{"id":11020,"date":"2016-01-24T09:52:23","date_gmt":"2016-01-24T15:52:23","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=11020"},"modified":"2016-01-24T13:44:51","modified_gmt":"2016-01-24T19:44:51","slug":"11020","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=11020","title":{"rendered":"Exemplul genera\u021biei dela 1859 de Prof. V. Patriciu"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\"Semn\u0103tura<\/a>

Semn\u0103tura Domnului Principatelor Unite, A. I. Cuza<\/em><\/span><\/p><\/div>\n

Poate c\u0103 niciodat\u0103 s\u0103rb\u0103torirea Unirii dela 1859 nu a fost mai actual\u0103 \u015fi nu a corespuns mai mult unei necesit\u0103\u0163i suflete\u015fti, dec\u00e2t \u00een clipele prin care trecem.<\/p>\n

\n
\n
\n

Nu ne g\u00e2ndim la o s\u0103rb\u0103torire zgomotoas\u0103, cu fanfare \u015fi discursu\u00adri, ci la o intens\u0103 tr\u0103ire interioar\u0103, la o s\u0103rb\u0103torire prin meditare \u015fi ad\u00e2nc\u0103 sim\u0163ire rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Tr\u0103im vremuri cr\u00e2ncene; vorbele se pierd \u00een vuietul b\u0103t\u0103liei ; nu r\u0103\u00adm\u00e2n dec\u00e2t faptele \u015fi anume acele fapte, care s\u0103 \u00eensemne contribu\u0163ia fiec\u0103ruia dintre noi la lupta decisi\u00adv\u0103 a neamului nostru. Nici un efort nu este destul de mare, niciun sa\u00adcrificiu nu poate fi prea greu, pentruc\u0103 nimic nu poate ajunge la \u00een\u0103l\u0163imea faptelor, pe care le s\u0103v\u00e2r\u00ad\u015fesc acei fii ai na\u0163iunii noastre, care \u00eenfrunt\u0103 moartea, pentru a p\u0103stra fiin\u0163a patriei.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

S\u0103rb\u0103torind de cur\u00e2nd Unirea \u015fi aduc\u00e2nd prinosul nostru de recuno\u015f\u00adtin\u0163\u0103 acelor \u00eenainta\u015fi, care au pus… piatra de fundament a noului Stat rom\u00e2nesc, ne d\u0103m \u015fi mai bine seama de valoarea simbo\u00adlului reprezentat prin aceast\u0103 zi a Unirii.<\/p>\n

Pentru bunicii \u015fi str\u0103bunicii no\u015f\u00adtri, Unirea \u00eensemna \u00eemplinirea unui ideal care le fr\u0103m\u00e2ntase mintea \u015fi sunetul din cea mai fraged\u0103 tinere\u0163\u0103. \u00cenc\u0103 mai \u00eenainte de 1829 \u2014 an\u00adticip\u00e2nd deci cu 30 de ani realiza\u00adrea, \u2014 se g\u0103sesc m\u0103rturii privitoare la voin\u0163a de unire a muntenilor \u015fi moldovenilor.<\/p>\n

O evocare a evenimentelor de odinioar\u0103 mi se pare cu at\u00e2t mai potrivit\u0103 cu c\u00e2t momentul istoric de ast\u0103zi este at\u00e2t de asem\u0103n\u0103tor ce\u00ad lui din 1859.<\/p>\n

Pe planul politic extern, ne g\u0103\u00adseam \u015fi atunci \u00een fa\u0163a amenin\u0163\u0103rii ruse\u015fti. A\u015fa cum… voim s\u0103 desfiin\u0163\u0103m pentru totdeauna amenin\u0163area moscovit\u0103, tot a\u015fa \u015fi genera\u0163ia dela 1859 cerea ca o \u00eencununare a operei Unirii, scoaterea Statului rom\u00e2n de sub protectoratul rusesc, care se ar\u0103tase at\u00e2t de \u00eempov\u0103r\u0103tor \u015fi de absorvant.<\/p>\n

