{"id":11931,"date":"2017-06-24T09:06:55","date_gmt":"2017-06-24T15:06:55","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=11931"},"modified":"2017-08-14T03:22:44","modified_gmt":"2017-08-14T09:22:44","slug":"completari-la-revista-cuget-romanesc-buenos-aires","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=11931","title":{"rendered":"C\u00e2teva complet\u0103ri la revista “CUGET ROM\u00c2NESC” (Buenos Aires, Argentina)"},"content":{"rendered":"
\"\"<\/a>

Coperta revistei (Anul II, Nr. 2, Martie – Aprilie, 1952)<\/em><\/span><\/p><\/div>\n

\u2666 “CUGET ROM\u00c2NESC”<\/span><\/em><\/strong> \u2013 \u201cPensamiento Rumano\u201d<\/strong><\/span><\/em> (\u201crevist\u0103 de cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103<\/em>\u201d, cu sacrificiul si sub \u00eengrijirea redac\u021bional\u0103 a unui comitet de intelectuali din exil). Anul I, Nr. 1, Ianuarie – Februarie 1951, Buenos Aires, Argentina. Motto: \u201cPe-al nostru steag e scris unire \/ unire\u2019n cuget si sim\u021biri\u201d<\/em>. Din 1952, sub conducerea prof. de filologie romanic\u0103 Dumitru G\u0103zdaru1)<\/sup><\/strong><\/span> dela Universitatea Catolic\u0103 din Buenos Aires. Colabor\u0103ri diverse: Dem. Gh. Nolla, arh. Ovidiu Coatu, J. N. Manzatti, D. T\u0103r\u0103oiu, G. Racoveanu, Dumitru G\u0103zdaru, Toader Ioras, D. St. Marin, Lucia A. Popovici, Stan Ionescu, Mile Lefter, Nicolae Seitan, Virgil Ionescu, Anton B\u0103lan, s.a. Coperta grafic\u0103: Ovidiu Coatu. \u00cen cadru auxiliar, ca Supliment Literar<\/em>, revista a oferit \u00eenc\u0103 de la apari\u021bie si o pre\u021bioas\u0103 antologie sub titlul \u201cPagini alese din Scriitorii Rom\u00e2ni\u201d<\/em>, justificat\u0103 ca o adev\u0103rat\u0103 necesitate \u00een exil: \u201cPrezen\u021ba unui mare num\u0103r de tineri, n\u0103scu\u021bi si crescu\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate si care n\u2019au avut norocul s\u0103 ia contact cu literatura noastr\u0103 ca si dorin\u021ba aproape unanim\u0103 a lumii din exil de a reciti multe din paginile de seam\u0103 ale acesteia, ne-au \u00eendemnat s\u0103 \u00eencerc\u0103m a umple, \u00eentr\u2019o mic\u0103 m\u0103sur\u0103, marele gol pe care-l provoac\u0103 lipsa de biblioteci rom\u00e2nesti \u00een exil\u201d<\/em> (I, Nr. 5 – 6, Decembrie 1951). Sunt reproduse versuri din crea\u021bia poe\u021bilor Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Cosbuc, Lucian Blaga, Octavian Goga, Nichifor Crainic, Radu Demetrescu-Gyr, Gh. Top\u00e2rceanu, Tudor Arghezi si al\u021bii, schi\u021be, nuvele ori povestiri din operele scriitorilor rom\u00e2ni \u00een frunte cu Ion Creang\u0103, B. Delavrancea, N. Gane, Al. O Teodoreanu, Ion Slavici, Emil G\u00e2rleanu s.a., sau de importan\u021b\u0103 pentru lumea rom\u00e2neasc\u0103 si legionar\u0103, asa cum au fost scrisorile lui Ion I. Mo\u021ba c\u0103tre p\u0103rin\u021bii s\u0103i, din lucrarea cu titlul \u201cTestamentul lui Ion Mo\u021ba\u201d<\/strong>. Un grupaj de Note<\/em> si \u00eensemn\u0103ri \u00eencheie sumarul publica\u021biei, \u00eempreun\u0103 cu rubricile permanente rezervate pentru: C\u0103r\u021bi<\/em> (recenzii), Publica\u021bii<\/em> si Cronici <\/em>diverse care sunt cuprinse \u00een spa\u021biul exclusiv intitulat Cultura Rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Exil<\/strong>. <\/em>\u00cen \u201cCuv\u00e2ntul \u00eenainte\u201d<\/em><\/strong> al primului num\u0103r semnat de redac\u021bie, este exprimat faptul c\u0103 \u201ccei care fac sacrificiul s\u0103 o scrie si s\u0103 o r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u00een\u021beleg s\u0103 o pun\u0103 \u00eentreag\u0103 \u00een serviciul rom\u00e2nismului\u201d<\/em>, coalizat\u0103 realei rezisten\u021be care se face \u201ccu temei numai acolo unde are loc si oprimarea, acolo unde n\u0103p\u00e2rcile, instrumente de totdeauna ale p\u00e2rjolului bolsevic, au inoculat veninul distrug\u0103tor de neamuri si civiliza\u021bii\u201d<\/em>, celor care, \u201c\u00een orice col\u021b de \u021bar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, rezist\u0103: lupt\u00e2nd, suferind, rug\u00e2ndu-se si murind \u00eenfr\u0103\u021bi\u021bi. Aceast\u0103 \u00eenfr\u0103\u021bire <\/em>\u2013 continu\u0103 redac\u021bia \u2013 va constitui si pentru noi cei de aici singura mare lozinc\u0103\u201d<\/em> si \u201cspre realizarea ei vor tinde deci toate str\u0103daniile noastre\u201d<\/em>. \u201cManifest\u0103ri culturale ale Rom\u00e2nilor din exil\u201d<\/em><\/strong> se intituleaz\u0103 prima prezentare general\u0103 asupra intelectualilor rom\u00e2ni refugia\u021bi \u00eentocmit\u0103 de Prof. D. G\u0103zdaru, lista cuprinz\u00e2nd succint numele, spa\u021biul de manifesare, titlurile si \u021b\u0103rile de refugiu ale acestora. Cadrul final al acestui num\u0103r \u00eel constituie suplimentul literar<\/em> care se axeaz\u0103 la \u00eenceput cu expunerea diverselor aspecte ale datinelor si obiceiurilor de Cr\u0103ciun \u00eent\u00e2lnite \u00een scrierile lui Ion Creang\u0103 (frag. preluate din vol. \u201cAminitiri din copil\u0103rie\u201d), I.L. Caragiale (\u201cO cronic\u0103 de Cr\u0103ciun\u201d), versuri si colinde apar\u021bin\u00e2nd poetului Mihai Eminescu (\u201cRug\u0103ciune\u201d) sau G. Dem Teodorescu (\u201cCr\u0103ciunul Rom\u00e2nesc\u201d, \u201cMos Ajunul\u201d), ori cele din care \u201cse reflect\u0103 zbuciumul si lupta predecesorilor\u201d<\/em> cum ar fi \u201cHora Unirii\u201d de Vasile Alecsandri sau nemuritoarea \u201cDoin\u0103\u201d a lui Eminescu.<\/p>\n

