{"id":11442,"date":"2016-12-01T06:06:50","date_gmt":"2016-12-01T12:06:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=11442"},"modified":"2016-12-08T12:25:02","modified_gmt":"2016-12-08T18:25:02","slug":"unirea-cea-mare-si-sfanta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=11442","title":{"rendered":"UNIREA CEA MARE \u015eI SF\u00c2NT\u0102"},"content":{"rendered":"
<\/a>

Rom\u00e2nia Mare<\/span><\/em><\/p><\/div>\n

Ziua de 1 Decembrie<\/p>\n

Ziua unirii dezrobirii, ziua \u00eenvierii neamului rom\u00e2nesc.
\nZi mare. Cea mai mare \u015fi mai dorit\u0103 zi a istoriei noastre.<\/p>\n

In aceast\u0103 zi, lan\u0163urile cari ne \u0163ineau \u00een robie, s’au sf\u0103rmat, noaptea s’a pr\u0103bu\u015fit \u015fi lumin\u0103 de s\u0103rb\u0103toare s’a rev\u0103rsat peste p\u0103m\u00e2ntul dintre Nistru \u015fi Tisa.<\/p>\n

In ziua de 1 Dec. 1918, mul\u0163imea nenum\u0103rat\u0103 a Valahilor – aduna\u0163i pe p\u0103m\u00e2ntul sfin\u0163it de s\u00e2ngele ce a \u0163\u00e2\u015fnit din trupurile chinuite \u015fi fr\u00e2nte pe roat\u0103 a mucenicilor Horea \u015fi Clo\u015fca \u00een cetatea dela Alba-Iulia \u2014 a isbucnit \u00eentr’un singur glas, ce s’a ridicat spre cer, \u00een vuet vijelios \u015fi puternic, cer\u00e2nd odat\u0103 \u015fi pentru tot\u00addeauna: Unirea pe veci a Ardealului cu \u0163ara mam\u0103…<\/p>\n

Pentru izb\u00e2nda ei s’au stins sute de genera\u0163ii, \u00eentrez\u0103rind \u00een clipa din urm\u0103, s\u0103rb\u0103toarea unirii tuturor rom\u00e2nilor.<\/p>\n

Ziua de 1 Decembrie este ziua tuturor a\u015ftept\u0103rilor \u015fi a tutu\u00adror biruin\u0163elor rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

De aceea s\u0103rb\u0103torirea acestei zile este \u015fi va fi ve\u015fnic o da\u00adtorie de onoare, pe care nu trebuie s’o uite nimeni, nici \u00eentr’o \u00eemprejurare \u015fi pentru nici un motiv…<\/p>\n

\u2666<\/span><\/p>\n

Via\u0163a noastr\u0103 de glorie \u015fi de lumin\u0103 \u00eencepe dela 1 Decem\u00adbrie 1918. De atunci exist\u0103 Rom\u00e2nia-Mare.
\n<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la aceast\u0103 dat\u0103, via\u0163a Rom\u00e2nilor Ardeleni a fost supus\u0103 tuturor impil\u0103rilor \u015fi umilin\u0163elor. Nici un popor n’a tr\u0103it clipele de sbucium \u015fi sf\u00e2\u015fiere pe care le-am tr\u0103it noi.<\/p>\n

Prin lupte \u015fi prin jertfe \u00eens\u0103, Dumnezeu ne-a dat s\u0103 putem \u00eenf\u0103ptui aspira\u0163iunile noastre cele mai sfinte; ne-a ajutat s\u0103 fim st\u0103p\u00e2ni noi \u00een casa noastr\u0103 \u015fi pe p\u0103m\u00e2ntul care al nostru era din veacuri.<\/p>\n

Noi suntem aci popor de ba\u015ftin\u0103, pe c\u00e2nd Ungurii sunt ve\u00adnetici, aduna\u0163i de v\u00e2nt, din stepele Asiei, pela anul 896.<\/p>\n

\u00abDup\u0103 anul 900, locuitorii pa\u015fnci ai Transilvaniei \u00ee\u015fi duceau via\u0163a lor lini\u015ftit\u0103 sc\u0103pa\u0163i de at\u00e2tea n\u0103v\u0103liri ce le sbuciumase zilele. Ungurii p\u0103trunz\u00e2nd \u00een \u0163inutul Panoniei \u00eencercau sub conduc\u0103torul lor, Arpad, s\u0103 pue st\u0103p\u00e2nire pe toate locurile m\u0103noase dimprejur\u00bb.<\/p>\n

