{"id":11013,"date":"2016-01-24T08:54:29","date_gmt":"2016-01-24T14:54:29","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=11013"},"modified":"2016-02-04T04:42:23","modified_gmt":"2016-02-04T10:42:23","slug":"integrare-in-istorie-de-traian-herseni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=11013","title":{"rendered":"INTEGRARE \u00ceN ISTORIE de Traian Herseni"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\"Revista<\/a>

Revista “G\u00e2nd Rom\u00e2nesc”. Director: Ion Chinezu<\/em><\/span><\/p><\/div>\n

Exist\u0103 vremuri \u00een care istoria ne integreaz\u0103 \u00een fiin\u0163a ei oarecum f\u0103r\u0103 voia noastr\u0103 \u015fi ni se impune ca o porunc\u0103 mai tare \u015fi mai presus de noi. O astfel de perioad\u0103 a fost pentru Rom\u00e2ni vremea preg\u0103ti\u00adtoare \u015fi \u00eenf\u0103ptuitoare a Unirii. P\u0103rta\u015fii genera\u0163iei de atunci \u015fi-au g\u0103\u00adsit rostul \u00een mersul \u00eensu\u015fi al istoriei na\u0163ionale, evenimentele i-au prins \u00eentregitor \u015fi i-au a\u015fezat la posturi dup\u0103 nevoi obiective. Exist\u0103 \u00eens\u0103 vremuri \u00een care istoria ne cheam\u0103, dar nu ne porunce\u015fte, \u00een care insul se simte slobod \u015fi f\u0103r\u0103 de r\u0103spundere, \u00een care integrarea \u00een istorie trebue s\u0103 porneasc\u0103, organizat\u0103 \u015fi voit\u0103, chiar din partea noa\u00adstr\u0103. O astfel de perioad\u0103 este vremea dela Unire \u00eencoace. Genera\u0163ia de dup\u0103 Unire nu-\u015fi afl\u0103 rostul prin simpla ei a\u015fezare \u00een istorie, cu toate c\u0103 acest rost exist\u0103. Constr\u00e2ngerea ast\u0103zi este mai mic\u0103, misiu\u00adnile mai pu\u0163in grabnice, \u00eenc\u00e2t genera\u0163ia noastr\u0103 poate s\u0103 cread\u0103 c\u0103 e liber\u0103 s\u0103 aleag\u0103 drumul spinos al istoriei, dar se poate tot at\u00e2t de bine mul\u0163umi cu ce i-au l\u0103sat \u00eenainta\u015fii. Cu alte cuvinte, c\u0103 poate s\u0103-\u015fi caute un rost \u00een istorie, dar poate \u015fi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 al\u0103turi, s\u0103 produc\u0103 sau s\u0103 consume. Mai presus de putin\u0163e stau \u00eens\u0103 datoriile. In lumina acestora trebue cercetat\u0103 orice situare \u00een istorie. C\u0103ci \u00eensemnat nu e ceeace este, ci ceea ce ar trebui s\u0103 fie. In toate faptele omene\u015fti \u00een\u00adt\u00e2ietatea o de\u0163ine idealul etic.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Mai \u00eent\u00e2i, o precizare \u00een privin\u0163a misiunilor. Nu se poate t\u0103g\u0103dui c\u0103 ne putem f\u0103uri noi \u00een\u015fine o misiune \u015fi chiar s\u0103 ne \u00eempotrivim istoriei \u015fi mersului ei firesc. Societ\u0103\u0163ile omene\u015fti \u00ee\u015fi au legile lor proprii de desvoltare, dar spre diferen\u0163\u0103 de legile naturii, legilor de evo\u00adlu\u0163ie social\u0103 ne putem opune \u015fi le putem tulbura func\u0163io\u00adnarea. Desigur nu pentru totdeauna, pentruc\u0103 istoria este mai pu\u00adternic\u0103 \u015fi