\"\"<\/a>

Coperta revistei (Anul I, Nr. 2, Martie – Aprilie 1951)<\/em><\/span><\/p><\/div>\n

Despre manifest\u0103rile comemorative<\/em> din \u021bar\u0103 \u00een cursul anului precedent cu privire la centenarul nasterii poetului Mihail Eminescu, redac\u021bia ia atitudine \u00een num\u0103rul 2 pe lunile Martie – Aprilie fa\u021b\u0103 de falsific\u0103rile ap\u0103rute \u00een \u201cVia\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u201crevista v\u00e2ndu\u021bilor, sub direc\u021bia Greco-bulgarului M. Ralea\u201d<\/em>, care \u201ca avut nerusinarea s\u0103 d\u0103ruiasc\u0103 Rom\u00e2nilor un Eminescu inedit, plastografiat cu concursul unui poet de duzin\u0103, care ascunde sub pseudonimul s\u0103u pe cineva care n\u2019are nimic cu na\u021bia rom\u00e2neasc\u0103. Mistificarea era prea grosolan\u0103 pentru a trece neobservat\u0103, dar nimeni n\u2019a protestat \u00een Rom\u00e2nia, unde ast\u0103zi se permit numai aplauzele\u2026 \u00cen opera politic\u0103 a lui M. Eminescu sunt foarte numeroase paginile referitoare la pericolul rusesc. Cele mai caracteristice \u00eens\u0103, si parc\u0103 anume scrise pentru a desmin\u021bi pe falsificatorii dela Bucuresti, <\/em>– scrie \u201cCuget Rom\u00e2nesc\u201d – sunt acelea din studiul intitulat <\/em>Rom\u00e2nia \u00een lupt\u0103 cu Panslavismul<\/strong>\u2026, r\u0103mas mult\u0103 vreme \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een paginile ziarului Timpul, la care Eminescu era redactor principal, si abia \u00een 1941\u2026 reeditat si adus la cunostin\u021ba publicului rom\u00e2nesc\u201d <\/em>(articolul \u201cMihail Eminescu fa\u021b\u0103 de pericolul rusesc\u201d<\/strong><\/em>), tradus de altfel si \u00een limba spaniol\u0103 si publicat la \u00eenceputul primelor pagini cu titlul \u201cMihail Eminescu frente al peligro ruso\u201d<\/em><\/strong>. Studiul este reprodus \u00een \u00eentregime \u00een cadrul suplimentului literar<\/em> al revistei, precedat, ca adev\u0103rate litere de foc \u00een eternitate, de cuvintele marelui na\u021bionalist ap\u0103rute \u00een ziarul \u201cTimpul\u201d din 3 Martie 1878: \u201cA rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra domina\u021biunii rusesti. Numele Basarab<\/u> si Basarabeni<\/u> exist\u0103 cu mult \u00eenaintea vremii \u00een care acest p\u0103m\u00e2nt devenise rom\u00e2nesc; acest nume singur este o istorie \u00eentreag\u0103\u201d<\/em>. Tot \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceste aspecte ale rela\u021biilor rom\u00e2no-ruse se \u00eenscrie \u00een acest num\u0103r si articolul \u201cPetre Carp \u2013 Un simbol pentru zilele noastre\u201d<\/em><\/strong> semnat de Virgil Delt\u0103 (Ionescu?!, pseudonim, desigur), fiind ar\u0103tat\u0103 pozi\u021bia acestuia ca \u201cuna dintre marile figuri ale politicei rom\u00e2nesti, care a comb\u0103tut din toate puterile orice apropiere de Rusia\u201d<\/em>, \u00een care \u201cvedea un permanent pericol, si cel mai mare, care amenin\u021b\u0103 existen\u021ba noastr\u0103 ca neam latin\u201d. <\/em>Din con\u021binut mai lu\u0103m cunostin\u021b\u0103 de tragica moarte \u00een exil a t\u00e2n\u0103rului pianist si compozitor Dinu Lipatti (la 2 Decembrie 1950, \u00een Elve\u021bia, Geneva) din r\u00e2ndurile pe care le semneaz\u0103 \u00een chip de omagiu Nello Manzatti (sub pseudonimul Ion Ion), cum si de ecourile ap\u0103rute \u00een \u201cPresa francez\u0103 despre Dinu Lipatti\u201d<\/em><\/strong> ale aceluiasi autor care se isc\u0103leste apoi cu ini\u021bialele M. N. Subliniem, deasemenea, continuarea articolului intitulat \u201cManifest\u0103ri culturale ale Rom\u00e2nilor din exil\u201d<\/em><\/strong> din num\u0103rul de debut al publica\u021biei, unde se revine cu preciz\u0103ri asupra \u201clistei de intelectuali rom\u00e2ni care au p\u0103strat peste grani\u021b\u0103 leg\u0103turi de crea\u021bie cu stiin\u021ba, literatura, ziaristica si arta rom\u00e2neasc\u0103\u201d<\/em>, ea urm\u00e2nd a fi completat\u0103 si sistematizat\u0103 \u00een viitor \u00eentr\u2019o selec\u021bie \u201cpe \u021b\u0103ri\u201d<\/em>, un \u201cprim articol informativ\u201d<\/em> de referin\u021b\u0103, \u201c\u00een modul cel mai sobru si mai obiectiv cu putin\u021b\u0103\u201d, <\/em>fiind \u201cdespre \u00eentreaga activitate cultural\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 realizat\u0103<\/u> \u00een Argentina\u201d.<\/em> G\u0103sim \u00een aceast\u0103 list\u0103, \u00eentre al\u021bii, pe laureatul Academiei de Muzic\u0103 din Bucuresti, prof. univ. Jean Constantinescu, profesor la Universitatea din Mendoza, pe cel al profesorului A. Corpaci dela Universitatea din La Plata, Facultatea de Stiin\u021be, catedra de Geodezie Superioar\u0103, numele emeritului Doctor \u00een Litere, prof. Dumitru G\u0103zdaru, fost profesor al Universit\u0103\u021bii din Iasi si Bucuresti si director al Academiei Rom\u00e2ne din Roma, la catedra de Filologie Romanic\u0103 dela Universitatea din Buenos Aires, Popescu Oreste, Doctor \u00een Stiin\u021be Economice si Politice dela Universitatea din Innsbruck, Nello Manzatti, literat si compozitor muzical, Horia Vintil\u0103, licen\u021biat \u00een drept, gazetar si scriitor sau Mile Lefter, avocat, fost Director General al Monitorului Oficial si al Imprimeriilor Statului, Doctor \u00een Stiin\u021be Teologice la Institutul Oriental din Roma, pentru a ne rezuma doar la c\u00e2teva din numele celor pomeni\u021bi \u00een lista \u00eentocmit\u0103. Revenind la acest aspect