In monumentala sa lucrare “Isto\u00adria Rom\u00e2nilor din Dacia Traian\u0103”<\/strong> Xenopol arat\u0103 c\u0103 mijlocul cel mai \u00eendem\u00e2natec de amestec al Rusiei \u00een afacerile l\u0103untrice ale Turciei fusese proteguirea cre\u015ftinilor, dintre care Rom\u00e2nii erau aceia care se \u00eenf\u0103\u0163i\u015fau \u00eent\u00e2i privirilor lor. Prin tratatele \u00eencheiate cu Turcii, Rusia dob\u00e2ndise un drept de amestec tot mai precump\u0103nitor \u00een treburile Ro\u00adm\u00e2nilor \u015fi cu \u00eencetul ajunsese a \u00eemp\u0103r\u0163i suveranitatea asupra noas\u00adtr\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Turcia.<\/p>\n

Pofta cotropitoare a nes\u0103\u0163iosului nostru vecin dela r\u0103s\u0103rit, fusese abia de cur\u00e2nd st\u0103vilit\u0103 prin \u00eentr\u00e2ngerea suferit\u0103 \u00een Crimeia. Rusia era \u00een a\u015fteptarea unui nou prilej de a se n\u0103pusti asupra principatelor, pentru a r\u0103pi iar\u0103\u015fi o parte din trupul \u0163\u0103rii noastre, lucru pe care \u00eel \u015fi face dup\u0103 mai pu\u0163in de dou\u0103 decenii, c\u00e2nd ne smulge sudul Basarabiei, de\u015fi r\u0103z\u00adboiul din 1877 \u00eel dusesem \u00eempreun\u0103, ca alia\u0163i.<\/p>\n

Pe planul politic intern, era \u015fi atunci ca \u015fi acum necesar\u0103 cea mai str\u00e2ns\u0103 unire, pentru a putea asi\u00adgura sfintele drepturi ale neamului.<\/p>\n

Numai prin jertfirea intereselor individuale \u015fi particulare, a fost cu putin\u0163\u0103 acel mare act politic, pe care rom\u00e2nii \u00eel \u00eemplineau \u00eempotriva voin\u0163ii unor mari imperii europene.<\/p>\n

In puterea de sacrificiu de care au dat dovad\u0103 str\u0103mo\u015fii no\u015ftri, g\u0103sim odat\u0103 mai mult exemplul care s\u0103 ne lumineze calea. \u00cenc\u0103lzindu-ne sufletele la flac\u0103ra marelui lor pa\u00adtriotism, vom putea trece oric\u00e2nd cu hot\u0103r\u00eere printre cele mai aspre \u00eencerc\u0103ri ale istoriei.<\/p>\n

Iat\u0103 cum red\u0103 marele istoric Xe\u00adnopol starea sufleteasc\u0103 din Moldova \u015fi Muntenia fa\u0163\u0103 de Unire :<\/p>\n

\u201eTrebue f\u0103cut\u0103 o deosebire \u00eentre Muntenia \u015fi Moldova \u00een ceeace prive\u015fte \u00eentrebarea unirei. Aceast\u0103 combina\u0163ie politic\u0103 era pe placul poporului muntean, fiindc\u0103-i favoriza \u015fi interesele, mai ales acele ale capitalei care totdeauna are glas hot\u0103r\u00eetor \u00een mi\u015fc\u0103rile unui popor.<\/em>
\n Anume f\u0103c\u00e2ndu-se unirea, capitala noului Stat trebue s\u0103 fie Bucure\u015ftii, \u015fi Iasul era s\u0103 fie lovit \u00een \u00eens\u0103\u015fi existen\u0163a lui \u015fi a locuitorilor lui, \u00eentruc\u00e2t era un ora\u015f care-\u015fi datora \u00eensemn\u0103tatea, numai \u00eemprejur\u0103rii, c\u0103 fusese o capital\u0103 politic\u0103… Cu totul altfel \u00een Moldova. Aici unirea putea deveni amenin\u0163\u0103toare pentru starea oamenilor, mai ales pentru acea a Ie\u015fenilor. Coarda patriotic\u0103 acoperea \u00eens\u0103 cu sunetul ei pe acel al interesului per\u00adsonal. Unirea se ar\u0103ta deci \u00een Moldova mai mult ca o jertf\u0103 \u00een folosul neamului, dec\u00e2t ca un c\u00e2\u015ftig pentru \u0163ar\u0103 \u00eens\u0103\u015fi. Cu toate acestea prin un fenomen greu de \u00een\u0163eles, dar care totu\u015fi se repet\u0103 \u00een rari r\u0103stimpuri \u00een s\u00e2nul societ\u0103\u0163ilor menite spre prop\u0103\u015fire, instinctul de p\u0103strare al neamului r\u0103puse pe al p\u0103str\u0103rii individuale \u015fi nu numai Moldova, dar \u015fi Ia\u015ful, fur\u0103 cuprinse de o \u00eenfl\u0103c\u0103rare neoprit\u0103 pentru ideia unirei, care puse st\u0103\u00adp\u00e2nire pe cele mai multe min\u0163i ce se \u00een\u0103l\u0163au m\u0103car c\u00e2t de pu\u0163in peste nivelul zilnicei existen\u0163i.<\/em>
\n Partidul unirei adun\u0103 \u00een s\u00e2nul lui toate elementele, \u00eenm\u0103nunchiaz\u0103 \u00een el toate cugetele \u015fi \u00eencorda toate voin\u0163ele, spre a putea ajunge \u0163inta mult dorit\u0103, \u015fi aceast\u0103 adunare, \u00eenm\u0103nunchiere \u015fi \u00eencordare era nevoie, deoarece niciodat\u0103 poate o cauz\u0103 mai dreapt\u0103 nu a avut de luptat cu mai mult\u0103 rea credin\u0163\u0103, r\u0103utate \u015fi manopere ascunse, dec\u00e2t cea ap\u0103rat\u0103 de mica \u015fi slaba Moldov\u0103, contra unor uria\u015fi ce vroiau s\u0103-i \u00eenn\u0103bu\u015fe voin\u0163a”.<\/em><\/p>\n

