{"id":11805,"date":"2017-01-08T05:24:50","date_gmt":"2017-01-08T11:24:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=11805"},"modified":"2017-01-08T06:31:12","modified_gmt":"2017-01-08T12:31:12","slug":"destine-de-luptatori-anticomunisti-haiducii-dobrogei-aromanii-care-si-au-varsat-sangele-in-numele-libertatii-noua-ani-nu-am-stiut-nimic-de-tatal-meu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=11805","title":{"rendered":"Destine de lupt\u0103tori anticomuni\u015fti: \u201eHaiducii Dobrogei\u201c, arom\u00e2nii care \u015fi-au v\u0103rsat s\u00e2ngele \u00een numele libert\u0103\u0163ii. \u201eNou\u0103 ani nu am \u015ftiut nimic de tat\u0103l meu\u201c"},"content":{"rendered":"

Arom\u00e2nii din Dobrogea au scris o pagin\u0103 eroic\u0103, dar s\u00e2ngeroas\u0103, prin mi\u015fcarea de rezisten\u0163\u0103 pe care au ini\u0163iat-o \u015fi au dus-o \u00eempotriva bol\u015feviz\u0103rii Rom\u00e2niei. Cei care nu au fost uci\u015fi pe loc au sf\u00e2r\u015fit \u00een temni\u0163ele comuniste \u015fi \u00een coloniile Canalului Dun\u0103re-Marea Neagr\u0103.<\/p>\n

<\/a>

Nicolae Fudulea \u00een momentul pred\u0103rii<\/span> Arhiva CNSAS<\/em><\/span><\/p><\/div>\n

Dup\u0103 instaurarea regimului comunist \u00een Rom\u00e2nia, prin armisti\u0163iul \u00eencheiat la 12 septembrie 1944, la Moscova, \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Puterile Aliate (Uniunea Sovietic\u0103, Statele Unite ale Americii \u015fi Regatul Unit al Marii Britanii), care a permis ocuparea \u0163\u0103rii de c\u0103tre Armata Ro\u015fie, \u00een toat\u0103 \u0163ara s-au organizat mi\u015fc\u0103ri de rezisten\u0163\u0103 anticomunist\u0103, care aveau ca scop preg\u0103tirea Rom\u00e2niei pentru un eventual r\u0103zboi \u00eentre democra\u0163iile occidentale \u015fi URSS.<\/p>\n

\u00cen teritoriul dintre Dun\u0103re \u015fi Marea Neagr\u0103, grup\u0103rile anticomuniste erau conduse de Nicolae \u015fi Dumitru Fudulea, \u00een nordul Dobrogei, \u015fi de Gogu Puiu, \u00een sud. Lor li s-au ad\u0103ugat Nicolae Ciolacu, care a condus mi\u015fcarea din centrul regiunii.
\n<\/p>\n

Rezisten\u0163a din Dobrogea a reu\u015fit s\u0103 str\u00e2ng\u0103 peste 2.000 de partizani combatan\u0163i \u015fi sus\u0163in\u0103tori locali. \u201eHaiducii Dobrogei\u201c, a\u015fa cum s-au autointitulat, erau echipa\u0163i cu armament \u015fi primeau bani \u015fi alimente de la oameni din comunele din care proveneau. \u00cen cele din urm\u0103, americanii, a\u015ftepta\u0163i de rom\u00e2ni nu au mai venit, iar oponen\u0163ii regimului comunist au fost c\u0103uta\u0163i \u015fi-n gaur\u0103 de \u015farpe, omor\u00e2\u0163i pe loc, trimi\u015fi \u00een coloniile de munc\u0103 ale Canalului Dun\u0103re-Marea Neagr\u0103 sau arunca\u0163i \u00een temni\u0163\u0103. \u00cen acea perioad\u0103, se obi\u015fnuia ca luptatorii anticomuni\u015fti s\u0103 fie fotografia\u0163i \u00een momentul arest\u0103rii, iar la dosare exist\u0103 \u015fi imagini ale cadavrelor combatan\u0163ilor anticomuni\u015fti. De asemenea, peste timp au r\u0103mas imagini din locurile unde capii mi\u015fc\u0103rii de rezisten\u0163\u0103 anticomunist\u0103 se ascundeau. O parte din con\u0163inutul dosarelor aflate \u00een arhiva Consiliului Na\u0163ional pentru Studierea Arhivelor Securit\u0103\u0163ii au fost publicate recent \u00een cadrul proiectului \u201eRom\u00e2nia supravegheat\u0103\u201c.<\/p>\n