al reprezent\u0103rii rom\u00e2nesti din exil \u00eentr\u2019un num\u0103r viitor al revistei, de aceast\u0103 dat\u0103 sub titlul \u201cAfirm\u0103ri rom\u00e2nesti pe plan cultural interna\u021bional\u201d<\/em><\/strong> (Anul V, 1955-1956), Prof. D. G\u0103zdaru va \u00eentregi lista intelectualilor cu mai multe medalioane, \u00een cadru succinct fiind prezenta\u021bi: Mircea Eliade, \u201cunul din cei mai autentici reprezentan\u021bi ai geniului rom\u00e2nesc\u201d<\/em> sau Prof. N. I. Herescu, cunoscut pentru activitatea stiin\u021bific\u0103 si \u201caportul s\u0103u st\u0103ruitor si original la studiul poeticei latinesti\u201d<\/em>, continuate cu \u00eenregistrarea numelor slavistilor Gr. Nandris (Londra) si E. Turdeanu (Paris), filologilor Petru Iroaie sau T. Onciulescu din Italia, lingvistului Eugen Coseriu dela Universitatea din Montevideo care, \u201cdela catedra de lingvistic\u0103\u2026, a introdus pentru prima dat\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul universitar uruguaian metodele de investiga\u021bie modern\u0103\u201d<\/em>, a Prof. Sever Pop dela Universtatea Catolic\u0103 din Louvain, Belgia, lingvist \u201cformat la scoala filologic\u0103 a lui Sextil Puscariu\u201d<\/em> din a c\u0103rui ini\u021biativ\u0103 s\u2019a fondat \u201cCentrul Interna\u021bional de Dialectologie\u201d de la aceiasi universitate, \u201creusind s\u0103 polarizeze numerosi specialisti din \u00eentreaga lume\u201d<\/em>, a lui Basil Munteanu, \u201cmembru asesor al Asocia\u021biei Interna\u021bionale de Literatur\u0103 Comparat\u0103 constituit\u0103 la Oxford \u00een cadrul Federa\u021biei Interna\u021bionale de Limbi si Literaturi Moderne\u201d<\/em>, ori a poe\u021bilor Alexandru Busuioceanu si Aron Cotrus, \u201cam\u00e2ndoi considera\u021bi ast\u0103zi si ca mari poe\u021bi ai Spaniei\u201d<\/em>\u00a0(din prezent\u0103rile f\u0103cute asupra activit\u0103\u021bilor acestor specialisti \u00een exil, se poate trage concluzia clar\u0103 c\u0103 Prof. D-tru G\u0103zdaru a purtat cu mul\u021bi dintre cei evoca\u021bi o coresponden\u021b\u0103 bogat\u0103 de-a lungul anilor, deloc de neglijat \u00eentr\u2019o viitoare cercetare). Din cel de-al patrulea num\u0103r al revistei ap\u0103rut \u00een August 1951 asupra c\u0103ruia ne oprim cu observa\u021biile noastre, facem un prim popas peste r\u00e2ndurile semnate de Liviu Bogdan intitulate \u201cSemnifica\u021bia unei alegeri\u201d<\/em><\/strong>, cu privire la rosturile de viitor ale Episcopiei Ortodoxe Rom\u00e2ne din America odat\u0103 cu recenta alegere a noului Vl\u0103dic\u0103 care s\u0103-i p\u0103storeasc\u0103 pe credinciosii rom\u00e2ni din America de Nord, alegere considerat\u0103 ca o adev\u0103rat\u0103 \u201cbiruin\u021b\u0103 a ideii crestine asupra p\u0103g\u00e2nismului si asupra r\u0103t\u0103cirii\u201d<\/em>, t\u00e2n\u0103rul P\u0103stor Valerian Trifa fiind garan\u021bia suprem\u0103 prin trecutul s\u0103u, ca reprezentant de seam\u0103 \u00eentre conduc\u0103torii tineretului na\u021bionalist crestin rom\u00e2n din \u021bar\u01032)<\/sup><\/strong><\/span>. \u201cRom\u00e2nii \u00een exil si lupta anticomunist\u0103\u201d<\/em><\/strong> este prima parte si titlul unui articol de larg\u0103 cuprindere pe care \u00eel semneaz\u0103 Dem. Gh. Nolla \u00een paginile revistei, analiz\u0103 a st\u0103rilor de lucruri si a cadrului optim de \u00eempotrivire si rezisten\u021b\u0103, iar Arh. Ovidiu Coatu descrie \u00eentr\u2019o privire general\u0103 \u201cCasa Rom\u00e2neasc\u0103\u201d<\/em><\/strong>, al\u0103turi de mai multe \u00eenf\u0103\u021bis\u0103ri grafice reprezentative; tot aici \u00eent\u00e2lnim un fragment reprodus din \u201cCartea C\u0103pitanilor\u201d<\/strong> de Ernest Bernea si lu\u0103m cunostin\u021b\u0103, printr\u2019o dare de seam\u0103 \u201cDela latin\u0103 la limbile romanice\u201d<\/em><\/strong>, de activitatea academic\u0103 a Prof. Dumitru G\u0103zdaru \u00een cadrul Universit\u0103\u021bii din Buenos Aires, fiind informa\u021bi c\u0103 a \u021binut la 21 August o prelegere cu titlul \u201cAventuras del Latin y Origenes de las Lenguas Romanicas\u201d<\/u>, ca introducere a cursului de specializare \u201cOrigenes Neolatinas\u201d<\/u> organizat de Facultatea de Litere si Filosofie si Institutul de Literaturi Neolatine, urm\u00e2nd ca la 6 Septembrie 1951 s\u0103 sus\u021bin\u0103 o conferin\u021b\u0103 despre originea limbii si literaturii rom\u00e2ne cu titlul: \u201cRumania, isla de la latinidad en el mar eslavo\u201d<\/strong>. \u201cEl amor como principio politico\u201d<\/em><\/strong> (Iubirea ca principiu politic) se intituleaz\u0103 articolul care sintetizeaz\u0103 prin c\u00e2teva extrase dou\u0103 discursuri ale Presedintelui Argentinei, Juan Peron, \u00een primul num\u0103r de la \u00eenceputul celui de-al doilea an de apari\u021bie (Ianuarie-Februarie 1952), urmat de prima parte a capitolului \u00eent\u00e2i din studiul cuprinz\u0103tor despre \u201cContribu\u021bia Rom\u00e2nilor la progresul cultural al slavilor\u201d<\/em><\/strong> pe care \u00eel semneaz\u0103 Prof. D. G\u0103zdaru, studiu pe care \u00eel dedic\u0103 profesorilor s\u0103i dela Universitatea din Iasi, Al. Philippide si Ilie B\u0103rbulescu, preliminariile abordate fiind rela\u021biile culturale slavo-rom\u00e2ne, contribu\u021biile cercet\u0103torilor slavisti rom\u00e2ni sau ale celor str\u0103ini, tendin\u021bele sovine de interpretare ale unora privind influen\u021ba slav\u0103 asupra poporului rom\u00e2n sau \u201celucubra\u021biile pseudo savan\u021bilor bolsevici\u201d<\/em>, desprinz\u00e2ndu-se la finalul acestei p\u0103r\u021bi constatarea indubitabil\u0103 c\u0103 \u201cpe date filologice, istorice si arheologice\u2026<\/em> slavii n\u2019au contribuit cu nimic, \u00een epoca originilor, la pl\u0103m\u0103direa individualit\u0103\u021bii noastre spirituale\u201d<\/em>. \u00cen continuare, \u021binem s\u0103 subliniem din sumar articolul semnat de redac\u021bie (atribuit lui D. G\u0103zdaru) intitulat \u201cO datorie de onoare fa\u021b\u0103 de memoria lui Dragos Protopopescu\u201d<\/em><\/strong>, cu o scurt\u0103 prezentare a cunoscutului om de cultur\u0103, a operei si serviciilor sale \u00een slujba Legiunii si na\u021bionalismului rom\u00e2nesc, suspendat \u00een 1938 pe timp de doi ani dela catedra din Cern\u0103u\u021bi de \u201cregele<\/em> culturii\u201d<\/em> (sic!), Carol al II-lea, internat \u00een lag\u0103rul dela Ciuc si mai apoi eliberat \u201cpe baza unei simple declara\u021bii de supunere, fa\u021b\u0103 de legile statului\u201d<\/em>, dup\u0103 semnarea ei. Autorul insist\u0103 c\u0103 noua conducere legionar\u0103 din toamna anului 1940, a comis o nedreptate \u00een privin\u021ba Prof. Dragos Protopopescu neatribuindu-i catedra sau, la reapari\u021bia sa, conducerea ziarului \u201cBuna Vestire\u201d<\/strong> al c\u0103rui Director fusese, si public\u0103 \u00een acest sens trei puncte din memoriul pe care, indignat, Dragos Protopopescu l-a adresat conducerii legionare din acel timp. Probabil c\u0103 \u00een cazul Prof. D. Protopopescu s\u2019a s\u0103v\u00e2rsit o greseal\u0103, dar nu \u021binem s\u0103 \u00eensusim celelalte considerente circumstan\u021biale pe care autorul le acrediteaz\u0103 cu privire la \u201cSeful\u201d<\/em> conducerii legionare, care nu sunt dec\u00e2t simple erori de g\u00e2ndire si pozi\u021bionare a liniei dizidente din s\u00e2nul Misc\u0103rii Legionare. Un frumos medalion \u00een Notele<\/em> revistei pe care \u00eel semneaz\u0103 D. G\u0103zdaru cu titlul \u201cO figur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103: A. Philippide\u201d<\/em><\/strong>, ne \u00eenf\u0103\u021biseaz\u0103 c\u00e2teva aspecte hazlii din via\u021ba concentrat\u0103 a profesorului de filologie rom\u00e2neasc\u0103 \u00eens\u0103rcinat de Academia Rom\u00e2n\u0103 s\u0103 redacteze Dic\u021bionarul Limbii Rom\u00e2ne<\/em>, D. T\u0103roiu, la rubrica dedicat\u0103 Culturii Rom\u00e2nesti \u00een Exil<\/strong> face o prezentare a \u201cBibliotecii Rom\u00e2ne\u201d<\/em><\/strong> din Freiburg (Germania), \u201ccea dint\u00e2i institu\u021bie rom\u00e2neasc\u0103 de acest fel, \u00een exil\u201d<\/em>, \u00eenfiin\u021bat\u0103 la 1 Mai 1949 \u201cdin ini\u021biativa, str\u0103dania, si st\u0103ruin\u021ba d. prof. Virgil Mih\u0103ilescu\u201d<\/em>, acelasi autor oprindu-se \u00een acest spa\u021biu si asupra volumului de versuri \u201cDrumuri prin Furtun\u0103\u201d<\/strong> ap\u0103rut \u00een luna Decembrie 1951 la Madrid sub semn\u0103tura poetului Aron Cotrus, \u201cpoetul inspira\u021biilor b\u0103rb\u0103testi, \u00eenalte, dure ca si versurile sale\u201d,<\/em> rapsodul, c\u00e2nt\u0103re\u021bul \u201csuferin\u021belor unui neam nefericit, care, si atunci c\u00e2nd a avut norocul s\u0103 fie adunat sub ascultarea acelorasi legi, a trebuit s\u0103-si pl\u00e2ng\u0103 feciorii arunca\u021bi \u00een temni\u021bi, sau asasina\u021bi pe la r\u0103sp\u00e2ntii\u201d<\/em>, bardul care si aici \u00eesi ridic\u0103 strig\u0103tul de jale la barbariile nevolnicilor din \u021bar\u0103, pl\u00e2nge \u00een versurile sale suferin\u021ba, mistuit de dorul momentului \u00eentoarcerii: \u201cDus de volbura-mi grea \/ ce spre tine se pierde, \/ glia-\u021bi s\u2019o calc as mai vrea, \/ cu pas \u00eenc\u0103 verde\u2026\u201d<\/em> Prezentarea periodicelor din exil se concentreaz\u0103 \u00een aceast\u0103 edi\u021bie asupra revistelor \u201c\u00censir\u2019te M\u0103rg\u0103rite\u201d<\/strong> de sub direc\u021bia Prof. dr. I. G. Dimitriu, \u201cVers\u201d<\/strong> (\u201cscris\u0103 cu talent si cu mult bun sim\u021b de un grup de tineri\u201d<\/em> av\u00e2ndu-l \u00een frunte, ca animator, pe Nicolae Novac), \u201cVatra\u201d<\/strong> de la Roma condus\u0103 de Petre V\u0103lim\u0103reanu sau \u201c\u00cendreptar\u201d<\/strong> din Germania sub \u00eendrumarea lui Gh. Racoveanu, pentru a enumera doar o parte dintre ele. \u201cEl fin ultimo de la Nacion\u201d<\/em><\/strong> (\u021aelul final al Neamului), este titlul unui sub-capitol din vol. \u201cPentru legionari\u201d<\/strong> de Corneliu Codreanu, tradus si publicat \u00een limba spaniol\u0103 \u00een deschiderea nr. 2 (II) al revistei pe lunile Martie-Aprilie 1952, un num\u0103r amplu si divers ap\u0103rut \u00een preajma S\u0103rb\u0103torilor Pascale, urmat de articolul intitulat \u201cCristos a \u00cenviat!\u201d<\/em><\/strong> \u00een care autorul ce semneaz\u0103 cu ini\u021bialele I.G. (Ilie G\u00e2rnea\u021b\u0103), \u021bine s\u0103 se adreseze, la final, plin de speran\u021b\u0103, exila\u021bilor: \u201cGrupul dela \u2018Cuget Rom\u00e2nesc\u2019 unindu-si rug\u0103ciunile, c\u0103tre Cristos Dumnezeu, cu ale fra\u021bilor Rom\u00e2ni pribegi pe \u00eentinsul p\u0103m\u00e2ntului, crede azi mai mult ca oric\u00e2nd \u00een eliberarea si \u00eenvierea Neamului Nostru c\u0103ci a \u00eenviat Cristos sem\u0103n\u00e2nd \u00een toat\u0103 lumea si p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2rsitul lumii speran\u021ba. Speran\u021ba c\u0103 nu vom mai fi strivi\u021bi sub piatra nedrept\u0103\u021bii, oric\u00e2t de mult ar ap\u0103sa peste trupurile noastre slabe<\/u>. Si plini de curaj trimite tuturor crestinescul salut: Cristos a \u00eenviat!