{"id":1997,"date":"2010-11-24T05:31:56","date_gmt":"2010-11-24T11:31:56","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=1997"},"modified":"2010-11-24T05:59:40","modified_gmt":"2010-11-24T11:59:40","slug":"martirologiul-libertatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=1997","title":{"rendered":"Martirologiul libert\u0103\u0163ii"},"content":{"rendered":"
\"\"

Gh. Ghimpu: \u00abM\u0103 m\u00e2ndresc cu faptul c\u0103 n-am min\u0163it nicic\u00e2nd poporul, ci m-am str\u0103duit s\u0103-i spun \u00eentotdeauna adev\u0103rul, c\u0103 n-am d\u0103r\u00e2mat biserici \u015fi credin\u0163e, c\u0103 n-am plecat orbe\u015fte capul \u00een fa\u0163a greut\u0103\u0163ilor, r\u0103uvoitorilor sau cotropitorilor, c\u0103 am muncit via\u0163a \u00eentreag\u0103 \u00een sudoarea frun\u0163ii, pun\u00e2nd um\u0103rul acolo unde era necesar pentru Neam \u015fi \u0162ar\u0103\u00bb<\/p><\/div>\n

\u00abAm protestat \u015fi am rostit aceste adev\u0103ruri \u00een glas pentru a vesti luminii c\u0103 exist\u0103 \u00een acest col\u0163 uitat de lume m\u0103car un singur suflet care nu-i de acord cu politica regimului de ocupa\u0163ie\u00bb, afirm\u0103 undeva Gheorghe Ghimpu, \u015fi \u00een aceast\u0103 afirma\u0163ie se reg\u0103se\u015fte pe de-a \u00eentregul caracterul acestui b\u0103rbat curajos, lucid \u015fi ne\u00eencovoiat.<\/p>\n

Materialele publicistice adunate sub aceste coperte demonstreaz\u0103 elocvent permanenta lucrare a spiritului autorului lor, Gheorghe Ghimpu, asupra des\u0103v\u00e2r\u015firii de sine prin eliberarea de zgur\u0103 \u015fi de pericolul fobiilor cultivate din afar\u0103, servind \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 drept exemplu de urmat pentru cei din jur.<\/p>\n

\u00centr-un text difuzat la radio Europa Liber\u0103, \u00een 1984, cu privire la premisele rena\u015fterii spirituale a na\u0163iunii rom\u00e2ne, un alt disident al regimului comunist, Doina Cornea, definea \u00een felul urm\u0103tor acest proces de purificare necesar\u0103: \u00abNumai red\u00e2nd spa\u0163iului nostru interior adev\u0103ratele dimensiuni, numai a\u015fa se va schimba ceva \u00een via\u0163a noastr\u0103 comun\u0103. Numai eliber\u00e2ndu-ne \u00een interior, de falsuri, de la\u015fit\u0103\u0163i \u015fi de team\u0103, vom redob\u00e2ndi libertatea dup\u0103 care t\u00e2njim\u00bb (Doina Cornea, Puterea fragilit\u0103\u0163ii, 2006. Citat dup\u0103 Manualul de liceu: O istorie a comunismului din Rom\u00e2nia, Ed. Polirom, 2009).<\/p>\n

\u00cenzestrat de la natur\u0103 cu alese calit\u0103\u0163i suflete\u015fti, Gheorghe Ghimpu \u015fi-a cultivat tenace ogorul s\u0103u spiritual mo\u015ftenit din str\u0103buni, prin p\u0103rin\u0163ii s\u0103i duhovnici (Eminescu, Stere, B\u0103lcescu, Iorga), dar \u015fi prin cei naturali, p\u0103rin\u0163ii s\u0103i fiind simpli \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori de la \u0163ar\u0103, cu \u015fcoal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, opresa\u0163i \u015fi marginaliza\u0163i de regimul sovietic. Poate anume con\u015ftiin\u0163a acestei nedrept\u0103\u0163i aplicate unor fiin\u0163e apropiate \u015fi dragi a declan\u015fat \u00een el mecanismul protestului, amplificat progresiv pe m\u0103sura cunoa\u015fterii, cu sentimentul social al nedrept\u0103\u0163ii strig\u0103toare la cer fa\u0163\u0103 de \u00eentreg neamul s\u0103u oprimat, fa\u0163\u0103 de cons\u0103tenii deporta\u0163i, deposeda\u0163i de p\u0103m\u00e2nturi \u015fi m\u00e2na\u0163i cu hurta \u00een coloniile colhoznice, fa\u0163\u0103 de copiii satului s\u0103u de suburbie, brusca\u0163i de or\u0103\u015fenii venetici s\u0103 nu-\u015fi vorbeasc\u0103 limba lor \u00een propria lor \u0163ar\u0103; fa\u0163\u0103 de manualele de istorie mincinoas\u0103; fa\u0163\u0103 de justi\u0163ia criminal\u0103 \u00eenr\u0103mat\u0103 \u00eentr-o constitu\u0163ie stalinist\u0103, care garanta pe h\u00e2rtie drepturi \u015fi pe spinare corvezi, aplicate de dictatura proletariatului muncind de zor prin birourile noii nomeclaturi comuniste. A\u015fa s-a c\u0103lit o\u0163elul \u015fi s-a format revolu\u0163ionarul-rebel Gheorghe Ghimpu.<\/p>\n