Icoana de sub p\u0103m\u00e2nt <\/strong><\/span><\/p>\n

\u00cen 1948, \u00een Tulcea, Nicolae Fudulea \u015fi fratele s\u0103u, Dumitru, din Testemelu (actuala localitate Vasile Alecsandri), au reu\u015fit s\u0103 str\u00e2ng\u0103 \u00een jurul lor arom\u00e2nii nemul\u0163umi\u0163i de sistemul opresiv din mai toate localit\u0103\u0163ile \u00eenvecinate Stejaru, Beidaud \u015fi Ceamurlia de Sus. S-au dotat cu arme \u015fi au luptat cu for\u0163ele Scurit\u0103\u0163ii. La scurt timp, au \u00eenceput s\u0103 fie v\u00e2na\u0163i de autorit\u0103\u0163i. Astfel c\u0103, la \u00eenceputul anilor \u201850, fra\u0163ii Fudulea se ascundeau \u00een p\u0103durile jude\u0163ului Tulcea.<\/p>\n

<\/a>

Obiecte g\u0103site \u00een ad\u0103postul fra\u0163ilor Fudulea<\/span> Arhiva CNSAS<\/em><\/span><\/p><\/div>\n

\u201eO iarn\u0103 \u00eentreag\u0103, Nicolae \u015fi Dumitru s-au ascuns \u00eentr-o groap\u0103 din p\u0103dure. Ca s\u0103 ajung\u0103 \u00een ascun\u0103toare, treceau printr-un tunel lung de doi metri. Se \u00eenc\u0103lzeau cu o sob\u0103, iar co\u015ful de fum era \u00een coroana unui copac, pentru a nu li se descoperi ascunz\u0103toarea\u201c, spune Steric\u0103 Fudulea, urma\u015ful celor doi membri ai mi\u015fc\u0103rii de rezisten\u0163\u0103.<\/p>\n

Un cioban a descoperit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor ascunz\u0103toarea lor \u015fi a aun\u0163at autorit\u0103\u0163ile. Dup\u0103 mai multe ore de lupt\u0103, Dumitru a fost r\u0103pus de o grenad\u0103. A fost aruncat \u00eentr-o groap\u0103 comun\u0103. Nicolae a fost ucis de Securitate, \u00eens\u0103 nimeni nu \u015ftie cum. Pe certificatul lui de deces este trecut\u0103 doar o dat\u0103: 28 martie 1952.<\/p>\n

Dup\u0103 prinderea lor, Securitatea a f\u0103cut fotografii la ascunz\u0103toare, la obiectele din grot\u0103. Din pozele f\u0103cute atunci se poate observa \u00een \u00eenc\u0103pere o turt\u0103 de m\u0103m\u0103lig\u0103, o sticl\u0103, un ciub\u0103r din lemn, dar \u015fi o pu\u015fc\u0103. Foarte credincio\u015fi, fra\u0163ii Fudulea \u015fi-au adus \u00een ad\u0103postul de sub p\u0103m\u00e2nt o icoan\u0103, pe care au pus-o pe perete \u015fi o candel\u0103, care le d\u0103dea lumin\u0103 \u015fi c\u0103ldur\u0103.<\/p>\n

\u201eNou\u0103 ani n-am \u015ftiut nimic de tat\u0103l meu\u201c <\/strong><\/span><\/p>\n

Gheorghe Masaca, din Tulcea, r\u0103m\u00e2ne, la r\u00e2ndul s\u0103u, o figur\u0103 marcant\u0103 a mi\u015fc\u0103rii de rezisten\u0163\u0103 din Dobrogea. Conform fi\u015fei sale de la Securitate, el era rom\u00e2n de na\u0163ionalitate macedo-rom\u00e2n \u015fi de religie ortodox. \u201eNu \u015ftie carte\u201c, este men\u0163iunea la studii, dar vorbea greac\u0103, turc\u0103 \u015fi bulgar\u0103.<\/p>\n

Masaca era acuzat de faptul c\u0103, \u00een luna decembrie a anului 1948, i-a adus \u00een locuin\u0163a sa pe fugarii Nicolae \u015fi Dumitru Fudulea, unde au \u0163inut o \u015fedin\u0163\u0103, la care au mai participat \u015fi al\u0163i membri ai mi\u015fc\u0103rii. La plecare, le-a dat provizii de drum. Doi ani mai t\u00e2rziu, \u00een decembrie 1950 l-a ajutat pe unul dintre fra\u0163ii Fudulea cu suma de 1.000 de lei. Ulterior, a participat la mai multe \u00eent\u00e2lniri ale liderilor mi\u015fc\u0103rii de rezisten\u0163\u0103, inclusiv \u00een casa ginerelui s\u0103u Gheorghe Sponte.<\/p>\n