\u201d.<\/em> \u00cen acelasi context, structurat\u0103 sub titlul \u201cIsus si Pastele \u00een poezia rom\u00e2n\u0103\u201d<\/em><\/strong>, \u021binem s\u0103 \u00eenscriem aici si frumoasa antologie din partea a doua a revistei, cuprinz\u00e2nd versuri semnate de Alexandru Vlahu\u021b\u0103, George Cosbuc, Nichifor Crainic sau Mihail Celarianu, pentru a-i aminti doar pe acestia din marele num\u0103r al celor inclusi \u00een sumarul ei. C\u00e2teva note de interes, \u201cpe marginea unui studiu\u201d<\/em>, \u00eembog\u0103\u021bite cu numeroase ilustra\u021bii despre \u201cBiserica Rom\u00e2neasc\u0103\u201d<\/em><\/strong>, tipul si cadrul ei architectural \u00een diverse zone ale \u021b\u0103rii, expune \u00een parcursul mai multor pagini Ovidiu Coatu, pictor si arhitect, urmat de Prof. D. G\u0103zdaru care continu\u0103 prezentarea primului capitol3)<\/sup><\/strong><\/span> al lucr\u0103rii sale ce trateaz\u0103 \u201cContribu\u021bia Rom\u00e2nilor la progresul cultural al slavilor\u201d<\/em><\/strong> publicat \u00een primul num\u0103r din Ianuarie-Februarie 1952 (II), pp 3 \u2013 18, partea final\u0103 a acestuia urm\u00e2nd s\u0103 vad\u0103 lumina tiparului \u00een edi\u021bia viitoare a revistei, iar \u00een continuare si urm\u0103toarele capitole (II-V) care se extind astfel \u00een paginile ei p\u00e2n\u0103 \u00een cursul anului 1954 (IV, Nr. 1, Iulie). \u201cRealit\u0103\u021bi crude \u2013 Dela Teheran si Yalta la Lisabona\u201d<\/em><\/strong> se intituleaz\u0103 analiza pe care o face Dr. M. I. Dumbrav\u0103 asupra bazelor politice de expansiune comunist\u0103 \u00een lume, imperiul moscovit beneficiind indirect de inabilitatea Occidentalilor de \u00een\u021belegere real\u0103 a pericolului pe care \u00eel reprezint\u0103 comunismul sovietic, contribuind prin tratatele de \u00eemp\u0103r\u021bire a lumii dela Teheran si Yalta la distrugerea multor popoare c\u0103zute astfel \u00een vasalitatea sovieticilor: \u201c\u00cen dispre\u021bul celor mai elementare sentimente de umanitate, de care se face at\u00e2ta caz, desi se cunosteau suferin\u021bele popoarelor de sub tirania sovietic\u0103 (care dura din 1944), Occidentalii au subscris, \u00een 1947, cu m\u00e2na lor, abandonarea a 110 milioane de fiin\u021be umane \u00een robia comunist\u0103\u201d<\/em>, lu\u00e2nd ca exemplu individual cazul \u021b\u0103rii noastre, care, \u201cdup\u0103 semnarea tratatului de pace, a pierdut independen\u021ba, Regele detronat, \u021aara sovietizat\u0103<\/u> si sute de mii de oameni: \u00eenchisi, deporta\u021bi<\/u> sau ucisi!<\/u>\u201d<\/em> Sunt amintite formele de infiltrare ale agen\u021bilor comunisti \u00een Vestul liber, necesitatea ca Pactul Atlanticului s\u0103 devin\u0103 \u201co realitate, pentru ap\u0103rarea civiliza\u021biei si corijarea erorilor diploma\u021biei\u201d<\/em> si urgentarea \u201cdobor\u00e2rii definitive a comunismului, omenirea pl\u0103tind cu milioane de jertfe, r\u00e2uri de lacrimi si mun\u021bi de suferin\u021bi erorile politicei si diploma\u021biei \u021b\u0103rilor occidentale\u201d<\/em>. Un argumentat r\u0103spuns sub titlul interogator \u201cSubversivi?\u201d<\/em><\/strong> semneaz\u0103 D. T\u0103roiu articolului \u201cGardism si Libertate\u201d<\/em> ap\u0103rut la 28 Dec. 1951 \u00een \u201cFoaia Poporului\u201d din Cleveland, \u00een care autorul restabileste adev\u0103rul cu privire la Miscarea Legionar\u0103 \u00een fa\u021ba \u201ciesirilor deplasate\u201d<\/em> si \u201cinvectivelor perimate\u201d<\/em> ale foii sus amintite, un fel de \u201csc\u00eenteie\u201d comunist\u0103 \u00een America sus\u021binut\u0103 cu fonduri de regimul de pe malurile D\u00e2mbovi\u021bei. Mai re\u021binem \u00een cuprinsul acestui num\u0103r, Notele<\/em> din care lu\u0103m cunostin\u021b\u0103 de activitatea colaboratorului revistei, arhitectul, pictorul si scriitorul Ovidiu Coatu, \u201cDiplomat al Facult\u0103\u021bii de Arhitectur\u0103 din Bucuresti si asistent al acestei facult\u0103\u021bi\u201d, \u201ctrimis s\u0103 se des\u0103v\u00e2rseasc\u0103 \u00een mediul artistic al Italiei, fiind admis \u00een urma unui concurs. \u00cen Mai 1941 reuseste s\u0103 urce treptele Academiei Rom\u00e2ne din Roma, acea institu\u021bie de cultur\u0103 creat\u0103 de Vasile P\u00e2rvan, \u00een care s\u2019au format o serie de personalit\u0103\u021bi ale culturii na\u021bionale. \u00cen Roma, dou\u0103 expozi\u021bii de pictur\u0103, foarte reusite, cu laude superlative \u00een pres\u0103, \u00eel consacr\u0103 definitiv ca pictor, iar un proect de reconstruc\u021bie a stadionului de pe Palatin, al lui S. Sever\u2026 \u00eel clasific\u0103 \u00eentre arhitec\u021bii de \u00eenalt\u0103 scoal\u0103\u2026 Refugiat \u00een Argentina \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi fra\u021bi de suferin\u021b\u0103, \u00eesi continu\u0103 activitatea\u2026\u201d<\/em>, ultima sa manifestare artistic\u0103, pe solul Argentinian, reprezent\u00e2nd-o \u201cexpozi\u021bia de pictur\u0103 organizat\u0103 la Sediul central al Arhitec\u021bilor din Buenos Aires\u201d<\/em> care \u00eel defineste \u201cca pe un des\u0103v\u00e2rsit maestru al penelului\u201d<\/em> \u2013 vezi nota cu titlul \u201cUn ambasador al Artei Rom\u00e2nesti\u201d<\/em><\/strong>.<\/p>\n