mai durabil\u0103 dec\u00e2t noi, dar totu\u015fi un amestec al nostru r\u0103\u00adm\u00e2ne cu putin\u0163\u0103. Nu o singur\u0103 dat\u0103 \u00een istoria lumii personalit\u0103\u0163i pu\u00ad ternice au \u00eempiedecat cursul firesc al evenimentelor sau le-au ab\u0103tut calea. Exist\u0103 \u00eens\u0103 misiuni obiective, exterioare nou\u0103, pe cari nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 le afl\u0103m \u015fi s\u0103 le lu\u0103m asupra noastr\u0103 pentru a le duce la \u00eendeplinire. Sunt adev\u0103ratele misiuni istorice. Fiecare epoc\u0103 \u00ee\u015fi are nevoile \u015fi putin\u0163ele ei proprii, n\u0103scute din structura vie\u0163ii so\u00adciale \u015fi a desvolt\u0103rii ei \u00een timp, sub determinarea mediului \u00eenconju\u00adr\u0103tor, nevoi care a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie \u00eemplinite \u015fi putin\u0163e cari se vor \u00eentru\u00adchipate. Numai pe linia acestora se poate vorbi de o integrare \u00een istorie.<\/p>\n

Se va \u00een\u0163elege de ce problema \u00eembin\u0103 \u00een ea un m\u0103nunchiu de termeni \u00een aparen\u0163\u0103 potrivnici unul altuia, dar de fapt lega\u0163i organic prin \u00eens\u0103\u015fi firea lucrurilor. In primul r\u00e2nd o unire a valorilor locale cu valorile universale, apoi o unire \u00eentre vremelnic \u015fi ve\u015fnicie, \u00een sf\u00e2r\u015fit o realizare a ideei de om \u00een condi\u0163ii particulare de via\u0163\u0103. Precum vom \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa la r\u00e2nd.<\/p>\n

Un raport de integrare cu istoria nu se face abstract \u015fi nici pe cale curat intelectual\u0103, el presupune o leg\u0103tur\u0103 cu fiin\u0163a noastr\u0103 \u00een\u00ad treag\u0103. Integrarea \u00een istorie nu este o idee, ci un stil de via\u0163\u0103. Faptul acesta nu trebue pierdut nici un moment din vedere. El \u00eensemneaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i de toate tr\u0103ire \u00een concret, realitate \u015fi nu ideologie. Nu ne putem integra dec\u00e2t \u00eentr’o istorie anumit\u0103, \u00eentr’o realitate istoric\u0103 sau social\u0103 concret\u0103. Aceasta cuprinde \u00eens\u0103 o determinare \u00eendoit\u0103, de natur\u0103 foarte precis\u0103: loc \u015fi timp. Istoria nu se petrece oriunde \u015fi nici oric\u00e2nd, ea apar\u0163ine totdeauna unor fiin\u0163e reale, desvoltate \u00eentr’un anumit loc \u015fi cuprinde o succesiune organic\u0103 de momente legate \u00een chip cauzal \u015fi deci necesar \u00eentre ele. Aceasta \u00eensemneaz\u0103 c\u0103 nu ne putem integra \u00een istoria oric\u0103rei grup\u0103ri sociale \u015fi nici \u00een orice perioad\u0103 istoric\u0103, ci numai \u00een istoria real\u0103 din care noi \u00een\u015fine facem parte, \u00een istoria \u0163\u0103rii \u00een care tr\u0103im \u015fi anume \u00een epoca de fa\u0163\u0103 a istoriei na\u0163ionale, \u00een care putem fi p\u0103rta\u015fi activi prin g\u00e2ndurile \u015fi faptele noastre. Integrarea \u00een istorie nu poate s\u0103 \u00eensemneze dec\u00e2t