<\/a>

Maria \u0162i\u0163u \u015fi nepo\u0163i ei – Steric\u0103 \u015fi Mihaela Fudulea<\/span> Arhiv\u0103 personal\u0103<\/em><\/span><\/p><\/div>\n

\u00cen luna mai 1952, el a fost ridicat de pe strad\u0103, \u00eempreun\u0103 cu ginerele s\u0103u Gheorghe Sponte. Fiica lui Gheorghe Masaca, Maria \u0162i\u0163u (86 de ani) \u00ee\u015fi aminte\u015fte perfect momentul. Locuiau \u00een Hagilar, acum localitatea L\u0103stuni. \u201eEra diminea\u0163\u0103, pe la ora 10.00, \u00een luna mai. Tat\u0103l meu mergea la ginerele lui. I-au luat din drum \u015fi i-au b\u0103gat \u00eentr-o ma\u015fin\u0103\u201c, spune b\u0103tr\u00e2na. Nou\u0103 ani n-au mai \u015ftiu nimic de el, pentru ca, \u00eentr-o zi, omul s\u0103 apar\u0103 la poart\u0103. \u201eDe-abia vorbea, era slab \u015fi foarte \u00eemb\u0103tr\u00e2nit. Nu \u015ftim unde a fost \u0163inut. Mult\u0103 vreme nu a vorbit nimic despre ceea ce i s-a \u00eent\u00e2mplat, apoi am aflat c\u0103 a fost b\u0103tut groaznic \u015fi a fost \u0163inut \u00eentr-un loc unde nu se auzeau unul cu altul\u201c, poveste\u015fte Maria \u0162i\u0163u. Femeia mai avea cinci fra\u0163i. C\u00e2t timp tat\u0103l s\u0103u a fost la \u00eenchisoare, mama sa, singur\u0103, a reu\u015fit s\u0103 c\u0103s\u0103toreasc\u0103 c\u00e2\u0163iva dintre ei. \u201e\u00abCum ai reu\u015fit s\u0103 le faci nunt\u0103?\u00bb, o tot \u00eentreba pe mama…\u201c, spune femeia. Nu doar tat\u0103l s\u0103u fusese luat \u00een \u00eenchisoare. Mama ei a r\u0103mas pe drumuri dup\u0103 ce autorit\u0103\u0163ile au izgonit-o din cas\u0103, aceasta fiind confiscat\u0103. Dar femeia, cu ajutorul rudelor, a reu\u015fit s\u0103-\u015fi ridice alt\u0103 locuin\u0163\u0103.<\/p>\n

Gheorghe Masaca a mai tr\u0103it \u00eenc\u0103 15 ani \u015fi a murit la v\u00e2rsta de 77 de ani. Ginerele s\u0103u, Gheorghe Sponte, nu a mai ie\u015fit viu din \u00eenchisoare.<\/p>\n

Securitatea i-a urm\u0103rit, \u00eens\u0103, mult timp pe cei elibera\u0163i \u015fi pe urma\u015fii lor, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1989. Gheorghe Fudulea fusese avertiat de Securitate \u00een anul 1979 asupra faptului c\u0103 \u00ee\u015fi \u00eendoctrina nepo\u0163ii cu fapte s\u0103v\u00e2r\u015fite de c\u0103tre fra\u0163ii s\u0103i \u00een luptele cu organele de Securitate, iar ace\u015ftia, fiind elevi la liceul \u201eSpiru Haret\u201c din Tulcea, au purtat discu\u0163ii cu elevii despre cele povestite de bunicul lor. Men\u0163iunea apare \u00een dosarul de securitate al lui Gheorghe Fudulea, \u00eentr-un raport \u00eentocmit de \u015feful postului de mili\u0163ie plt.adj. Ion Munteanu.<\/p>\n

Rela\u0163iile dintre membrii comunit\u0103\u0163ii de arom\u00e2ni au d\u0103inuit peste timp, astfel c\u0103 nepoata Mariei Chi\u0163u, Mihaela, s-a c\u0103s\u0103torit dup\u0103 mai mul\u0163i ani cu str\u0103nepotul fra\u0163ilor Fudulea, Steric\u0103. Cei doi au \u00eempreun\u0103 doi b\u0103ie\u0163i.<\/p>\n