\"\"<\/a>

Grafic\u0103 de Ovidiu Coatu (coperta verso)<\/span><\/em><\/p><\/div>\n

Cultura Rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Exil<\/strong>, spa\u021biul de cunoastere si dezbatere a activit\u0103\u021bilor culturale ale diasporei, ne aduce la cunostin\u021b\u0103 \u00een rubrica dedicat\u0103 C\u0103r\u021bilor<\/em> de tip\u0103rirea \u00een Ed. \u201cCartea Pribegiei\u201d din Argentina, la finele anului 1951, a piesei de teatru \u201cIphigenia\u201d<\/em>, autorul ei, Mircea Eliade4)<\/sup><\/strong><\/span>, fiind \u201cunul dintre pu\u021binii discipoli ai lui Nae Ionescu\u201d<\/em>: \u201cScris\u0103 \u2018\u00een amurgul tinere\u021bii\u2019 sale<\/em> \u2013 arat\u0103 Dem. Gh. N(olla) \u00een partea a doua a prezent\u0103rii, – \u2018Iphigenia\u2019 d-lui Mircea Eliade marcheaz\u0103 pentru literatura rom\u00e2n\u0103, \u00eenceputul schimb\u0103rii unei atitudini dincolo de estetism ori mod\u0103 literar\u0103. Este vorba de o viziune rom\u00e2n\u0103, \u00een special, a crea\u021biei, cu r\u0103d\u0103cinile \u00een \u2018Mesterul Manole\u2019, dar nevalorificat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum pe plan artistic\u201d<\/em>. Cadrul acestui mit de sacrificiu ni-l exemplific\u0103 \u00een continuare autorul r\u00e2ndurilor prin genera\u021bia t\u00e2n\u0103r\u0103 care \u201cnu numai c\u0103 a pus ideea de jertf\u0103 la baza oric\u0103rei \u00eencerc\u0103ri de cl\u0103dire a omului rom\u00e2nesc, ci a si \u00eemplinit aceast\u0103 jertf\u0103\u201d<\/em> exprimat\u0103 \u00een fondul si \u00een\u021belesul baladei populare a Mesterului Manole. Tot la aceast\u0103 rubric\u0103 este prezentat volumul de poeme intitulat \u201cAnaliza Cuv\u00e2ntului Dor\u201d<\/em> de Stefan Baciu ap\u0103rut \u00een editura amintit\u0103 mai sus, fiind exprimate considera\u021bii dure asupra con\u021binutului poemelor, dar si a poetului socialist \u201cactiv colaborator la \u2018Libertatea\u2019 condus\u0103 de Lothar R\u0103d\u0103ceanu si Gaston Beuvo (Serban Voinea)\u2026 dup\u0103 n\u0103v\u0103lirea Rusilor \u00een \u021aar\u0103\u201d<\/em>, pun\u00e2nd \u00een suspensie pozi\u021bia sa de \u201crezistent\u201d<\/em> \u00een exil. Din sec\u021bia muzical\u0103 afl\u0103m de tip\u0103rirea la \u00eenceputul anului, \u00een atelierele Editurii \u201cJulio K.\u201d din Buenos Aires, a albumului \u201cNostalgie \u2013 Zece c\u00e2ntece de inim\u0103 albastr\u0103\u201d<\/em> de J. Nello Manzatti, suntem \u00eenstiin\u021ba\u021bi de activit\u0103\u021bile Dirijorului Jean Constantinescu si este prezentat poemul simfonic \u201cDoina\u201d pentru cor si orchestr\u0103 de Remus \u021aincoca pe versurile poetului Aron Cotrus. Rubrica ce examineaz\u0103 evolu\u021bia presei rom\u00e2nesti \u00een exil, ocup\u0103 si ea un spa\u021biu adecvat \u00een aceast\u0103 edi\u021bie, oprindu-se la revistele \u201c\u00censemn\u0103ri\u201d<\/strong>, \u201cRom\u00e2nia\u201d<\/strong> si \u201cCurierul Crestin\u201d<\/strong> din Argentina, \u201cSolia\u201d<\/strong> din Cleveland publicat\u0103 de Episcopia Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 din America, \u201cPatria\u201d<\/strong> si \u201c\u00cendreptar\u201d<\/strong> din Munchen, sau ziarul \u201cLa Nation Roumaine\u201d<\/strong> din Paris.<\/p>\n