Patriotismul b\u0103rba\u0163ilor de Stat de atunci a f\u0103cut ca voin\u021ba Moldovei s\u0103 fie exprimat\u0103 \u00een ziua de 5 Ianuarie prin alegerea lui Alexandru Cuza, cunoscut ca \u00eenfocat unionist. Aceast\u0103 alegere \u00eenseamn\u0103 \u2014 cum zice a\u015fa de frumos Xenopol \u2014 \u201ema\u00adnifestarea intelectual\u0103 a puterni\u00adcului instinct de p\u0103strare a nea\u00admului”<\/em>. Dup\u0103 depunerea jur\u0103m\u00e2ntului noului Domnitor, Mihail Kog\u0103lniceanu \u0163ine o inimoas\u0103 cuv\u00e2ntare \u00een care exprim\u0103 bucuria moldovenilor c\u0103 dup\u0103 o sut\u0103 cinci zeci \u015fi patru de ani de dureri, de umiliri \u015fi de degrada\u0163ie na\u0163ional\u0103, \u0163ara Moldovei a reintrat \u00een vechiul ei drept de a-si alege domnitorul.<\/p>\n

Adres\u00e2ndu-se lui Alexandru Cuza, Kog\u0103lniceanu \u00eei spune:<\/p>\n

\u201ePor\u0163i un frumos \u015fi scump nume, numele lui Alexandru cel Bun. S\u0103 tr\u0103ie\u015fti dar mul\u0163i ani, ca \u015fi d\u00e2nsul; s\u0103 domne\u015fti ca \u015fi d\u00e2nsul, \u015fi f\u0103, o Doamne ! ca prin dreptatea Europei, prin desvoltarea institu\u0163iilor noastre, prin sim\u0163\u0103mintele tale patriotice s\u0103 mai putem ajunge la acele timpuri glorioase ale na\u0163iei noastre, c\u00e2nd Alexandru cel Bun zicea ambasadorilor \u00eemp\u0103ra\u00adtului din Bizan\u0163 c\u0103: Rom\u00e2nia nu are alt ocrotitor dec\u00e2t pe Dumnezeu \u015fi sabia sa”.<\/em><\/p>\n

Tot Mihail Kog\u0103lniceanu \u00een cu\u00adv\u00e2ntarea rostit\u0103 din partea adun\u0103rii moldovene \u00een acea a \u0163\u0103rei surori, d\u0103 pe fa\u0163\u0103 principiile mai ad\u00e2nci care \u00eempingeau pe oamenii cuget\u0103\u00adtori din Moldova a dori unirea cu \u0163ara Rom\u00e2neasc\u0103, cu toate jertfele ce aceast\u0103 contopire era s\u0103 coste pe cea dint\u00e2i: \u201e\u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 este \u00eentreag\u0103, Moldova este sf\u00e2\u015fiat\u0103; p\u0103r\u0163ile ei cele mai frumoase au fost rupte; Moldova dus\u0103 \u00een hota\u00adrele ei, nu se poate ap\u0103ra nici \u00een contra n\u0103v\u0103litorilor, nici chiar \u00een contra \u00eenr\u00e2uririlor streine; Mol\u00addova trebuie s\u0103 caute a se alipi c\u0103tre sora sa. De aceea \u00een Moldova, unirea nu este chestie de entuziasm, ci de judecat\u0103, de logic\u0103”.<\/em><\/p>\n