O prim\u0103 manifestare naiv\u0103, dar fireasc\u0103 pentru anii tinere\u0163ii acestui spirit protestatar a fost \u00eentemeierea clandestin\u0103, al\u0103turi de Alexandru Usatiuc, Alexandru \u015eoltoianu, Zaharia Don\u0163u, Valeriu Graur \u015fi al\u0163ii, a Partidului Na\u0163ional Patriotic, cu elabor\u0103ri de strategii, documente \u015fi apeluri mobilizatoare, dar \u015fi cu inerentele sfor\u0103rii de \u00abturn\u0103tori\u00bb deghiza\u0163i. \u00cemb\u0103ta\u0163i de adierile dezghe\u0163ului hru\u015fciovist \u015fi ale Prim\u0103verii de la Praga, poate \u015fi de retorica na\u0163ionalist\u0103 a regimului ceau\u015fist-comunist, tinerii patrio\u0163i \u015fi-au pierdut vigilen\u0163a, solicit\u00e2nd ajutor securit\u0103\u0163ii comuniste rom\u00e2ne, care i-a dat pe m\u00e2na lui Andropov, \u015fi mai adres\u00e2ndu-se cu disperare lumii libere prin postul de radio Europa Liber\u0103, \u00een vara anului 1971, gesturi temerare pentru acele vremuri, cu represiuni carcerale ast\u0103zi r\u0103mase ca aproape unicele noastre semne de rezisten\u0163\u0103 organizat\u0103, sporindu-\u015fi \u00een timp valoarea de simbol.<\/p>\n

A\u015fa cum sunt prezentate \u00een cuprinsul acestei culegeri inedite, deschiz\u00e2nd\/\u00eenchiz\u00e2nd alegoric coordonatele unui destin de excep\u0163ie, Scrisoarea-apel (Voci din Basarabia spre lumea liber\u0103) c\u0103tre postul de radio Europa Liber\u0103, 1971, originalul c\u0103reia poart\u0103 amprenta stilistic\u0103 inconfundabil\u0103 a lui Badea Gicu, fiind \u00een fond primul Manifest politic semnat de Gheorghe Ghimpu, precum \u015fi Memoriul-Rechizitoriu, rostit de autor la Tribunalul interna\u0163ional de condamnare a atrocit\u0103\u0163ilor comunismului, convocat la Vilnius, \u00een septembrie 2000, ultima publica\u0163ie, testamentar\u0103 (\u00een urma c\u0103reia, poate deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, a survenit fatalul accident!) \u2013 aceste documente de o mare valoare politic\u0103, \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi istoric\u0103, sunt citite acum \u00eentr-o alt\u0103 gril\u0103 valoric\u0103 \u015fi ca atare se prezint\u0103 contextual ca dou\u0103 paranteze-verticale, care \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 emblematic \u00eentregul traseu sinusoidal-ascendent al acestui destin f\u0103r\u0103 pereche.<\/p>\n

Asculta\u0163i-i mesajele \u015fi cutremura\u0163i-v\u0103 de fiorul dramatic, de intui\u0163iile-i vizionare (c\u0103tre \u00abEuropa Liber\u0103\u00bb!): \u201eV\u0103 solicit\u0103 aten\u0163ia un grup de tineri \u2013 unii \u00eenc\u0103 studen\u0163i, al\u0163ii fo\u015fti studen\u0163i \u2013 din mai multe p\u0103r\u0163i ale Basarabiei, Bucovinei de Nord \u015fi Transnistriei \u2013 str\u0103vechi teritorii rom\u00e2ne\u015fti, trunchiate de la scumpa Patrie-mam\u0103, Rom\u00e2nia \u2013 aflate azi (\u015fi cine \u015ftie c\u00e2t timp \u00eenainte se vor afla \u2013 s. n.) sub cea mai crud\u0103 \u015fi despotic\u0103 tiranie pe care o cunoa\u015fte omenirea \u2013 mult prea \u015fovina cizm\u0103 ruseasc\u0103\u201d!<\/p>\n