identifi\u00adcarea noastr\u0103 cu na\u0163iunea din care facem parte \u015fi numai prin ea cu \u00eentregul popoarelor din lume, umanitatea. At\u00e2ta vreme c\u00e2t realitatea social\u0103 imediat\u0103 din care facem parte este de natur\u0103 na\u0163ional\u0103 nu putem fi rodnici \u015fi deci nu putem p\u0103trunde nici \u00een universalitate dec\u00e2t pe c\u0103i na\u0163ionale, afar\u0103 dac\u0103 nu ne expatriem \u015fi nu intr\u0103m \u00een cuprin\u00ad sul altor realit\u0103\u0163i. Sociologia a l\u0103murit \u00een deajuns partea comunit\u0103\u0163ii \u00een procesul crea\u0163iei \u015fi \u00een genere situa\u0163ia insului \u00een societate. Omul nu activeaz\u0103 niciodat\u0103 strict individual, numai via\u0163a animal\u0103 se petrece pe planul acesta, el este determinat \u00een toat\u0103 activitatea lui de via\u0163a social\u0103 care \u00eel \u00eenconjoar\u0103 \u015fi de via\u0163a istoric\u0103 premerg\u0103toare. De aceea omul nu poate face nimic prin propriile puteri, el trebue s\u0103 lucreze cu for\u0163e sociale \u015fi \u00eenl\u0103untrul societ\u0103\u0163ii din care face parte. Nu f\u0103g\u0103\u00ad duim fire\u015fte, putin\u0163a unor ac\u0163iuni de l\u0103rgire a cadrelor sociale, de pild\u0103 o treptat\u0103 l\u0103rgire a cercului de via\u0163\u0103 dinspre na\u0163iune spre umanitate, dar nici ac\u0163iunile acestea nu se pot \u00eempotrivi legilor fire\u015fti de desvoltare, cel mult pot lucra \u00een sensul lor \u015fi s\u0103 le gr\u0103beasc\u0103 des\u0103\u00ad v\u00e2r\u015firea. Prin urmare \u00een stadiul actual de desvoltare social\u0103 integra\u00ad rea \u00een istorie duce cu necesitate la fiin\u0163a na\u0163ional\u0103 \u015fi numai dinl\u0103untrul ei \u015fi \u00een sensurile ei organice putem tinde spre alte \u0163eluri sau activa pentru alte idealuri. Altfel putem cel mult s\u0103 distrugem, dar nu dob\u00e2ndim nimic pozitiv. Dintre Germanii potrivnici \u0163\u0103rii lor \u015fi cei cari din cuprinsul st\u0103rilor actuale se str\u0103duesc s\u0103 asigure Germaniei o soart\u0103 mai bun\u0103, numai cei din urm\u0103 p\u0103\u015fesc pe calea dreapt\u0103. Tot a\u015fa dintre mul\u0163imea Ru\u015filor refugia\u0163i cari def\u0103imeaz\u0103 \u015fi acum Rusia Sovietic\u0103 \u015fi se opun ei cu des\u0103v\u00e2r\u015fire \u2014 \u015fi comuni\u015ftii ru\u015fi cari se sbat \u00een slujba \u0163\u0103rii lor ca s\u0103 o scoat\u0103 odat\u0103 la liman, comuni\u015ftii au dreptate. Iat\u0103 de ce nu e nimic mai firesc dec\u00e2t s\u0103 \u00eent\u00e2lnim pe Ger\u00admani identifica\u0163i cu na\u0163ional-socialismul, pe Italieni cu fascismul, iar pe Ru\u015fi cu bol\u015fevismul. In toate aceste cazuri o \u00eempotrivire nu poate s\u0103 \u00eensemneze dec\u00e2t nerodniicie: distrugere personal\u0103 f\u0103r\u0103 nici un fo\u00ad los, situare al\u0103turi de istorie, ne\u00een\u0163elegere a evenimentelor \u015fi chiar lips\u0103 de leg\u0103tur\u0103 interioar\u0103 cu \u00eent\u00e2mpl\u0103rile din jurul nostru. De sigur c\u0103 toate