Opinci \u015fi cojoace, ajutor pentru fugari <\/strong><\/span><\/p>\n

\u00cen arhiva CNSAS se afl\u0103 mai multe fi\u015fe ale membrilor mi\u015fc\u0103rii de rezisten\u0163\u0103 din Dobrogea. Costea Ioncu, poreclit Comboru, era un plugar, cu patru clase primare, \u00eens\u0103, pentru c\u0103 de\u0163inea cinci hectare de teren arabil, un cal \u015fi 15 oi, la originea social\u0103 este trecut ca fiind chiabur. Din fi\u015fa personal\u0103 afl\u0103m c\u0103 \u00een februarie 1950 a luat leg\u0103tura cu fugarii Nicolae Fudulea \u015fi Grasu Stere, particip\u00e2nd la toate \u00eent\u00e2lnirile acestora, care se \u0163ineau \u00een satul Panduru. El i-a ajutat pe membrii mi\u015fc\u0103rii de rezisten\u0163\u0103 cu suma de 1.000 de lei \u015fi o pereche de opinci, iar ulterior a mai reu\u015fit s\u0103 str\u00e2ng\u0103 suma de 6.000 de lei pe care a dat-o fugarilor, dar \u015fi un cojoc.<\/p>\n

Iancu Manafu, poreclit Nirlu, plugar, intr\u0103 \u015fi el \u00een vizorul Securit\u0103\u0163ii dup\u0103 ce devine membru al \u201ebandelor subversive teroriste\u201c din Dobrogea.<\/p>\n

\u00cen vara anului 1948 a luat leg\u0103tura cu Garofil Dimciu, care formeaz\u0103 \u00een comun\u0103 un grup de luptatori, majoritatea fo\u015fti legionari, ce avea ca scop r\u0103sturnarea regimului \u015fi a participat la c\u00e2teva \u015fedin\u0163e. Un an mai t\u00e2riu, a luat leg\u0103tura cu Gogu Puiu, dar \u015fi cu fra\u0163ii Fudulea, pe care i-a ajutat cu suma de 1.000 de lei.<\/p>\n

Constantin Cioti, cu dou\u0103 clase primare, de profesie plugar, care de\u0163inea patru hectare teren arabil, intr\u0103, la r\u00e2ndul lui, \u00een mi\u015fcarea de rezisten\u0163\u0103, dup\u0103 ce particip\u0103 la o \u015fedin\u0163\u0103 \u00een casa socrului s\u0103u, Pancu Hristu, unde erau prezen\u0163i fugarii Stere Hapa, Iancu Ghiuvea, Iancu Beca \u015fi Nicolae Ha\u015foti. \u00cen cadrul \u015fedin\u0163elor ei erau \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i cum s\u0103 se organizeze \u00een lupta \u00eempotriva regimului.<\/p>\n

Apel c\u0103tre ONU \u015fi lumea civilizat\u0103 <\/strong><\/span><\/p>\n

<\/a>

Scrisoare c\u0103tre ONU<\/em><\/span><\/p><\/div>\n

Membrii mi\u015fc\u0103rii de rezisten\u0163\u0103 din Dobrogea au trimis o scrisoare Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite (ONU), la 5 martie 1952, \u00een care reclamau faptul c\u0103 sunt aresta\u0163i \u015fi du\u015fi \u00een lag\u0103re de munc\u0103. \u201e\u00cen numele a peste 50.000 de patrio\u0163i rom\u00e2ni aresta\u0163i \u015fi b\u0103ga\u0163i \u00een lag\u0103re de munc\u0103 for\u0163at\u0103 \u00een diferite puncte din Rom\u00e2nia ca Cerna-Vod\u0103, Poarta Alb\u0103, Midia, Constan\u0163a, Ta\u015faul, Bicaz, etc, noi, semnatarii de mai jos constitui\u0163i \u00een comitet de rezisten\u0163\u0103, facem un apel c\u0103tre ONU \u015fi lumea civilizat\u0103 spre a se interveni \u015fi obliga Guvernul din Rom\u00e2nia s\u0103 \u00eenceteze de \u00eendat\u0103 tratamentul inuman, teroarea \u015fi m\u0103surile de exterminare \u201c, cereau ei, numai c\u0103 lumea civiliat\u0103 \u00ee\u015fi \u00eentorsese privirile de la Rom\u00e2nia, care \u00eenc\u0103puse pe m\u00e2inile bol\u015fevicilor. \u201eSuntem \u00eenfometa\u0163i sistematic. Asisten\u0163\u0103 medical\u0103 redus\u0103, nu s-a f\u0103cut baie de cinci luni. Suntem molesta\u0163i \u015fi teroriza\u0163i. Cerem s\u0103 fim lua\u0163i sub protec\u0163ia Crucii Ro\u015fii Interna\u0163ionale. Rug\u0103m marile puteri SUA, Anglia, Fran\u0163a etc., s\u0103 intervin\u0103 spre a curma starea de s\u0103lb\u0103ticie \u00een care tr\u0103im\u201c, era strig\u0103tul lor de ajutor. Epistola, care probabil nu a ajuns niciodat\u0103 la destina\u0163ie, este semnat\u0103 de avoca\u0163i, medici \u015fi ingineri.<\/p>\n