\u201eDucele Arpad, dup\u0103 ce \u0163inu sfat cu ai s\u0103i, trimise \u00een ceta\u00adtea Bihorului, la Ducele Menomorut, \u015fi \u00eei ceru ca \u00een considera\u0163ia str\u0103mo\u015fului s\u0103u Atila, s\u0103 \u00eei dea p\u0103m\u00e2ntul care este \u00eentre fluviul Zomu\u015f (Some\u015f) \u015fi hotarele Nyr ului \u015fi p\u00e2n\u0103 la poarta Mezesyna \u015fi \u00eei trimise daruri a\u015fa cum trimisese \u015fi lui Salanus, duce de Tytul. Doi bravi solda\u0163i fuseser\u0103 \u00eens\u0103rcina\u0163i cu aceast\u0103 misiune.<\/p>\n

\u201eTrimi\u015fii lui Arpad traversar\u0103 Theis (Tisa), prin portul Lucy, \u015fi ie\u015find pe aci ajunser\u0103 la Bihor \u015fi salutar\u0103 pe ducele Meno\u00admorut, \u015fi \u00eendeplinind misiunea cu care fuseser\u0103 \u00eens\u0103rcina\u0163i cerur\u0103 p\u0103m\u00e2ntul despre care a fost vorba mai sus. Ducele Menomorut \u00eei primi cu bun\u0103tate \u015fi dup\u0103 ce le f\u0103cu diverse daruri le spuse: \u201eSpune\u0163i st\u0103p\u00e2nului vostru Arpad, duce de Ungaria, c\u0103 poate s\u0103 a\u015ftepte dela noi toate serviciile pe care le cere prietenilor s\u0103i \u015fi care \u00eei sunt datorate \u00een calitate de oaspete, fiindc\u0103 el este strein \u015fi trebuie s\u0103 aib\u0103 nevoe de multe lucruri. Dar \u00een ce prive\u015fte p\u0103m\u00e2ntul pe care ni-l cere, nu-l va avea at\u00e2ta c\u00e2t vom tr\u0103i. Nu-i vom da nici o palm\u0103 de p\u0103m\u00e2nt, nici de prietenie, nici de fric\u0103. Cuvintele lui nu ne turbur\u0103 sufletele, el coboar\u0103 din regele Atila, care \u00ee\u015fi spunea biciul lui Dumnezeu, \u015fi care a r\u0103pit aceast\u0103 \u0163ar\u0103 str\u0103mo\u015filor mei, dar eu o \u0163in prin favoarea \u00eemp\u0103ra\u0163ilor din Constantinopol \u015fi nimeni nu ni-o poate lua”. Dup\u0103 ce a spus aceste cuvinte ducele de Bihor concedie pe trimi\u015fii lui Arpad. Usubun \u015fi Velec, trimi\u015fii ducelui Arpad se \u00eentoarser\u0103 \u00eenapoi la el \u015fi \u00eei raportar\u0103 cuvintele ducelui de Bihor. Atunci ducele Arpad \u015fi no\u00adbilii s\u0103i se m\u00e2niar\u0103 \u015fi hot\u0103r\u00e2r\u0103 imediat s\u0103 trimit\u0103 o armat\u0103 \u00een \u0163ara Bihorului.<\/p>\n

\u201e\u015eefii cu armata lor trecur\u0103 Theis (Tisa).<\/p>\n

\u201eA doua zi merser\u0103 dealungul lui Theis (Tisa) p\u00e2n\u0103 la flu\u00adviul Zome\u015f (Some\u015f) \u015fi poposir\u0103 acolo unde este ast\u0103zi Zobolsu. Popoarele care tr\u0103iau acolo le c\u0103zur\u0103 la picioare”…<\/p>\n

Relativ la felul cum s’a \u00eenf\u0103ptuit invazia Ungurilor, notarul regelui Bella spune \u00een Cronica sa Anonim\u0103 c\u0103 aceste p\u0103m\u00e2nturi erau locuite de \u201eSlavi, de Bulgari, de Blachi \u015fi de \u201ep\u0103storii romani”. Traduc\u0103torul Cronicei Anonime \u00een 1793 preciza c\u0103 acei \u201ep\u0103stori romani” sunt \u201eadev\u0103ra\u0163ii str\u0103mo\u015fi ai valahilor \u015fi moldo\u00advenilor de ast\u0103zi”, iar despre Blachi acela\u015f traduc\u0103tor precizeaz\u0103 c\u0103 \u201eexist\u0103 \u00eenc\u0103 \u015fi sub numele de vlahi \u015fi locuesc \u00een mun\u0163ii care sunt \u00eentre Transilvania \u015fi Ungaria \u015fi \u00eenc\u0103 \u00een alte locuri”.<\/p>\n