In Muntenia, deputa\u0163ii na\u0163ionali\u015fti \u00eentrunindu-se \u00een \u015fedin\u0163\u0103 secret\u0103 pen\u00adtru a fixa candidatura la domnie, primesc ca un act de patriotism propunerea lui Boerescu de a alege pe Cuza. Starea sufleteasc\u0103 a adu\u00adn\u0103rii este descris\u0103 de martori ocu\u00adlari:<\/p>\n

\u201eUn entuziasm de nedescris cu\u00adprinse pe to\u0163i deputa\u0163ii din st\u00e2nga \u015fi din dreapta; cei mai mul\u0163i \u00eencepur\u0103 a pl\u00e2nge. Mitropolitul ceru crucea \u015fi Evanghelia; dar p\u00e2n\u0103 s\u0103 i le aduc\u0103 pronun\u0163\u0103 jur\u0103m\u00e2ntul, pl\u00e2ng\u00e2nd \u015fi el \u00eenaintea icoanei Sf. Treimi. To\u0163i deputa\u0163ii strigar\u0103 \u00abjur\u0103m\u00bb \u015fi subsemnar\u0103 actul. E\u015fi\u0163i \u00een \u015fedin\u0163a public\u0103, votar\u0103 cu to\u0163ii pentru colonelul Cuza, care fu ales cu unanimitatea glasurilor”.<\/em><\/p>\n

C\u00e2t\u0103 \u00een\u0103l\u0163are sufleteasc\u0103 \u00eenseamn\u0103 pentru noi faptele \u00eenainta\u015filor no\u015ftri! S\u0103 fim vrednici de ei \u00een\u0163eleg\u00e2nd sensul ad\u00e2nc al Unirii. Ast\u0103zi mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd \u0163ara are nevoie de unirea tuturor fiilor ei, de uni\u00adrea sincer\u0103 \u015fi statornic\u0103 \u00een cuget \u015fi sim\u0163iri.<\/p>\n

In r\u0103spunsul s\u0103u la primul mesaj al Domnitorului, Mihail Kog\u0103lni- ceanu spune printre altele:<\/p>\n

\u201eS\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim la Foc\u015fani, unde pun\u00e2nd m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, s\u0103 ne leg\u0103m at\u00e2t de str\u00e2ns, \u00eenc\u00e2t nici chiar soarta cea mai rea s\u0103 nu ne poat\u0103 desp\u0103r\u0163i. La Foc\u015fani, la Foc\u015fani dar, \u015fi acolo \u00eempreun\u0103 cu binecuv\u00e2ntarea\u00ad Dumnezeului p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri, s\u0103 serb\u0103m marea s\u0103rb\u0103toare a re\u00eenvierii Rom\u00e2niei”…<\/em>
\nProf. V. Patriciu<\/span><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Poate c\u0103 niciodat\u0103 s\u0103rb\u0103torirea Unirii dela 1859 nu a fost mai actual\u0103 \u015fi nu a corespuns mai mult unei necesit\u0103\u0163i suflete\u015fti, dec\u00e2t \u00een clipele prin care trecem. Nu ne g\u00e2ndim la o s\u0103rb\u0103torire zgomotoas\u0103, cu fanfare \u015fi discursu\u00adri, ci la o intens\u0103 tr\u0103ire interioar\u0103, la o s\u0103rb\u0103torire prin meditare \u015fi ad\u00e2nc\u0103 sim\u0163ire rom\u00e2neasc\u0103. Tr\u0103im vremuri […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[],"class_list":["post-11020","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-la-ordinea-zilei"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/s3OdDs-11020","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11020","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11020"}],"version-history":[{"count":11,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11020\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11061,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11020\/revisions\/11061"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11020"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11020"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11020"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}