Condamnarea, o simpl\u0103 formalitate <\/strong><\/span><\/p>\n

Prin sentin\u0163a nr. 354 din anul 1952 a Tribunalului Constan\u0163a, 22 de membri ai mi\u015fc\u0103rii de rezisten\u0163\u0103 din Dobrogea au primit ani mul\u0163i de temni\u0163\u0103 grea, averea li s-a confiscat \u015fi au avut de pl\u0103tit \u015fi cheltuieli de judecat\u0103. Completul de judecat\u0103 al c\u0103rui pre\u015fedinte era Ioan Cameni\u0163\u0103, c\u0103pitan magistrat, i-a g\u0103sit vinova\u0163i de crim\u0103 de uneltire contra securit\u0103\u0163ii interne a Republicii Populare Rom\u00e2nia (RPR) \u015fi pe al\u0163ii de crim\u0103 pentru favoriarea infractorului. Cea mai grea pedeaps\u0103 au primit-o Alexe Stere \u015fi Iancu Manafu, care au fost condamna\u0163i la munc\u0103 silnic\u0103 pe via\u0163\u0103, iar al\u0163ii \u00eentre 3 \u015fi 25 de ani de munc\u0103 silnic\u0103 \u015fi confiscarea averii. La 21 iulie 1952, c\u0103pitanul de Securitate din Constan\u0163a a \u00eenaintat Parchetului Tribunalului Militar Constan\u0163a un dosar cu dovezi \u00eempotriva lui Dumitru Sp\u00e2nu, zis Titi, Vintil\u0103 Buzoescu \u015fi T\u0103nase Badea, care se f\u0103ceau vinova\u0163i de \u201eredactarea de manifeste cu caracter subversiv, afi\u015farea tabloului fostului monarh, ruperea tabloului conduc\u0103torului Uniunii Sovietice\u201c. Securitatea se erija \u00een procuratur\u0103, \u00eentocmind un adev\u0103rat rechizitoriu \u00eempotriva celor suspec\u0163i de a c\u0103ror condamnare nu se \u00eendoia: \u201eOdat\u0103 cu prezenta \u00eenaint\u0103m \u015fi pe cei \u00een cauz\u0103, rug\u00e2ndu-v\u0103 ca dup\u0103 judecarea procesului s\u0103 ne \u00eenainta\u0163i copie de pe sentin\u0163a de condamnare\u201c.<\/p>\n

CNSAS a publicat \u015fi sentin\u0163a dat\u0103 de Tribunalul Militar Constan\u0163a \u00een cazul lui Dumitru Sp\u00e2nu, de profesie croitor, cu \u015fapte clase primare, acuzat c\u0103 face parte din mi\u015fcarea de rezisten\u0163\u0103 din Dobrogea.<\/p>\n

Cu unanimitate de voturi, Tribunalul Militar hot\u0103r\u0103\u015fte \u00een 1952 c\u0103 Dumitru Sp\u00e2nu, din Cogealac, este vinovat de crim\u0103 de uneltire \u00eempotriva securit\u0103\u0163ii interne a Republicii Populare Rom\u00e2nia, primind o pedeaps\u0103 de 25 de ani de munc\u0103 silnic\u0103 \u015fi opt ani de degradare civil\u0103. Totodat\u0103, i s-a confiscat \u00eentreaga avere. La al\u0163i membri ai mi\u015fc\u0103rii s-au f\u0103cut perchezi\u0163ii acas\u0103, unde s-au g\u0103sit arme. Spre exemplu, la 15 deembrie 1952, \u00een locuin\u0163a lui Alexe Stere din Ceamurlia de Sus, raionul Baia, regiunea Constan\u0163a, Securitatea i-a g\u0103sit un pistol Broving cal. 9 mm, 4 cartu\u015fe 9 mm \u015fi o baionet\u0103 german\u0103. Perchei\u0163ia s-a f\u0103cut \u00een baza unui mandat dat Securit\u0103\u0163ii de Parchetul Militar.<\/p>\n

