{"id":11414,"date":"2016-12-07T06:01:28","date_gmt":"2016-12-07T12:01:28","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=11414"},"modified":"2016-12-07T06:11:01","modified_gmt":"2016-12-07T12:11:01","slug":"din-marturisirile-unui-nationalist-de-emil-cioran","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=11414","title":{"rendered":"DIN M\u0102RTURISIRILE UNUI NA\u0162IONALIST"},"content":{"rendered":"
\"\"<\/a>

Emil Cioran<\/em><\/span><\/p><\/div>\n

Niciodat\u0103 nu vom putea \u00eencorona Rom\u00e2nia cu un nimb istoric, dac\u0103 fiecare din noi nu va tr\u0103i cu o pasiune vijelioas\u0103 \u015fi dureroas\u0103 toate umilin\u0163ele cari au umplut trista noastr\u0103 istorie. Dac\u0103 nu vom \u00eencerca subiectiv regresiunea \u00een dezastrul \u015fi tragedia istoriei noastre, pierdu\u0163i suntem pentru transfigurarea viitoare a acestui neam, fiindc\u0103 pierdut va fi el \u00eensu\u015fi. Nu \u00een\u0163eleg cum exist\u0103 oameni cari dorm lini\u015fti\u0163i dup\u0103 ce se g\u00e2ndesc la exis\u00adten\u0163a subteran\u0103 a unui popor persecutat, la secolele de \u00eentunerec, de groaz\u0103 \u015fi de io\u00adb\u0103gie. C\u00e2nd v\u0103d Ardealul mi se desf\u0103\u015foar\u0103 o configura\u0163ie plastic\u0103 a unor dureri mute, a unei drame \u00eenchise \u015fi \u00een\u0103bu\u015fite, a unui timp f\u0103r\u0103 istorie. O mie de ani \u00eentr’o mono\u00adtonie sub-istoric\u0103, o mie de ani, ca o multiplicare monstruoas\u0103 a unui moment, a unui singur moment. Spectacolul invariabil al persecu\u0163iei \u00eemi d\u0103 fioruri reci; c\u0103ci m\u0103 \u00eensp\u0103i\u00adm\u00e2nt\u0103 o dram\u0103 cu un singur motiv. Aceia\u015fi lips\u0103 de libertate \u015fi \u00een celelalte provincii; numai c\u0103 varia\u0163iile peisajului dau iluzia unui joc istoric.<\/p>\n

\u00cemi place ‘n clipele de triste\u0163e s\u0103 m\u0103resc intensitatea acestora, lunec\u00e2nd spre dep\u0103r\u00adt\u0103rile neamului rom\u00e2nesc \u015fi s\u0103 m\u0103 chinuesc scufundat \u00een durerile lui. Iubesc blestemele aruncate dealungul veacurilor de acest popor \u015fi m\u0103 ‘nfioar\u0103 resemnarea, gemetele \u015fi toate jelaniile consumate ‘n umbr\u0103.<\/p>\n

Nu ave\u0163i momente c\u00e2nd auzi\u0163i<\/em> trecutul nostru, c\u00e2nd tot ce a tr\u0103it acest neam se actualizeaz\u0103 \u00een voi \u015fi se subtilizeaz\u0103 \u00eentr’o muzic\u0103 de monotone lungimi orientale, \u00een t\u0103r\u0103g\u0103neala melancolic\u0103 a melodiilor noastre populare? Nu v\u0103 arde uneori ca o otrav\u0103 concentrat\u0103 toat\u0103 seria umilin\u0163elor \u00eendurate \u015fi nu troznesc \u00een voi toate dorin\u0163ele de r\u0103z\u00ad bunare, acumulate \u00een sute de ani?
\n<\/p>\n