… A\u015fa a \u00eenceput sbuciumul de un mileniu al rom\u00e2nilor din Transilvania h\u0103r\u0163ui\u0163i mereu de poftele nes\u0103\u0163ioase ale Ungurilor. De Ungurii aceia pe care cronicarii timpurilor \u00eei descriu ca pe ni\u015fte hoarde de adev\u0103ra\u0163i barbari: \u201eUngurii se hr\u0103nesc aproape cu chi\u00adpul fiarelor s\u0103lbatice, cu carne crud\u0103 \u015fi cu s\u00e2nge. Inima du\u015fma\u00adnilor mor\u0163i o taie \u00een buc\u0103\u0163i \u015fi o \u00eenghit \u00een chip de doctorie. Ei nu \u015ftiu ce este mila \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in cunosc sim\u0163\u0103minte motivate, prin frica de Dumnezeu sau datoria c\u0103tre rudenii”. (Descrierea abatelui Regino din Prum). \u201eUngurii tr\u0103esc ca fiarele s\u0103lbatice, necultiv\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul, m\u00e2nc\u00e2nd carne de cal, de lup \u015fi de alte animale de acest fel \u015fi b\u00e2nd lapte \u015fi s\u00e2nge de cal”. (Descrierea lui Ricardo). \u201eUngurii sunt oameni ur\u00e2\u0163i, cu ochii scufunda\u0163i, m\u0103run\u0163i la statur\u0103, barbari \u015fi s\u0103lbateci \u00een moravuri \u015fi \u00een limb\u0103; un fel de mon\u015ftri omene\u015fti”. (Descrierea episcopului de Freising).<\/p>\n

Cu astfel de mon\u015ftri au avut de luptat o mie de ani \u00een \u015fir rom\u00e2nii de dincoace de Carpa\u0163i. Chinurile pe care le-au suferit \u00een cursul veacurilor at\u00e2\u0163ia rom\u00e2ni d\u00e2rzi \u00ee\u015fi au explica\u0163ia numai \u00een aceast\u0103 ob\u00e2r\u015fie a lor barbar\u0103. Cu toat\u0103 cruzimea lor \u00eens\u0103, cu toat\u0103 perseveren\u0163a de a \u015fterge din istorie via\u0163a \u015fi sim\u0163irea rom\u00e2neasc\u0103 de dincoace de Carpa\u0163i, Ungurii n’au reu\u015fit dec\u00e2t s\u0103 \u00eenal\u0163e un popor, s\u0103-i ad\u00e2nceasc\u0103 sensul lui \u00een lume, s\u0103-i al\u0103ture simpatia omenirii pentru durerile \u015fi n\u0103zuin\u0163ele lui. Procesul Memorandum-ului dela 1893 ce nu-i dec\u00e2t un fragment al suferin\u0163elor rom\u00e2ne\u015fti de dincoace de Carpa\u0163i a fost poate apogeul persecu\u0163iilor ungure\u015fti. Dar a fost \u015fi un prilej \u00een\u0103l\u0163\u0103tor de manifestare a tuturor elitelor spirituale Europene \u00een favoarea drepturilor, batjocorite secole dear\u00e2ndul, ale rom\u00e2nilor”, (citate din revista Vremea<\/em> din 29 Nov. 1936).<\/p>\n

G\u00e2ndul c\u0103 to\u0163i cei ce sunt de un neam, au aceia\u015fi ob\u00e2r\u015fie \u015fi vorbesc aceia\u015fi limb\u0103, trebue s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 uni\u0163i sub un singur c\u00e2rmuitor, e un g\u00e2nd care, \u00een trecut, a fr\u0103m\u00e2ntat sufletul multor oameni. Mai ales \u00eencep\u00e2nd din veacul al nou\u0103sprezecelea toate popoarele sunt st\u0103p\u00e2nite de g\u00e2ndul unirii na\u0163ionale. Fiecare neam c\u0103uta s\u0103-\u015fi arate ob\u00e2r\u015fia, s\u0103-\u015fi dovedeasc\u0103 trecutul, pentru a trezi \u00een sufletele tuturora, con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103.<\/p>\n

Acela\u015f lucru s’a petrecut \u015fi cu neamul nostru. Libertatea \u015fi unirea tuturor Rom\u00e2nilor devenise un crez pe care l-au \u015foptit cu buzele \u00eenfrigurate genera\u0163ii \u00eentregi de rom\u00e2ni.<\/p>\n

