pentru Mihai Viteazul, \u00een urma luptei antiotomane duse de voievod, ap\u0103r\u0103tor al cre\u015ftinismu\u00adlui la por\u0163ile Europei. Sus\u0163inerea acestei ipoteze are ca poten\u0163ial fundament faptul c\u0103 Mihai Viteazul a fost numit, chiar de c\u0103tre Papa Clement al VIII-lea, \u201eCavaler al lui Hristos \u015fi ap\u0103r\u0103tor al cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Contextul istoric ne arat\u0103, pe de o parte, c\u0103 acest pap\u0103 a fost contemporan cu Mihai Viteazul, evenimentul aducerii moa\u015ftelor Sf\u00e2ntului Nicolae la Bucure\u015fti \u00eencadr\u00e2ndu-se, din punct de vedere temporal, \u00een perioada activit\u0103\u0163ii sale pontificale. Pe de alt\u0103 parte, papa a adresat voievodului Mihai Viteazul cuvinte de \u00eenalt\u0103 pre\u0163uire \u015fi respect pentru abilitatea strategic\u0103 pe care a dovedit-o. Aceste dou\u0103 considera\u0163ii ne ajut\u0103 s\u0103 deducem c\u0103 o r\u0103splat\u0103 generoas\u0103 oferit\u0103 domnitorului pentru meritele sale militare ar fi reprezentat o posibilitate real\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen sprijinul acestor aspecte favorabile aducerii moa\u015ftelor \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 putem socoti \u015fi faptul c\u0103 voievodul era onorat \u015fi de c\u0103tre cur\u0163ile imperiale europene, fiind numit \u201ePrin\u0163 al cre\u015f\u00adtin\u0103t\u0103\u0163ii\u201d. \u00cen acest context, domnitorul \u00eei scria \u00eemp\u0103ratului Rudolf al Il-lea: \u201e\u00cen \u0163ara mea a\u015f fi putut s\u0103 r\u0103m\u00e2n lini\u015ftit \u015fi sigur, f\u0103r\u0103 nici o team\u0103, dac\u0103 nu m-ar fi chemat credin\u0163a mea fa\u0163\u0103 de cre\u015ftin\u0103tate\u201d.<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 tradi\u0163ie, la fel de veche, spune c\u0103 Mihai Viteazul a sprijinit bazilica din Bari, \u00een semn de recuno\u015ftin\u0163\u0103, cu mai multe pungi de galbeni, exprim\u00e2nd prin aceasta mul\u0163umirea pentru \u00eempli\u00adnirea dorin\u0163ei sale arz\u0103toare de a aduce m\u00e2na Sf\u00e2ntului Nicolae la Bucure\u015fti.<\/p>\n\n\n\n

Inscrip\u0163ia original\u0103 de pe racla cu moa\u015ftele Sf\u00e2n\u00adtului Ierarh Nicolae din biserica Parohiei \u201eSf\u00e2ntul Gheorghe\u201d-Nou este urm\u0103toarea: \u201eAceast\u0103 m\u00e2n\u0103 a Sf\u00e2ntului Nicolae au ferecat-o cu aur Domnul Io Mihail Voievod si Doamna Stanca Si fiul lor Necula Voievod, \u00een anul 7108. Is(pravnic) Mitropolitul Eftimie\u201d. Cuv\u00e2ntul is din inscrip\u0163ie este prescurtarea terme\u00adnului ispravnic \u015fi \u00eenseamn\u0103 \u201ea adus la \u00eendeplinire\u201d. De aici, deducem faptul c\u0103 ferec\u0103tura \u00een aur a sfintei m\u00e2ini a fost realizat\u0103, a\u015fa cum am precizat, la porunca domneasc\u0103, sub purtarea de grij\u0103 a Mitropolitului Ungrovlahiei de la acea vreme, Eftimie al III-lea.<\/p>\n\n\n\n

Constat\u0103m, a\u015fadar, faptul c\u0103 aceste sfinte moa\u015fte au dubl\u0103 autentificare: a autorit\u0103\u0163ii statale, prin domnitorul Mihai Viteazul, \u015fi a Bisericii, prin Mitropolitul Eftimie al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n\n\n\n

S-a pus \u015fi \u00eentrebarea fireasc\u0103: de ce oare Mihai Viteazul nu a dus cinstitul odor la ctitoria sa din Bucure\u015fti, Biserica Mihai Vod\u0103? Potrivit unei tradi\u0163ii pioase \u015fi vrednic\u0103 de crezare, Doamnei Stanca, evlavioasa so\u0163ie a lui Mihai Viteazul, i s-a ar\u0103tat \u00een vis Sf\u00e2ntul Nicolae, chiar \u00een noaptea precedent\u0103 aducerii moa\u015ftelor la ctitoria Mihai Vod\u0103, \u015fi i-a cerut acesteia \u015fi so\u0163ului ei ca racla cu m\u00e2na sa sf\u00e2nt\u0103 s\u0103 fie adus\u0103 la Biserica \u201eSf\u00e2ntul Gheorghe\u201d-Nou din Bucure\u015fti, unde s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een veac. A\u015fa se face c\u0103 a doua zi, Mihai Voievod \u00eempreun\u0103 cu Doamna Stanca \u015fi fiul lor, Necula Voievod (Nicolae P\u0103tra\u015fcu, viitor domnitor al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti), au purces la Biserica Sf\u00e2ntului Mare Mucenic Gheorghe pentru a d\u0103rui racla cu m\u00e2na f\u0103c\u0103toare de minuni a Sf\u00e2ntului Ierarh Nicolae, exact \u00een anul Unirii celor trei Princi\u00adpate Rom\u00e2ne\u015fti – 1600 -, dup\u0103 cum este indicat \u00een epitaful istoric \u00eenscris pe racl\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, putem spune c\u0103 apoteoza duhovniceasc\u0103 a voievodului Mihai Vod\u0103 a fost, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00eempli\u00adnirea f\u0103g\u0103duin\u0163ei sale de aducere \u00een \u0163ar\u0103 a m\u00e2inii Sf\u00e2ntului Nicolae.<\/p>\n\n\n\n

Sursa: Ziarul Lumina<\/a><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un articol de:\u00a0Pr. Dr. Emil Nedelea C\u0103r\u0103mizaru\u00a0 M\u00e2na dreapt\u0103 a Sf\u00e2ntului Ierarh Nicolae, Arhi\u00adepiscopul Mirelor Lichiei, se afl\u0103 de peste 400 de ani \u00een Biserica \u201eSf\u00e2ntul Gheorghe\u201d- Nou din Bucure\u015fti, ultima ctitorie a Sf\u00e2ntului Voievod Martir Constantin Br\u00e2ncoveanu (1688-1714). Este un odor de o deosebit\u0103 impor\u00adtan\u021b\u0103 istoric\u0103 \u015fi spiritual\u0103 pentru \u00eentreaga suflare cre\u015ftin\u0103 rom\u00e2\u00adneasc\u0103, f\u0103c\u00e2nd […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[],"class_list":["post-22409","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-la-ordinea-zilei"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/s3OdDs-mana","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22409","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22409"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22409\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22415,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22409\/revisions\/22415"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22409"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22409"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22409"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}