Alte sublinieri din parcursul evolutiv al revistei; astfel, \u00een tematica legionar\u0103: \u201cDisciplina si Dragostea\u201d<\/em><\/strong> de Corneliu Codreanu (II, Nr. 1, 1952, extras din vol. \u201cPentru Legionari\u201d<\/strong>); \u201cUn sfert de veac de la \u00eenfiin\u021barea \u2018Legiunii Arhanghelului Mihail\u2019 \u2013 1927 \u2013 24 Iunie \u2013 1952\u201d<\/em><\/strong> de Ilie G\u00e2rnea\u021b\u0103 (II, Nr. 3, Mai – Iunie 1952). Privind alte aspecte: \u201c\u00cenceputul clarific\u0103rilor\u201d<\/em><\/strong> isc\u0103lit de Liviu Bogdan (un rechizitoriu aspru si documentat cu privire la actul dela 23 August 1944 care \u201ca \u00eensemnat falimentul Statului Rom\u00e2n, a Institu\u021biilor sale \u00een frunte cu Regalitatea si chiar a Partidelor Democratice care s\u2019au str\u0103duit s\u0103-l f\u0103ptuiasc\u0103\u201d<\/em> (II, Nr. 3, Mai-Iunie 1952); \u201cSp\u0103tarul N. Milescu (Cu unele date necunoscute cercet\u0103torilor rom\u00e2ni)\u201d<\/em><\/strong> semnat de Av. Mile I. Lefter (II, Nr. 4 – 6, Dec. 1952); \u201cRom\u00e2nii \u00een monumente literare si istorice din evul mediu\u201d<\/em><\/strong> de Prof. Dumitru G\u0103zdaru (referin\u021bele prezentate \u00een acest studiu fiind \u2013 dup\u0103 cum precizeaz\u0103 autorul \u00een introducerea sa – de dou\u0103 feluri): \u201c1. Cele deduse prin comentarea lingvistic\u0103 a diferitelor nume de locuri si persoane \u00eent\u00e2lnite \u00een documentele interne sau externe\u201d<\/em> si \u201c2. Noti\u021bele directe\u2026 aflate \u00een monumentele literare si istorice, occidentale sau bizantine\u201d<\/em>, adunate si concentrate \u00eentr\u2019un manuscris (\u201ccorpus complet\u201d)<\/em> intitulat \u201cStiri despre Rom\u00e2ni p\u00e2n\u0103 \u00een sec. XIV\u201d 5)<\/strong><\/sup><\/span> al Prof. Al. Philippide, \u201ccare \u00eens\u0103 a r\u0103mas inedit din cauza mor\u021bii autorului\u201d<\/em>, cele culese pentru sec. IX-XII din unele izvoare armenesti de orientalistul rom\u00e2n A. Decei \u00een Anuarul Institutului de Istorie Na\u021bional\u0103 din Cluj, VII (1936-1938), Bucuresti 1939, pp. 412-581, sau de A. Sacerdo\u021beanu \u00een lucrarea \u201cConsidera\u021bii asupra Istoriei Rom\u00e2nilor \u00een Evul Mediu\u201d, Bucuresti 1936, \u201cafar\u0103 de noti\u021bele\u2026 \u00eent\u00e2lnite mai mult \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een diferitele lecturi din timpul acestui exil\u201d<\/em> ale autorului, Prof. Dumitru G\u0103zdaru, parte dintre ele discutate \u00eentr\u2019o alt\u0103 cercetare \u201cReferencias medievales a los Latinos de Oriente en Monumentos Germanicos y Romanicos\u201d ap\u0103rut\u0103 \u00een Estudios Germanicos, Boletin N. 10, Buenos Aires, 1953 (IV, Nr. 2, Dec. 1954). \u00cen cadru arhaic, pres\u0103rate cu regionalisme si mult umor, sunt amintirile din lumea copil\u0103riei pe care ni le dest\u0103inuie Toader Ioras \u00een acelasi num\u0103r de mai sus al revistei sub titlul \u201cProstii\u201d<\/em><\/strong>, urmate de Cronica<\/em> (semnat\u0103 \u201cObservator\u201d), care se ocup\u0103 de \u201cLiteratura \u00een R.P.R. \u2013 Tinere\u021be f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u021be\u2026\u201d<\/em><\/strong>, pe marginea unui articol ap\u0103rut \u00een revista \u201cVia\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103\u201d de la Bucuresti anun\u021b\u00e2nd triumfant \u201c\u00eencadrarea \u00een frontul poeziei\u201d<\/em> a vechiului poet Demostene Botez, mai precis, alinierea acestuia la metastaza si propaganda versificat\u0103 dizgra\u021bioas\u0103 de prosl\u0103vire a \u201crealiz\u0103rilor\u201d regimului si a \u201coamenilor muncii\u201d, pe care-i \u00eenf\u0103\u021biseaz\u0103 \u00een slava si lumina proletcultist\u0103 caracteristic\u0103: \u201cC\u00e2nd am intrat pe poarta mare, \/ \u00cen zarea iernii alb\u0103strue, \/ M\u0103 \u2018nt\u00e2mpinar\u0103, \u00een statue, \/ Un muncitor si-o muncitoare\u2026 \/ El, c\u2019un ciocan automat\u2026 \/ Ea, cu o secere de fier\u2026\u201d<\/em>. Desigur, din scheletul compozi\u021biei, nu putea lipsi sc\u00e2rnava si imanenta \u00eemperechere a secerei si ciocanului, altfel \u201c\u00eencadrarea \u00een frontul poeziei\u201d<\/em> a b\u0103tr\u00e2nului poet (cum o cataloga buclucasa revist\u0103 bucurestean\u0103), ar fi fost incomplet\u0103\u2026<\/p>\n

Sumarul celor 18 numere ap\u0103rute se opreste la anul VI, vol. 6, 1957-1958, c\u00e2nd, din p\u0103cate, se \u00eencheie si cariera revistei care, prin opiniile exprimate si studiile academice publicate cu at\u00e2ta sacrificiu, a f\u0103cut cunoscut\u0103 cultura rom\u00e2neasc\u0103 \u00een exil si a adus un aport substan\u021bial, prin paginile antologice din operele scriitorilor rom\u00e2ni, la prezentarea si \u00een\u021belegerea nealterat\u0103 a fondului spiritual si cultural specific rom\u00e2nesc si la prop\u0103sirea lui \u00een exil.<\/p>\n