regimurile amintite se vor schimba odat\u0103 \u015fi odat\u0103, dar p\u00e2n\u0103 atunci cei cari le suport\u0103 nu pot dec\u00e2t s\u0103 le primeasc\u0103 \u015fi s\u0103 le m\u0103\u00ad reasc\u0103 eficien\u0163a pentruca momentul de fa\u0163\u0103 al istoriei lor na\u0163ionale s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 sterp \u015fi abia c\u00e2nd se vor dovedi necorespunz\u0103toare s\u0103 \u00eeie p\u0103r\u0103site \u015fi \u00eenlocuite cu altele. Iar\u0103\u015fi nu putem t\u0103g\u0103dui c\u0103 popoa\u00adrele uneori r\u0103t\u0103cesc \u00een faptele lor \u015fi c\u0103 \u00een zile de acestea suntem da\u00ad tori s\u0103 lupt\u0103m din r\u0103sputeri pentru dreapta lor \u00eendrumare, dar nici ac\u0163iunea aceasta n’o putem duce \u00eempotriva na\u0163iunii \u00eens\u0103\u015fi. Cu alte cuvinte \u015fi \u00eengr\u0103dindu-ne la realit\u0103\u0163ile noastre, integrarea \u00een istorie nu poate s\u0103 \u00eensemneze primirea cu orice pre\u0163 a regimului de izb\u00e2nd\u0103, ci fundamentarea ac\u0163iunilor noastre \u00een realit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti. Putem s\u0103v\u00e2r\u015fi a\u015fadar, orice, at\u00e2ta vreme c\u00e2t nu prime jduim interesele nea\u00ad mului \u00eensu\u015fi. Putem de pild\u0103, s\u0103 fim filosemi\u0163i sau filogermani sau filofrancezi, putem s\u0103 milit\u0103m \u00eentr’o politic\u0103 de dreapta sau de centru sau de st\u00e2nga, putem fi ortodoc\u015fi sau catolici, etc, dar \u00een toate trebue s\u0103 p\u0103str\u0103m ca punct de plecare \u015fi c\u0103l\u0103uz\u0103 fiin\u0163a na\u0163iunii rom\u00e2ne\u015fti. Aceasta \u00eensemneaz\u0103 c\u0103 dragostea noastr\u0103 pentru alte semin\u0163ii, con\u00ad cep\u0163ia noastr\u0103 politic\u0103 sau credin\u0163ele noastre religioase nu pot fi \u00eem\u00adpinse niciodat\u0103 dincolo de interesele na\u0163ionale. De c\u00e2te ori se va pune \u00een cump\u0103n\u0103 vreo problem\u0103 de acest fel \u015fi fiin\u0163a \u00eens\u0103\u015fi a \u0163\u0103rii, va trebui s\u0103 alegem f\u0103r\u0103 \u015fov\u0103ire pe aceasta din urm\u0103. S\u0103 ne amintim in aceast\u0103 privin\u0163\u0103 de atitudinea sociali\u015ftilor \u201einterna\u0163ionali\u015fti, uma\u00adnitari\u015fti, antimilitari\u015fti” \u00een timpul r\u0103zboiului. Aproape niciunul n’a primit s\u0103-\u015fi tr\u0103deze \u0163ara \u00een numele principiilor. Realitatea na\u0163ional\u0103 s’a dovedit cu acest prilej precump\u0103nitor mai puternic\u0103 dec\u00e2t con\u00ad cep\u0163iile antina\u0163ionale. \u015ei s\u0103 ne \u00eenchipuim ce ar face comuni\u015ftii rom\u00e2ni, rusofili ast\u0103zi, \u00een fa\u0163a unei invazii ruse\u015fti. Vor refuza s\u0103 lupte \u00eem\u00adpotriva \u201efra\u0163ilor de doctrin\u0103” sau se vor al\u0103tura \u201eburghezilor” pentru ap\u0103rarea patriei? Nu ne \u00eendoim c\u0103 cei mai mul\u0163i \u015fi cei mai buni dintre ei vor apuca cea din urm\u0103 cale. Iat\u0103 oe \u00een\u0163elegem sub inte\u00ad grare \u00een istoria