Sunt r\u00e2nduri de un mare curaj \u015fi sinceritate, izvor\u00e2te dintr-o inim\u0103\/din inimi sf\u00e2\u015fiate de durere, ce-\u015fi iube\u015fte\/iubesc p\u0103tima\u015f \u00abteritoriile trunchiate\u00bb! Iat\u0103 pe unde trece fisura s\u00e2nger\u00e2nd\u0103 a acestei sf\u00e2\u015fieri identitare de dimensiuni metafizice!<\/p>\n

Cu iri\u015fii s\u0103i iscoditori, de laser incandescent, acest om a r\u0103scolit \u015fi a alungat liliecii uit\u0103rii de prin toate ungherele istoriei noastre, plin\u0103 de drame anonime \u015fi exoduri uitate: \u00abFiind expropria\u0163i de averile lor \u015fi for\u0163a\u0163i s\u0103 accepte forma colhoznico-sovhoznic\u0103 de gospod\u0103rie (\u2026), constr\u00e2n\u015fi s\u0103 renun\u0163e la drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile lor, la limba, istoria \u015fi r\u0103d\u0103cinile etnice, \u00eempin\u015fi s\u0103 participe la r\u0103zboaie nedrepte (\u2026), condamna\u0163i la moarte, la priva\u0163iune de libertate sau la tratament for\u0163at \u00een institu\u0163iile de psihiatrie (\u2026), deporta\u0163i \u00een Siberia sau \u00een alte regiuni ale fostului imperiu al r\u0103ului numai pentru faptul c\u0103 erau harnici, erau buni gospodari, \u00ee\u015fi iubeau neamul, p\u0103m\u00e2ntul \u015fi libertatea propriului popor, etc, etc., to\u0163i rom\u00e2nii (\u015fi conlocuitorii lor din Basarabia, din nordul Bucovinei \u015fi \u0163inutul Her\u0163a, au ajuns a fi victime ale regimului comunist de ocupa\u0163ie\u00bb (vezi \u00abAni de genocid\u00bb).<\/p>\n

Pe propria-i piele a sim\u0163it \u00abm\u00e2ng\u00e2ierile\u00bb uria\u015fului mecanism al torturii sovietelor \u00een plin\u0103 expansiune asupra popoarelor subjugate, asupra min\u0163ilor \u015fi destinelor omene\u015fti. Oare nu despre propriul destin \u015fi despre cel al camarazilor s\u0103i de arme scria badea Gicu \u00een acest amplu \u015fi cutremur\u0103tor eseu \u00abFilozofia puterii, psihologia maselor\u00bb?: \u00abTrebuie s\u0103 men\u0163ion\u0103m \u00een continuare c\u0103 pentru curajul \u015fi \u00eendr\u0103zneala de a se lupta pentru democra\u0163ie, dreptate \u015fi libertate, de a protesta contra nedrept\u0103\u0163ilor \u015fi f\u0103r\u0103delegilor, de a ap\u0103ra interesele oamenilor, mul\u0163i cet\u0103\u0163eni au pl\u0103tit cu exmatricularea din institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, cu eliberarea din func\u0163ii, cu deport\u0103rile \u00een Siberia sau prin condamnarea prin sau f\u0103r\u0103 judecat\u0103 la mul\u0163i ani priva\u0163iune de libertate (\u2026); mul\u0163i au pl\u0103tit chiar cu via\u0163a lor, fiind \u00eempu\u015fca\u0163i, sp\u00e2nzura\u0163i sau strangula\u0163i. Corpurile lor ne\u00eensufle\u0163ite au fost aruncate \u00een f\u00e2nt\u00e2ni, beciuri, mine, ghe\u0163\u0103rii, r\u00e2pi, gropi de var s\u0103pate la repezeal\u0103. Deseori cadavrele victimelor erau pur \u015fi simplu aruncate ca hran\u0103 fiarelor\u00bb.<\/p>\n