Nicolae NI\u021a\u0102<\/strong><\/span><\/p>\n

1)_____<\/span>
\n<\/sup><\/strong>– Dumitru G\u0103zdaru: N\u0103scut la 18 Ianuarie 1897, \u00een comuna Grivi\u021ba, jude\u021bul Ialomi\u021ba. Studii secundare la Gala\u021bi si Iasi, superioare la Universitatea din Iasi (1922), Marburg si Roma. Membru al Scolii Rom\u00e2ne din Roma (1929-1931); Asistent la catedra de filologie roman\u0103 a Universit\u0103\u021bii din Iasi (1924-1930); Conferen\u021biar (1930-1935); din 1934, Profesor titular al catedrei de limbi si literaturi romanice (Facultatea de Litere si Filosofie) de la aceiasi Universitate (vezi si colaborarea acestuia la revista de filologie \u201cArhiva\u201d<\/strong> din Iasi sub conducerea Prof. Ilie B\u0103rbulescu, \u00een 1939 fiind dealtfel cooptat si \u00een comitetul ei director). Suspendat de la catedr\u0103 la data de 1 Mai 1938, i se fixeaz\u0103 domiciliu for\u021bat, dup\u0103 care este \u00eenchis \u00een lag\u0103rul de la Miercurea Ciuc si Vaslui. Este reintegrat \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt la 1 Octombrie 1939, iar \u00een toamna anului 1940, face parte din Comisia de revizuire a membrilor corpului didactic din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior condus\u0103 de rectorul Politehnicii Bucuresti, Prof. Eugen Chirnoag\u0103. Director al Scolii Rom\u00e2ne din Roma (1940\u20131941) si Profesor la Institutul de Filologie Romanic\u0103 al Universit\u0103\u021bii din Roma (1942-1946). Refugiat \u00een Argentina din anul 1949, func\u021bioneaz\u0103 zeci de ani ca profesor emerit al Universit\u0103\u021bilor din Buenos Aires si La Plata. Moare \u00een 1991, la Buenos Aires, cu ultimul g\u00e2nd la \u021bara visurilor dragi ce l-au \u00eenv\u0103luit de-a lungul greilor si numerosilor ani de exil.<\/span><\/p>\n

2)_____<\/sup><\/strong><\/span>
\n– Prin alegerea sa, prin schimbarea canonic\u0103 si \u00eencetarea dependen\u021bei Episcopiei Ortodoxe Rom\u00e2ne din America de Patriarhia de la Bucuresti, chiar dac\u0103 la \u00eenceput nu a pus cap\u0103t rela\u021biilor tensionate \u00eentre credinciosii rom\u00e2ni ai Americii de Nord (\u00eentre\u021binute \u00een diverse forme prin agen\u021bii s\u0103i de regimul comunist), totusi ea s\u2019a dovedit a fi una dintre cele mai prodigioase de-a lungul celor 32 de ani de p\u0103storire arhiereasc\u0103, Vatra Rom\u00e2neasc\u0103 din Michigan devenind o adev\u0103rat\u0103 Vatr\u0103 de Spiritualitate Crestin\u0103 si Rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Exil<\/em>.<\/span><\/p>\n

3)______<\/sup><\/strong><\/span>
\n– Titlurile capitolelor acestui studiu la care facem referin\u021b\u0103 publicate \u00een revista \u201cCuget Rom\u00e2nesc\u201d<\/strong>: I.<\/span> Migra\u021biunile p\u0103storesti ale Rom\u00e2nilor si difuzarea printre Slavi a civiliza\u021biei rom\u00e2nesti legat\u0103 de p\u0103storit. \u2013 Influen\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 \u00een lexicul, toponimia si onomastica Slavilor. \u2013 \u00cen folklor.<\/em> II.<\/span> Epoca slavonismului bisericesc. Slavonismul cultural impus Rom\u00e2nilor din considera\u021bii de sfin\u021benie. \u2013 Aspecte ale superiorit\u0103\u021bii culturale rom\u00e2nesti: tiparul. – \u021a\u0103rile Rom\u00e2nesti protectoare ale culturii slave si ale ortodoxismului<\/em>. III.<\/span> Eliberarea de slavonism prin \u00eent\u0103rirea contactului cu Occidentul: Catolicismul, Umanismul, Reforma. \u2013 Primele traduceri \u00een limba na\u021bional\u0103. \u2013 Ideia latinit\u0103\u021bii. \u2013 Cultura latin\u0103 la noi si la Rusi.<\/em> IV.<\/span> Renasterea bulgar\u0103. Sprijinul rom\u00e2nesc. \u2013 Aportul rom\u00e2nesc la crearea culturii moderne bulg\u0103resti.<\/em> V.<\/span> Personalit\u0103\u021bi de origin\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00een cultura rus\u0103<\/em>.<\/span><\/p>\n

4)______<\/sup><\/strong><\/span>
\n– \u00cen l\u0103murirea pe care o face la \u00eenceputul lucr\u0103rii, Mircea Eliade arat\u0103 c\u0103 aceast\u0103 pies\u0103 \u00een trei acte \u201ca fost scris\u0103 \u00een Decembrie 1939 si, desi acceptat\u0103 de Comitetul de Lectur\u0103 al Teatrului Na\u021bional din Bucuresti \u00een Martie 1940, n\u2019a putut fi reprezentat\u0103 dec\u00e2t la 10 Februarie 1941\u201d<\/em>, singura reprezenta\u021bie public\u0103 de altfel (credem), evenimentele intervenite, de cenzur\u0103 acerb\u0103 si prigonire, \u00eempiedic\u00e2nd (din pruden\u021ba maxim\u0103 extins\u0103 asupra intelectualilor legionari) alte reprezenta\u021bii ale ei.<\/span><\/p>\n

5)______<\/span>
\n<\/sup><\/strong>– Provenite – dup\u0103 cum ne indic\u0103 Prof. D. G\u0103zdaru – din cercet\u0103rile publicate de N. Dr\u0103ganu, \u201cRom\u00e2nii \u00een veacurile IX-XIV pe baza toponimiei si onomasticei\u201d, Bucuresti, Academia Rom\u00e2n\u0103, 1933, si cele ale Prof. Alexandru Marcu \u00een \u201cRiflessi di storia romena in opera italiane dei secoli XIV e XV\u201d din Ephemerias Dacoromana, I, Roma 1923.<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u2666 “CUGET ROM\u00c2NESC” \u2013 \u201cPensamiento Rumano\u201d (\u201crevist\u0103 de cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201d, cu sacrificiul si sub \u00eengrijirea redac\u021bional\u0103 a unui comitet de intelectuali din exil). Anul I, Nr. 1, Ianuarie – Februarie 1951, Buenos Aires, Argentina. Motto: \u201cPe-al nostru steag e scris unire \/ unire\u2019n cuget si sim\u021biri\u201d. Din 1952, sub conducerea prof. de filologie romanic\u0103 Dumitru […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[7,4],"tags":[],"class_list":["post-11931","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-presa-din-exil","category-din-presa-legionara"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-36r","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11931","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11931"}],"version-history":[{"count":29,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11931\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11934,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11931\/revisions\/11934"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11931"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11931"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11931"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}