Misterul vie\u0163ii \u015fi mor\u0163ii lupt\u0103torului Gogu Puiu <\/strong><\/span><\/p>\n

Cel mai r\u0103sun\u0103tor nume al mi\u015fc\u0103rii de rezisten\u0163\u0103 din Dobrogea r\u0103m\u00e2ne, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, Gogu Puiu. At\u00e2t via\u0163a c\u00e2t \u015fi moartea lui r\u0103m\u00e2n un mister. Copilul preotului paroh din Mihail Kog\u0103lniceanu a aderat la Mi\u015fcarea Legionar\u0103 \u00een timp ce de afla la studii \u00een str\u0103in\u0103tate. \u00cen 1942, aproape to\u0163i membrii grupului din care f\u0103cea parte au fost aresta\u0163i de Gestapo, \u00eens\u0103 el a reu\u015fit s\u0103 fug\u0103 la Roma, unde a colaborat cu serviciile de informa\u0163ii francez \u015fi american. Se pare c\u0103 din acest motiv dosarul lui nu este \u00een \u00eentregime public, iar fiica sa, Zoe R\u0103dulescu, a avut acces la doar c\u00e2teva informa\u0163ii.<\/p>\n

\"\"<\/a>

Gogu Puiu \u015fi mandatul de arestare<\/em><\/span><\/p><\/div>\n

Dup\u0103 \u00eencheierea r\u0103zboiului, s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, cu un pa\u015faport fals, cu numele Osman Ali Ahmed din Albania. Este prins de autorit\u0103\u0163ile comuniste \u015fi trimis \u00een \u00eenchisoare timp de un an. Dup\u0103 ce a ie\u015fit din \u00eenchisoare, a ajuns \u00een nordul Dobrogei, unde existau deja nuclee de rezisten\u0163\u0103 anticomunist\u0103. A activat al\u0103turi de partizani p\u00e2n\u0103 \u00een 1949, c\u00e2nd a fost ucis \u00een casa din localitatea Cobadin, unde urma s\u0103 se \u0163in\u0103 o \u015fedin\u0163\u0103 important\u0103.<\/p>\n

Despre acea zi se vorbe\u015fte \u00een cartea \u201eRezisten\u0163a\u201c, scris\u0103 de Olimpia Cotan \u015fi Ta\u015fcu Beca: \u201eCasa lui Ion Adam, unde erau caza\u0163i Gogu Puiu \u015fi logodnica sa, Olimpia, este \u00eencercuit\u0103. Gogu Puiu, \u00eembr\u0103cat sumar, iese din cas\u0103 deschiz\u00e2nd foc asupra atacan\u0163ilor. \u00cen lupta cr\u00e2ncen\u0103 despre care martorii spun c\u0103 se tr\u0103gea ca la asalt, Gogu Puiu \u015fi-a epuizat toat\u0103 muni\u0163ia, dup\u0103 care, realiz\u00e2nd c\u0103 nu va putea ie\u015fi viu din \u00eencercuire, s-a aruncat pe ultima grenad\u0103 pe care o purta la \u015fold, \u0163in\u00e2ndu-\u015fi promisiunea s\u0103 nu se lase viu \u00een m\u00e2na \u00abv\u00e2n\u0103torilor de oameni\u00bb\u201c.<\/p>\n

<\/a>

Arhiva CNSAS<\/span><\/em><\/p><\/div>\n

Aceasta este o versiune, \u00eens\u0103 din procesul verbal \u00eencheiat de \u015feful Securit\u0103\u0163ii Constan\u0163a, Nicolae Doicaru, cu ocazia lichid\u0103rii lui Gogu Puiu, afl\u0103m o alt\u0103 variant\u0103.<\/p>\n