N’a \u00een\u0163eles nimic din problema Rom\u00e2niei, acela pentru care ea nu este o obsesie dureroas\u0103. Viziunea lucid\u0103 \u015fi amar\u0103 a trecutului ei trebue tr\u0103it\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ultimele conse\u00ad cin\u0163e pentru ca s\u0103 ne putem da seama de sensul unei mari misiuni. Pierdut este acela pentru care retr\u0103irea destinului nostru nu este o r\u0103sp\u00e2ntie \u00een via\u0163a sa \u015fi un prilej de tra\u00adgedie. Nu este na\u0163ionalist acela pe care nu-l chinue p\u00e2n\u0103 la halucina\u0163ie faptul c\u0103 noi rom\u00e2nii n’am f\u0103cut p\u00e2n\u0103 acum istorie, ci am a\u015fteptat s\u0103 ne fac\u0103 istorie, s\u0103 ne dinamizeze un torent transcendent fiin\u0163ei noastre; nu este na\u0163ionalist acel ce nu e fr\u0103m\u00e2ntat de li\u00admitarea fatal\u0103 care \u00eenchide Rom\u00e2nia \u00een cercul \u015fi fatalitatea culturilor mici, a acelor cul\u00adturi cari n’au curajul s\u0103 se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul propriei lor axe; nu e na\u0163ionalist acel care nu sufere infinit c\u0103 Rom\u00e2nia n’are misiunea istoric\u0103 a unei culturi mari, imperialismul cultural \u015fi politic, megalomania inerent\u0103 \u015fi voin\u0163a nesf\u00e2r\u015fit\u0103 de putere, caracteristice ma\u00adrilor na\u0163iuni, precum nu e na\u0163ionalist acel ce nu dore\u015fte fanatic saltul transfigurator al istoriei noastre.<\/p>\n

Rom\u00e2nia nu poate fi iubit\u0103 naiv, neproblematic, p\u0103truns de exigen\u0163ele unei iubiri evidente, fiindc\u0103 nu este at\u00e2t de evident<\/em> c\u0103 Rom\u00e2nia trebue iubit\u0103. C\u00e2\u0163i dintre acei cari au \u00eencercat s\u0103 p\u0103trund\u0103 sensul vacuit\u0103\u0163ilor \u015fi discu\u0163iunilor noastre, a labilit\u0103\u0163ii formei noastre de via\u0163\u0103 \u015fi a inorganicit\u0103\u0163ii stilului nostru de via\u0163\u0103 istoric\u0103, \u2014 n’au m\u0103rturisit o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103 dispre\u0163ul pentru forma rom\u00e2neasc\u0103 de existen\u0163\u0103, o ne\u00eencredere total\u0103 \u015fi un scepticism ironic? Este un semn de aspira\u0163ie profetic\u0103 \u00een elanul acelora cari, dup\u0103 ce au confruntat lucid toate ironiile \u015fi paradoxele ciudate ale Rom\u00e2niei, nu i-au refuzat acesteia posibilitatea unui nimb istoric, a unei misiuni \u015fi a unui destin.<\/p>\n

Nu este mare lucru a iubi Rom\u00e2nia din instinct? Nu este nici un merit. Dar s\u0103 o iube\u015fti dup\u0103 ce ai disperat total de destinul ei, \u00eemi pare totul. \u015ei cine n’a disperat de destinul Rom\u00e2niei niciodat\u0103, acela n’a \u00een\u0163eles nimic din complexitatea acestei probleme \u015fi acela nu va fi angajat nicic\u00e2nd profetic \u00een destinul acestei \u0163\u0103ri. Pentru spiritele proble\u00admatice, cari \u00ee\u015fi dau seama mai mult de umbrele istoriei universale, dec\u00e2t de luminile ei, cari \u00een\u0163eleg c\u0103 exist\u0103 neamuri condamnate \u015fi rat\u0103ri fatale, decaden\u0163e precoce \u015fi anonimate inevitabile, aderen\u0163a la direc\u0163ia intern\u0103 a unui popor \u00een na\u015ftere, nu este un act at\u00e2t de spontan.<\/p>\n