\u015ei se cade s\u0103 amintim aci de Simion B\u0103rnu\u0163iu care \u00een adu\u00adnarea Rom\u00e2nilor de pe C\u00e2mpia Blajului din 3 Mai 1848,\u00een ur\u00adm\u0103toarele cuvinte \u00eenfl\u0103c\u0103rate, a ar\u0103tat ce \u00eensemn\u0103tate are na\u0163iunea: \u201eF\u0103r\u0103 de na\u0163ionalitate, nu e libertate, nici lumin\u0103 nic\u0103eri ci pre\u00adtutindeni numai lan\u0163uri, \u00eentuneric \u015fi amor\u0163ire.<\/p>\n

Ce este apa pentru pe\u015fte, aerul pentru sbur\u0103toare \u015fi pentru toate vie\u0163uitoarele, ce este lumina pentru vedere, soarele pentru cre\u015fterea plantelor, vorba pentru cugetare, aceasta este na\u0163ionalitatea pentru orice popor”.<\/p>\n

G\u00e2ndul de libertate, visul unirii tuturor rom\u00e2nilor \u00eentr’un singur stat a tr\u0103it ve\u015fnic \u00een matca mare a sim\u0163irei rom\u00e2ne\u015fti. A tr\u0103it a\u015fa dup\u0103 cum a tr\u0103it limba, obiceiurile \u015fi credin\u0163ele acestui neam at\u00e2t de greu \u00eencercat. Dac\u0103 am privi lucrurile ceva mai ad\u00e2nc, am vedea c\u0103 Ardealul trebuia s\u0103 se uneasc\u0103 \u00een acela\u015fi m\u0103nunchiu cu fra\u0163ii lui, contra tuturor cobitorilor no\u015ftri.<\/p>\n

Ardealul era unit cu restul \u0163\u0103rii rom\u00e2ne\u015fti \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd exist\u0103 Ardeal \u015fi Rom\u00e2nie, c\u0103ci ceeace face unitatea unui neam nu este teritoriul, c\u00e2t mai \u00eent\u00e2i limba, portul, obiceiuri, datina din str\u0103buni. \u015ei dac\u0103 este a\u015fa, \u00een Ardeal oare nu s’a vorbit totdeauna rom\u00e2\u00ad ne\u015fte cu toate asupririle ? N’avem to\u0163i aceia\u015fi datin\u0103 str\u0103bun\u0103 ? \u015ei nu suntem mi\u015fca\u0163i de acelea\u015fi sim\u0163iri ? Acestea toate la un loc fac suma condi\u0163iilor de unitate a unui popor. Noi le-am avut toate \u015fi le avem ne\u015ftirbite, iar acestea le \u015ftiu prea bine at\u00e2t binevoitorii c\u00e2t \u015fi r\u0103uvoitorii no\u015ftri; iat\u0103 dar c\u0103 Ardealul ne apar\u0163inea nou\u0103 chiar \u00eenainte de a exista o Ungarie \u00een Europa. Pot s\u0103 cronc\u0103ne deci \u015fi s\u0103 se fr\u0103m\u00e2nte c\u00e2t vor vroi corbii p\u0103cii c\u0103 nu ne pas\u0103. Vom fi un popor deasupra vr\u0103jm\u0103\u015fiilor \u015fi vom \u015fti s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m cu arma drepturile noastre. Le-am c\u00e2\u015ftigat cu via\u0163\u0103 \u015fi cu s\u00e2nge \u015fi nu le vom pierde dec\u00e2t murind p\u00e2n\u0103 la unul. Hotarele actuale ale \u0163\u0103rii rom\u00e2ne\u015fti nu sunt rezultatul unor com\u00adbina\u0163ii diplomatice \u015fi nici nu s’au f\u0103cut sub presiunea unor mo\u00admente nea\u015fteptate, ci sunt o realitate prin care rom\u00e2nii ardeleni au fost pu\u015fi \u00een drepturile lor istorice.<\/p>\n

Tratatele de pace nu ne-au dat nimic \u00een plus, ci doar ne- au consfin\u0163it un drept pe care \u00eel aveam.<\/p>\n