\u201eProtejat de configura\u0163ia terenului \u015fi \u00eensu\u015fi a imobilului, dup\u0103 ce mai \u00eent\u00e2i a ie\u015fit din cas\u0103 numitei Puiu Olimpia, logodnica lui Gogu Puiu, acesta reu\u015fe\u015fte s\u0103 ias\u0103 din cas\u0103 dup\u0103 ce r\u0103ne\u015fte grav pe slt. de Securitate Ene Voinea, asupra c\u0103ruia banditul a tras mai multe focuri de pistol fractur\u00e2ndu-i antebra\u0163ul m\u00e2inii drepte \u015fi ciuruindu-i cu mai multe gloan\u0163e haina. Urm\u0103rirea banditului se continu\u0103 prin mai multe cur\u0163i timp \u00een care a fost r\u0103nit u\u015for la picior ajung\u00e2nd astfel p\u00e2n\u0103 la curtea numitului Soare Ion, unde i-am e\u015fit \u00een fa\u0163\u0103 subsemnatul \u00eencep\u00e2nd un schimb de focuri cu banditul care se afla protejat de f\u00e2nt\u00e2na cur\u0163ii susmen\u0163ionate.<\/p>\n

\u00cen timpul schimbului de focuri s-a putut apropia echipa subloc Sarchiz Jan, cu ajutorul c\u0103ruia am f\u0103cut soma\u0163iile pentru a se preda. Banditul Gogu Puiu r\u0103spunde \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103 cu foc asv\u00e2rlind o grenad\u0103. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie am dispus slt. Sarchiz Jan s\u0103 arunce una grenad\u0103 \u00een locul unde se afla banditul Gogu Puiu. Grenada (\u2026) a lovit \u00een plin \u00een regiunea (\u2026) pe banditul Gogu Puiu care astfel a fost r\u0103pus\u201c.<\/p>\n

Singurul supravie\u0163uitor <\/strong><\/span><\/p>\n

Nicolae Ciolacu a fost singurul supravie\u0163uitor dintre capii mi\u015fc\u0103rii anticomuniste. \u00cen 1948 a luat drumul haiduciei al\u0103turi de Gogu Puiu \u015fi fra\u0163ii Fudulea, de care s-a desp\u0103r\u0163it \u00eenainte de Pa\u015ftele din 1949. Dup\u0103 arest\u0103rile masive \u015fi uciderea camarzailor s\u0103i, a \u00eencercat s\u0103-i organizeze pe restul partizanilor.<\/p>\n

\u00cen 1951, este prins \u015fi dus la Bucure\u015fti, unde a fost \u00eenchis la Banca Na\u0163ional\u0103, transformat\u0103 \u00een \u00eenchisoare. Apoi, a fost mutat la \u00eenchisoarea Tataia din Constan\u0163a, unde urma s\u0103 isp\u0103\u015feasc\u0103 25 de ani de munc\u0103 silnic\u0103. Dar nu a r\u0103mas aici, cunosc\u00e2nd teroarea de la Gherla \u015fi Aiud. \u201e\u00cenchisoarea din Aiud era una din cele mai severe \u00eenchisori din \u0163ar\u0103. Perchezi\u0163iile erau dese, de multe ori pe lun\u0103. Dac\u0103 te g\u0103sea cu un ac de cusut, erai aspru pedepsit, dus la izolare c\u00e2te \u015fapte-opt zile, unde dormeai jos pe cimentul umed, \u00eentr-o zeghe uzat\u0103 \u015fi cu o p\u0103tur\u0103 la fel de uzat\u0103 \u015fi de umed\u0103. M\u00e2ncarea foarte slab\u0103, un polonic cam de 300 de grame, cu o zeam\u0103 care nu \u015ftiu din ce era f\u0103cut\u0103. Asta era special\u0103 pentru izola\u0163i, ca \u015fi por\u0163ia de p\u00e2ine de 200 de grame. O zi m\u00e2ncai, o zi nu m\u00e2ncai. \u00cen luna ianuarie era un ger teribil \u015fi cu foamea de la aceste izol\u0103ri foarte mul\u0163i de\u0163inu\u0163i s-au \u00eemboln\u0103vit grav \u015fi au murit\u201c, scrie el \u00een cartea \u201eHaiducii Dobrogei\u201c.<\/p>\n

\u00cen 1964 a fost eliberat. Revederea cu so\u0163ia sa a fost emo\u0163ionant\u0103. \u201eAm v\u0103zut o b\u0103tr\u00e2nic\u0103 \u015fi am crezut c\u0103 e vreo vecin\u0103 la so\u0163ia mea ca s\u0103 se \u00eemprumute cu ceva, a\u015fa cum se obi\u015fnuie\u015fte la \u0163ar\u0103. Nici prin g\u00e2nd nu-mi trecea c\u0103 b\u0103tr\u00e2nica aceea este so\u0163ia mea\u201c, rememoreaz\u0103 el acea zi. De abia dup\u0103 ce femeia a vorbit a recunoscut-o.<\/p>\n