Precum sunt oameni cari iau cuno\u015ftin\u0163\u0103 de ei \u00een\u015fi\u015fi, cari ating un nivel de autocon\u015ftiin\u0163\u0103, t\u00e2rziu \u00een maturitate, tot astfel sunt neamuri cari se descop\u0103r lor \u00een\u015file dup\u0103 ce biologic au consumat o mare parte din existen\u0163\u0103. Rom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 biologic matur\u0103; ea nu-\u015fi poate permite s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, pe planurile spiritului, \u00een formele naive ale acestuia. Spiritual, rom\u00e2nii n’au fost niciodat\u0103 copii \u015fi nu vor putea fi niciodat\u0103.<\/p>\n

\u00cent\u00e2iul nostru pas istoric trebue s\u0103 coincid\u0103 cu o afirma\u0163ie de maturitate a spiritului. Rom\u00e2nia a putut vegeta secole, fiindc\u0103 nivelul sub-istoric nu cuno\u015ftea exigen\u0163ele impe\u00adrialiste ale spiritului. Dar acum Rom\u00e2nia nu mai are timp. Ori o transfigurare istoric\u0103, ori nimic.<\/p>\n

Cea mai mare parte din culturi \u00ee\u015fi au copil\u0103ria lor, cunosc formele aurorale ale spi\u00adritului, ating grandoarea \u00een naivitate. Nou\u0103 nu ne r\u0103m\u00e2ne alt\u0103 cale, pentru a atinge un nivel istoric, dec\u00e2t s\u0103 explod\u0103m cu toat\u0103 substan\u0163a noastr\u0103, \u00eentr’un efort de maturitate spiritual\u0103. Cu tot ceeace individualizeaz\u0103 esen\u0163a fiin\u0163ei noastre, cu rezervele neconsumate ale unui neam, s\u0103 ne ridic\u0103m la un rang istoric, din perspectiva c\u0103ruia s\u0103 desprindem \u00een orizonturile noastre contururile unei mari na\u0163iuni sau dac\u0103 nu voin\u0163a de afirmare a unei na\u0163iuni. Tot ce n’am tr\u0103it p\u00e2n\u0103 acum \u00een via\u0163a spiritului s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 o expresie \u015fi \u00eemplinire \u015fi toate rezervele ce trebuiau consumate \u00een decurs de secole \u00een procesul vital al unei na\u0163iuni, s\u0103 se canalizeze \u00een voin\u0163a de putere a unei na\u0163iuni. Toat\u0103 misiunea noastr\u0103 s\u0103 fie un act de infinit\u0103 r\u0103zbunare. \u015ei \u00een pasiunea pentru crea\u0163ie s\u0103 ne pedepsim propriul nostru somn istoric.<\/p>\n

Rom\u00e2nia are o situa\u0163ie analoag\u0103 Rusiei. Rusia, \u00een secolul trecut, a intrat deodat\u0103<\/em> \u00een istorie. \u00cent\u00e2ia genera\u0163ie de intelectuali a marcat categoric stilul cultural al Rusiei. \u015ei cum saltul \u00een istorie, f\u0103r\u0103 continuitatea evident\u0103 a unei tradi\u0163ii culturale, pretindea determi\u00adnarea direc\u0163iei \u015fi a finalit\u0103\u0163ii vie\u0163ii na\u0163ionale, tot secolul trecut n’a f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 desbat\u0103 problema misiunii Rusiei. Fran\u0163a, care are o istorie at\u00e2t de rotunjit\u0103, n’a cu\u00adnoscut niciodat\u0103 tortura ideii mesianice, fiindc\u0103 misiunea ei se desprindea firesc din procesul normal al istoriei sale. G\u00e2ndul mesianic a fost \u00een Rusia expresia trezirei din somnul ei istoric. Absen\u0163a unei logici a vie\u0163ii istorice ruse\u015fti a fost motivul care a determinat viziunea ira\u0163ionalist\u0103 \u00een filosofia istoriei din Rusia secolului trecut. \u00centr’o astfel de viziune, istoria poate s\u0103 aib\u0103 o finalitate \u015fi f\u0103r\u0103 imanen\u0163a unui logos. Mesianismul rusesc a \u00eemprumutat dela Hegel doar patosul \u015fi monumentalul viziunii istorice, f\u0103r\u0103 s\u0103-i accepte ra\u00ad\u0163ionalismul dialecticii sale. Este de altfel caracteristic tuturor marilor mesianisme, viziunea dinamic\u0103 \u015fi finalist\u0103 f\u0103r\u0103 perspectiva ra\u0163ionalist\u0103.<\/p>\n