\u2666<\/span><\/p>\n

\u0162\u0103rile care au ie\u015fit \u00eenvinse din marele r\u0103zboiu sunt mereu nemul\u0163umite, mereu sup\u0103rate \u015fi caut\u0103 s\u0103 se pue deacurmezi\u015ful tuturor inten\u0163iilor bune. Mai ales Ungurilor, grofilor \u015fi neme\u015filor, le vine foarte greu s\u0103 se obi\u015fnuiasc\u0103 cu g\u00e2ndul pierderii latifundiilor, pe care le st\u0103p\u00e2niser\u0103 \u00een Ardeal prin vicle\u015fug \u015fi violen\u0163\u0103.<\/p>\n

De aceea au \u00eenceput t\u00e2nguirile. Bocitori de meserie au ple\u00adcat prin toate capitalele Europei s\u0103 se pl\u00e2ng\u0103 de soarta ce le-a fost h\u0103r\u0103zit\u0103. La Geneva, la Londra, la Paris, la Roma \u015fi pretu\u00adtindeni unde se g\u0103se\u015fte o ureche deschis\u0103, se strecoar\u0103 un sus\u00adpin pentru cauza Ungariei?…<\/p>\n

De aceia noi, care ne g\u0103sim \u00eenconjura\u0163i de multe du\u015fm\u0103nii, trebuie s\u0103 fim cu ochii \u00een patru. In primul r\u00e2nd s\u0103 nu ne g\u0103\u00adseasc\u0103 nepreg\u0103ti\u0163i. Fiecare cet\u0103\u0163ean s\u0103 lucreze pentru t\u0103ria cauzei rom\u00e2ne\u015fti. Cu vorba, cu fapta, cu g\u00e2ndul, s\u0103 nu piard\u0103 o clip\u0103 din vedere c\u0103 jivinile p\u00e2ndesc. S\u0103 ne iubim ce este al nostru, s\u0103 muncim din r\u0103sputeri a ne \u00eentemeia o \u0163ar\u0103 mai presus de c\u00e2rti\u00adrile vr\u0103jma\u015fe. S\u0103 fim un popor luminat, cinstit, ordonat, \u00een\u0163eleg\u0103\u00adtor, c\u0103 numai a\u015fa vom putea face o stavil\u0103 de netrecut din ho\u00adtarele noastre.<\/p>\n

Du\u015fmanii nutresc poate n\u0103dejdi de\u015farte, baza\u0163i pe frec\u0103rile \u015fi ne\u00een\u0163elegerile trec\u0103toare ce d\u0103inuesc la aparen\u0163\u0103 \u00eentre diferitele partide.<\/p>\n

Se \u00een\u015fal\u0103 \u00eens\u0103 amar. \u015ei e bine s\u0103 li-o spunem \u00een aceast\u0103 zi de amintire a zilei istorice dela Alba-Iulia de acum optsprezece ani, c\u0103 la vreme de restri\u015fte, la vreme de \u00eencercare, Rom\u00e2nii cu mic cu mare, tineri \u015fi b\u0103tr\u00e2ni, plugari \u015fi c\u0103rturari, dela Vl\u0103dic\u0103 p\u00e2n\u0103 la opinc\u0103, vom s\u0103ri pentru ap\u0103rarea hotarelor noastre drepte, dovedindu-le c\u0103: \u201ePe-aici nu se trece”<\/strong><\/em>.<\/p>\n

\u201eMurim mai bine’n lupt\u0103<\/em>
\n\u201eCu glorie deplin\u0103<\/em>
\n\u201eDec\u00e2t s\u0103 fim sclavi iar\u0103\u015fi<\/em>
\n\u201eIn vechiul nost p\u0103m\u00e2nt”.<\/em><\/p>\n

Fl. L\u0102ZUREANU<\/strong><\/span>
\n\u00eenv. Ucuri\u015f-Bihor
\n“Crisul Negru”, Anul I, Nr. 3, Beius, Decembrie 1936<\/em><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ziua de 1 Decembrie Ziua unirii dezrobirii, ziua \u00eenvierii neamului rom\u00e2nesc. Zi mare. Cea mai mare \u015fi mai dorit\u0103 zi a istoriei noastre. In aceast\u0103 zi, lan\u0163urile cari ne \u0163ineau \u00een robie, s’au sf\u0103rmat, noaptea s’a pr\u0103bu\u015fit \u015fi lumin\u0103 de s\u0103rb\u0103toare s’a rev\u0103rsat peste p\u0103m\u00e2ntul dintre Nistru \u015fi Tisa. In ziua de 1 Dec. 1918, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":true,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[5,8],"tags":[],"class_list":["post-11442","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-la-ordinea-zilei","category-presa-interbelica-din-tara"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-2Yy","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11442","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11442"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11442\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11453,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11442\/revisions\/11453"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11442"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11442"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11442"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}