na\u0163ional\u0103. Orice politic\u0103 a \u0163\u0103rii trebue s\u0103 primeasc\u0103 fundamentarea aceasta na\u0163ional\u0103, fie c\u0103 e de st\u00e2nga, fie c\u0103 e de dreapta. Na\u0163ionalismul nu poate fi o doctrin\u0103 de partid, ci instinctul \u00eensu\u015fi de conservare al na\u0163iunii, spiritualizat prin con\u015ftiin\u0163\u0103. Altfel triumful unei mi\u015fc\u0103ri par\u0163iale ar putea s\u0103 pun\u0103 \u00een joc \u00eens\u0103\u015fi fiin\u0163a noastr\u0103 na\u0163ional\u0103. A\u015fa dar cea dint\u00e2i urmare a integr\u0103rii \u00een istorie este na\u0163ionalismul \u00een\u0163eles ca fundament al tuturor ac\u0163iunilor noastre, ca fel de a tr\u0103i \u015fi de a te g\u0103si \u00een lume. Numai a\u015fa putem tinde spre universalitate.<\/p>\n

Integrarea implic\u0103 \u00een acela\u015fi timp o leg\u0103tur\u0103 organic\u0103, nemijlo\u00adcit\u0103 cu prezentul. Istoria unei na\u0163iuni este procesul de autorealizare desf\u0103\u015furat pe trei dimensiuni, trecutul realizat, viitorul de realizat \u015fi prezentul realizator. Activi nu putem fi dec\u00e2t \u00een prezent. Trecutul reprezint\u0103 o realitate gata f\u0103cut\u0103, pe care noi o putem lua ca punct de plecare, o putem nesocoti sau o putem p\u0103stra, dar n’o putem re\u00een\u00ad via ca atare \u015fi nici n’o mai putem schimba \u00een vreun fel. Fa\u0163\u0103 de trecut sarcina noastr\u0103 se reduce la o simpl\u0103 valorificare; ca fapt r\u0103\u00ad m\u00e2ne \u00eens\u0103 neschimbat. Viitorul reprezint\u0103 dimpotriv\u0103 o simpl\u0103 posi\u00ad bilitate, un ideal \u015fi ca orice posibilitate realizarea lui nu este niciodat\u0103 o certitudine \u015fi nici nu suntem st\u0103p\u00e2ni pe fiin\u0163a lui. Viitorul este un simplu plan pe care trebue s\u0103-l avem mereu sub ochi \u015fi trebue s\u0103 tindem c\u0103tre realizarea lui, dar care totu\u015fi nu depinde numai de noi \u015fi uneori e cu totul departe de slabele noastre putin\u0163e omene\u015fti. Vii\u00adtorul ne apare ca lumea ireal\u0103 a idealului din care realiz\u0103m uneori p\u0103r\u0163i importante, dar din care \u00eentotdeauna r\u0103m\u00e2ne un rest, f\u0103r\u0103 \u00eentru\u00adparea c\u0103ruia goana noastr\u0103 nu ia sf\u00e2r\u015fit, iar via\u0163a noastr\u0103 nu-l mai poate atinge. In fiin\u0163a unui neam, \u00eencare noi nu ne putem socoti dec\u00e2t un moment ne\u00eensemnat dintr’o imens\u0103 \u015fi bogat\u0103 desf\u0103\u015furare de via\u0163\u0103, trecutul reprezint\u0103 sarcina genera\u0163iilor trecute, iar viitorul sarcina genera\u0163iilor cari vor urma. Prezentul singur este sarcina noastr\u0103, \u00een care putem interveni cu fo’os, \u00een care putem s\u0103v\u00e2r\u015fi istorie, \u00een care prin cea mai ne\u00eensemnat\u0103 fapt\u0103 a noastr\u0103 putem \u00eentregi sau mic\u015fora fiin\u0163a mai presus de noi a societ\u0103\u0163ii. Prezentul este singurul moment \u00een care istoria ne este deschis\u0103, \u00een care avem putin\u0163a unei integr\u0103ri reale prin propria noastr\u0103 