Anomaliile istorice ale Rusiei, sunt pe plan incomparabil mai redus ca ale noastre. La noi, \u00eens\u0103, numai dup\u0103 r\u0103sboiu \u015fi \u00een deosebi \u00een ultimii ani, problema misiunii Rom\u00e2\u00adniei, adic\u0103 a obliga\u0163iei supreme \u015fi ultime fa\u0163\u0103 de esen\u0163a ei, a devenit arz\u0103toare. Un neam care n’are o misiune, nu numai c\u0103 nu merit\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, dar n’are absolut nici un sens. Ceeace exist\u0103 \u00een Rom\u00e2nia incontestabil este aspira\u0163ia mesianic\u0103; dar nu exist\u0103 o determinare a con\u0163inutului acestei misiuni \u00een con\u015ftiin\u0163a public\u0103. Miturile Rom\u00e2niei sunt numai \u00een germen. Pentru ca un neam s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 sentimentul propriei sale dilat\u0103ri l\u0103untrice, trebue s\u0103 i se aduc\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103 aceste mituri, s\u0103 i se determine explicit sensul misiunii sale. Dec\u00e2t, \u00een aceast\u0103 misiune trebue s\u0103 fie o a\u015fa de mare proec\u0163ie de orgoliu \u00eenc\u00e2t incomen\u00adsurabilul viziunii mesianice s\u0103 men\u0163in\u0103 o atmosfer\u0103 mistic\u0103 \u00een jurul ei. Un mesianism f\u0103r\u0103 mistic\u0103 e gol \u015fi inutil.<\/p>\n

Rom\u00e2nia numai atunci va avea un sens \u00een lume c\u00e2nd ultimul rom\u00e2n \u00ee\u015fi va da seama de specificul \u015fi unicul condi\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti. Ce mituri a scos la lumin\u0103 via\u0163a noastr\u0103 po\u00adlitic\u0103 de p\u00e2n\u0103 acum? C\u00e2nd n’au fost platitudini, au fost abstrac\u0163ii goale. Democra\u0163ia ro\u00adm\u00e2neasc\u0103 n’a creiat nici m\u0103car con\u015ftiin\u0163a de cet\u0103\u0163ean. Cu platitudini \u015fi cu abstrac\u0163ii vide nu se poate exalta un popor. Rom\u00e2nia are nevoie de o exaltare p\u00e2n\u0103 la fanatism. O Ro\u00adm\u00e2nie fanatic\u0103 este o Rom\u00e2nie schimbat\u0103 la fa\u0163\u0103. Fanatizarea Rom\u00e2niei este transfigurarea Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Miturile unei na\u0163iuni sunt adev\u0103rurile ei vitale. Acestea pot s\u0103 nu corespund\u0103 ade\u00adv\u0103rului<\/em>; faptul n’are nici o importan\u0163\u0103. Suprema sinceritate a unei na\u0163iuni fa\u0163\u0103 de sine \u00eens\u0103\u015fi se manifest\u0103 \u00een refuzul auto-criticei, \u00een vitalizarea prin propriile ei iluzii. \u015ei apoi o na\u0163iune caut\u0103 adev\u0103rul? O na\u0163iune caut\u0103 puterea<\/em>.<\/p>\n

Misiunea Rom\u00e2niei trebue s\u0103 ne fie mai scump\u0103 dec\u00e2t toat\u0103 istoria universal\u0103, de\u015fi noi \u015ftim c\u0103 trecutul Rom\u00e2niei este timp f\u0103r\u0103 istorie.<\/em><\/p>\n