\u00cencerc\u0103rile i-au cicatrizat r\u0103nile, i-au ascu\u0163it sim\u0163urile, i-au \u00een\u0103sprit vocea. Dar nu l-au \u00eenfrico\u015fat. A\u015fa \u00eenc\u00e2t de la \u00een\u0103l\u0163imea propriului s\u0103u martirologiu \u00eenc\u0103 ne\u00eencheiat \u00een fa\u0163a altor \u00eencerc\u0103ri ale sor\u0163ii putea afirma cu legitim\u0103 m\u00e2ndrie: \u00abM\u0103 m\u00e2ndresc cu faptul c\u0103 n-am min\u0163it nicic\u00e2nd poporul, ci m-am str\u0103duit s\u0103-i spun \u00eentotdeauna adev\u0103rul, c\u0103 n-am d\u0103r\u00e2mat biserici \u015fi credin\u0163e, c\u0103 n-am plecat orbe\u015fte capul \u00een fa\u0163a greut\u0103\u0163ilor, r\u0103uvoitorilor sau cotropitorilor, c\u0103 am muncit via\u0163a \u00eentreag\u0103 \u00een sudoarea frun\u0163ii, pun\u00e2nd um\u0103rul acolo unde era necesar pentru Neam \u015fi \u0162ar\u0103\u00bb\u2026<\/p>\n

\u00cen totalitatea lor, aceste cronici, confesiuni de credin\u0163\u0103, analize politice, dialoguri, monologuri sau simple desf\u0103\u015fur\u0103ri statistice de o uimitoare acurate\u0163e \u015fi eviden\u0163\u0103 contabil\u0103 sunt tot at\u00e2tea fa\u0163ete ale unui singur demers memorialistic \u00een desf\u0103\u015furare, precum ar fi un fluviu nest\u0103vilit al Libert\u0103\u0163ii, curg\u00e2nd \u00een ambele sensuri: \u00een aval, cu oglinda-i absorbit\u0103 de necuprinsul m\u0103rii \u015fi a cerului infinit, \u015fi \u00een amonte, invers curg\u00e2nd pe dedesubtul oglinzii, b\u00e2jb\u00e2ind ne\u00eentrerupt contururile propriei albii pentru a nu r\u0103t\u0103ci niciodat\u0103 drumul de \u00eentoarcere \u00eenapoi, c\u0103tre propriile noastre izvoare.<\/p>\n

\u00cen acest context polifonic glasul\/glasurile libert\u0103\u0163ii (o idee preluat\u0103 fericit de la clasicul Alecsandri.: \u00abO na\u0163iune nu poate fi surd\u0103 la glasul libert\u0103\u0163ii!\u00bb) se cer a fi numaidec\u00e2t auzite \u015fi interpretate c\u00e2t mai adecvat, interpretarea incluz\u00e2nd \u015fi ridicarea \u00een desf\u0103\u015furare a stindardului libert\u0103\u0163ii p\u00e2n\u0103 la dimensiunile ei sacrale, de sacrificiu \u00een numele crezului \u015fi de evanescen\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103. Cartea lui Gheorghe Ghimpu \u00abStindardul Sfintei Libert\u0103\u0163i\u00bb fiind marcat\u0103 astfel de gravitatea unui nume \u015fi a unei con\u015ftiin\u0163e postumul \u00een stadiu de recuperare vine s\u0103 orchestreze o suit\u0103 de adev\u0103ruri lucide stringent-necesare \u015fi de adev\u0103ruri crude-amare, pe care autorul ei \u015fi le-a asumat integral \u015fi le-a servit f\u0103r\u0103 preget.<\/p>\n

11 noiembrie 2010\r\nIon Had\u00e2rc\u0103\r\n(din prefa\u0163a la volumul\r\n\"Stindardul Sfintei Libert\u0103\u0163i\" de Gh. Ghimpu)<\/pre>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00abAm protestat \u015fi am rostit aceste adev\u0103ruri \u00een glas pentru a vesti luminii c\u0103 exist\u0103 \u00een acest col\u0163 uitat de lume m\u0103car un singur suflet care nu-i de acord cu politica regimului de ocupa\u0163ie\u00bb, afirm\u0103 undeva Gheorghe Ghimpu, \u015fi \u00een aceast\u0103 afirma\u0163ie se reg\u0103se\u015fte pe de-a \u00eentregul caracterul acestui b\u0103rbat curajos, lucid \u015fi ne\u00eencovoiat. Materialele […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[6,21],"tags":[],"class_list":["post-1997","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-marturii","category-romanii-instrainati"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-wd","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1997","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1997"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1997\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2004,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1997\/revisions\/2004"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1997"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1997"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1997"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}