via\u0163\u0103 (prezentul m\u0103surat individual, ca perioada vie\u0163ii \u00een care putem fi \u00een vreun fel sau altul creatori sau cel pu\u0163in p\u0103str\u0103tori de cultur\u0103 sau civiliza\u0163ie). In aceast\u0103 lumin\u0103 pre\u00adzentul cap\u0103t\u0103 o alt\u0103 semnifica\u0163ie dec\u00e2t clipa imediat\u0103 \u015fi neat\u00e2rnat\u0103; prezentul nu e dec\u00e2t o punte, o trecere dela ceea ce a fost spre ceea ce va urma s\u0103 fie. De aceea \u015fi integrarea noastr\u0103 \u00een prezent nu \u00een\u00adsemneaz\u0103 o rupere cu celelalte dimensiuni ale timpului, ci dimpotriv\u0103 o mai puternic\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu ele; tocmai pe calea aceasta devenim o verig\u0103 necesar\u0103 \u00een lan\u0163ul evolu\u0163iei sociale. Prezentul este determinat organic de trecut \u015fi viitor, sub forma tradi\u0163iei \u015fi a idealului social, \u00eenc\u00e2t dac\u0103 istoria nu ne este deschis\u0103 dec\u00e2t prin prezent, ea ne de\u00adtermin\u0103 din momentul acesta prin fiin\u0163a ei \u00eentreag\u0103. In primul r\u00e2nd trecutul. El \u00eensemneaz\u0103 munca tuturor genera\u0163iilor cari ne preced, transmis\u0103 nou\u0103 ca zestre spiritual\u0103, prin tradi\u0163ie, form\u00e2nd suportul \u015fi atmosfera istoric\u0103 \u00een care lucr\u0103m \u015fi f\u0103r\u0103 de care ar trebui s\u0103 c\u0103dem \u00eend\u0103r\u0103t \u00een animalitate. Nu to\u0163i ne d\u0103m seama de importan\u0163a cov\u00e2r\u015fi\u00ad toare a tradi\u0163iei \u00een via\u0163a popoarelor; avem uneori \u00eendr\u0103zneala s\u0103 cre\u00ad dem sau s\u0103 pretindem c\u0103 istoria \u00eencepe cu noi. In realitate, pe orice t\u0103r\u00e2m de activitate ne-am g\u0103si, munca noastr\u0103 actual\u0103 a fost f\u0103cut\u0103 cu putin\u0163\u0103 prin nenum\u0103rate str\u0103duin\u0163e anierioare depuse pe acela\u015fi t\u0103r\u00e2m de-alungul unor vremuri adeseori incalculabile. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, inova\u0163ia \u00eens\u0103\u015fi, progresul adev\u0103rat, nu e cu putin\u0163\u0103 prin nesoco\u00ad tirea tradi\u0163iei. Nu contribuim la prop\u0103\u015firea culturii sau a civiliza\u0163iei cu nici o revolu\u0163ie radical\u0103, ci numai dac\u0103 leg\u0103m firul activit\u0103\u0163ii noastre de unde l-au l\u0103sat din m\u00e2ini \u00eenainta\u015fii \u015fi c\u0103ut\u0103m s\u0103-l ducem mai de\u00ad parte. A nesocoti tradi\u0163ia \u00eensemneaz\u0103 a te a\u015feza pe un punct de ple\u00ad care inferior \u00eenainta\u015filor, dimpotriv\u0103 continuarea ei \u00eensemneaz\u0103 cu necesitate un pas mai departe. Revolu\u0163iile \u00eense\u015fi n’au devenit fructuoase dec\u00e2t c\u00e2nd s’au \u00eentors la st\u0103rile vechi \u015fi au \u00eencercat s\u0103 le transforme dinl\u0103untru. Apoi viitorul. El ac\u0163ioneaz\u0103 pe calea idealului. Importan\u0163a acestuia nu este mai mic\u0103 dec\u00e2t a tradi\u0163iei. Popoarele lipsite de un ideal sunt pierdute pentru civiliza\u0163ie. Individualitatea lor se