Oamenii \u00een cari nu arde con\u015ftiin\u0163a unei misiuni ar trebui suprima\u0163i. F\u0103r\u0103 spirit pro\u00adfetic via\u0163a este un joc inutil. Numai \u00een clipa c\u00e2nd Rom\u00e2nia se va consuma \u00een fl\u0103c\u0103rile interioare ale misiunii sale, ea va \u00eenceta s\u0103 fie \u00eentrist\u0103toare. C\u0103ci dac\u0103 Rusia a fost nu\u00admit\u0103 sf\u00e2nt\u0103 \u015fi trist\u0103, atunci Rom\u00e2nia, a\u015fa cum ea a oscilat p\u00e2n\u0103 acum \u00een nesigura ei via\u0163\u0103, nu poate fi numit\u0103 dec\u00e2t \u00eentrist\u0103toare. \u015ei \u00eentrist\u0103toarea Rom\u00e2nie va \u00eenceta s\u0103 fie o realitate numai c\u00e2nd ceasul solemn al ei va bate. Dar ce poate \u00eensemna ceasul solemn al unei na\u0163iuni ?<\/p>\n

C\u00e2nd o na\u0163iune ia con\u015ftiin\u0163\u0103 de sine \u00eens\u0103\u015fi, pentru a-\u015fi modifica direc\u0163ia \u015fi cursul existen\u0163ii sale, c\u00e2nd la aceast\u0103 r\u0103sp\u00e2ntie ea \u00een\u0163elege s\u0103-\u015fi valorifice toate virtualit\u0103\u0163ile ei \u00een sensul ancor\u0103rii \u00een marele ritm al istoriei, atunci acea na\u0163iune se apropie de momentul ei esen\u0163ial, dac\u0103 nu de culmea sa. Dac\u0103 Rom\u00e2nia nu \u0163inte\u015fte \u00een spre momentul ei solemn, dac\u0103 tot ce a tr\u0103it aceast\u0103 \u0163ar\u0103 \u00eentr’un trecut de umilin\u0163e \u015fi un prezent de compromisuri, nu se va r\u0103zbuna \u00een voin\u0163a de afirmare \u015fi de definire a unui destin, atunci totul este pierdut. \u00cen umbr\u0103 a tr\u0103it; \u00een umbr\u0103 va muri! Dar dac\u0103 for\u0163ele subterane ale Rom\u00e2niei, cari trebue s\u0103 existe \u015fi pe cari noi nici nu le b\u0103nuim, vor scoate la iveal\u0103 o alt\u0103 Ro\u00adm\u00e2nie, cu alte con\u0163inuturi \u015fi cu alt contur? Nu vom fi atunci \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 a\u015ftept\u0103m splendoarea unui destin, ce \u00een trecut nici m\u0103car \u00een transparen\u0163a iluziilor noastre nu ni s’a revelat ?
\nCa oameni avem dac\u0103 nu dreptul, \u00een tot cazul libertatea la multe speran\u0163e. Ca ro\u00adm\u00e2ni, nu putem avea dec\u00e2t una singur\u0103: speran\u0163a \u00eentr’o alt\u0103 Rom\u00e2nie.
\nEmil CIORAN<\/strong><\/span>
\n“G\u00e2ndirea”, Anul XIV, Nr. 3, Martie 1935<\/em><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Niciodat\u0103 nu vom putea \u00eencorona Rom\u00e2nia cu un nimb istoric, dac\u0103 fiecare din noi nu va tr\u0103i cu o pasiune vijelioas\u0103 \u015fi dureroas\u0103 toate umilin\u0163ele cari au umplut trista noastr\u0103 istorie. Dac\u0103 nu vom \u00eencerca subiectiv regresiunea \u00een dezastrul \u015fi tragedia istoriei noastre, pierdu\u0163i suntem pentru transfigurarea viitoare a acestui neam, fiindc\u0103 pierdut va fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":true,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,37],"tags":[],"class_list":["post-11414","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-presa-interbelica-din-tara","category-restituiri"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-2Y6","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11414","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11414"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11414\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11420,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11414\/revisions\/11420"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11414"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11414"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11414"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}