\u201ePentru moment nu mi-am dat seama c\u0103 lipsa mea de acas\u0103, de aproape dou\u0103zeci de ani de \u00eenchisoare \u015fi teroarea comunist\u0103, precum \u015fi munca disperat\u0103 pentru existen\u0163a familiei, au \u00eemb\u0103tr\u00e2nit-o. Dar eu o vedeam pe ea \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103 pentru c\u0103 nu puteam s\u0103 m\u0103 v\u0103d, dar sunt sigur c\u0103 \u015fi eu \u00eemb\u0103tr\u00e2nisem destul de mult. Pentru familia mea, mort eram \u015fi acuma iat\u0103-m\u0103 \u00een mijlocul familiei mele\u201c, scrie Nicolae Ciolacu.<\/p>\n

\u00cen anul 1982 a plecat \u00een SUA \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia sa, Piha. Dup\u0103 c\u0103derea comunismului a revenit \u00een \u0163ar\u0103 ca monah, la M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus. A fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een curtea m\u0103n\u0103stirii.<\/p>\n

Vulturii Daciei<\/strong><\/span><\/p>\n

Nu doar arom\u00e2nii au fost cei care au luptat \u00eempotriva comuni\u015ftilor. \u00cen Dobrogea a func\u0163ionat \u015fi gruparea clandestin\u0103 \u201eVulturii Daciei\u201c, care avea acela\u015fi scop de a preg\u0103ti \u0163ara pentru venirea alia\u0163ilor americani \u015fi alungarea bol\u015fevicilor. Gruparea era format\u0103 din monarhi\u015fti, militari, fo\u015fti membrii PN\u0162 \u015fi PNL. Organiza\u0163ia a f\u0103cut un apel c\u0103tre to\u0163i rom\u00e2nii, prin care cereau ca muncitorii, \u0163\u0103ranii, intelectualii, solda\u0163ii, elevii \u015fi studen\u0163ii s\u0103 se al\u0103ture mi\u015fc\u0103rii de rezisten\u0163\u0103. \u201eRom\u00e2ni, au trecut peste 100 de ani de la data c\u00e2nd dela Nistru p\u00e2n\u0103 la Tisa au r\u0103sunat cornurile haiducilor, dec\u00e2nd pe toate buele flutur\u0103 \u00abDe\u015fteapt\u0103-te rom\u00e2ne\u00bb. Ne-am de\u015fteptat dar unii au adormit din nou. Rom\u00e2ni, dac\u0103 \u00een voi mai clocote\u015fte s\u00e2ngele lui Traian \u015fi Decebal atunci acum ori niciodat\u0103 trezi\u0163i-v\u0103. E ceasul c\u00e2nd hidra ro\u015fie se zbate \u00een ultimele ei zv\u00e2rcoliri, e ceasul c\u00e2nd sufletele martirilor asasina\u0163i mi\u015fele\u015fte de fiarele bol\u015fevice ne ordon\u0103 s\u0103 ne trezim, e ceasul c\u00e2nd milioane de str\u0103mo\u015fi \u015fi-au dat via\u0163a pentru fericirea noastr\u0103 ne strig\u0103 din morminte \u00abAJUNGE\u00bb\u201c, era scris \u00een manifest.<\/p>\n

Mariana IANCU
\n<\/strong>Sursa: Adev\u0103rul<\/a><\/em><\/span><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Arom\u00e2nii din Dobrogea au scris o pagin\u0103 eroic\u0103, dar s\u00e2ngeroas\u0103, prin mi\u015fcarea de rezisten\u0163\u0103 pe care au ini\u0163iat-o \u015fi au dus-o \u00eempotriva bol\u015feviz\u0103rii Rom\u00e2niei. Cei care nu au fost uci\u015fi pe loc au sf\u00e2r\u015fit \u00een temni\u0163ele comuniste \u015fi \u00een coloniile Canalului Dun\u0103re-Marea Neagr\u0103. Dup\u0103 instaurarea regimului comunist \u00een Rom\u00e2nia, prin armisti\u0163iul \u00eencheiat la 12 septembrie […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":true,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-11805","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-marturii"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-34p","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11805","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11805"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11805\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11821,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11805\/revisions\/11821"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11805"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11805"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11805"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}