destram\u0103 \u015fi existen\u0163a lor istoric\u0103 ia sf\u00e2r\u015fit. Idealul \u00eens\u0103 pare mai pu\u0163in necesar dec\u00e2t tradi\u0163ia. Tradi\u0163ia ne st\u0103p\u00e2ne\u015fte uneori \u015fi f\u0103r\u0103 vrerea noastr\u0103, idealul dimpotriv\u0103 poate fi mereu \u00eenlocuit cu scopuri secundare sau cu simpla vie\u0163uire \u00een actualitate. Faptul nu este adev\u0103rat dec\u00e2t pentru indivizi. Ca popor nu putem avea dec\u00e2t un singur ideal, \u00eentruparea tuturor virtualit\u0103\u0163ilor noastre existen\u0163iale, \u00eemplinirea destinului na\u0163io\u00adnal, iar pe acesta trebue s\u0103-l avem mereu \u00een fa\u0163\u0103, altfel mersul isto\u00ad riei devine r\u0103t\u0103cire \u015fi irosire de timp. Un popor nu se poate desinteresa de ziua sa de m\u00e2ine, nu poate tr\u0103i numai \u00een actualitate, pentruc\u0103 \u00een via\u0163a lui fiecare clip\u0103 \u00ee\u015fi are un rost precis \u015fi fiecare moment trebue s\u0103-i asigure o mai deplin\u0103 realizare de sine. Din acelea\u015fi pricini \u00een via\u0163a popoarelor continuitatea este o condi\u0163ie a existen\u0163ei. Orice \u00een\u00ad trerupere \u015fi orice abatere se pl\u0103te\u015fte scump. \u00eenc\u0103 un fapt de care nu ne d\u0103m \u00eentotdeauna bine seama. Toate popoarele moderne \u015fi-au im\u00ad pus felurite forme de via\u0163\u0103 dup\u0103 \u00eemprejur\u0103ri exterioare \u015fi chiar in\u00ad spira\u0163ii de moment, pe cari s’au v\u0103zut nevoite s\u0103 le p\u0103r\u0103seasc\u0103 mai t\u00e2rziu ca nepotrivite \u015fi v\u0103t\u0103m\u0103toare. Este una din consecin\u0163ele cele mai dezastruoase ale ne\u00eencadr\u0103rii \u00een istorie. C\u00e2nd o genera\u0163ie de oameni uit\u0103 zestrea trecutului \u015fi nesocote\u015fte porunca viitorului soarta na\u0163iunii este puternic primejduit\u0103. Sc\u0103parea nu poate veni dec\u00e2t dela idealul social, ca drumul cel mai sigur de orientare. Leg\u0103tura noastr\u0103 cu prezentul \u00een sens de ac\u0163iune eficient\u0103 \u00een mersul istoriei, ne situeaz\u0103 a\u015fa dar \u00een leg\u0103tur\u0103 organic\u0103 \u015fi cu trecutul \u015fi cu viitorul.<\/p>\n

T\u0103lm\u0103cite toate acestea din punctul de vedere al insului integrat \u00een istorie \u015fi al datoriilor sale fa\u0163\u0103 de aceasta, dob\u00e2ndim un \u00eendreptar de ac\u0163iune destul de sigur \u015fi de eficace. Respectul fa\u0163\u0103 de tradi\u0163ie ap\u0103r\u0103 de improviza\u0163ii, de construc\u0163ii spirituale f\u0103r\u0103 via\u0163\u0103. Lu\u00e2nd ca punct de plecare \u00een toate ac\u0163iunile noastre istoria grup\u0103rii din care facem parte, fapta noastr\u0103 va cre\u015fte organic, sus\u0163inut\u0103 de \u00eentreg tre\u00adcutul \u015fi verificat\u0103 prin experien\u0163e colective nenum\u0103rate. Urm\u0103rirea idealului social ne ap\u0103r\u0103 la fel, de provizorate, de fapte s\u0103v\u00e2r\u015fite pentru o zi, lipsite de suflet \u015fi durat\u0103, Nu e nimic mai v\u0103t\u0103m\u0103tor \u00een via\u0163a popoarelor dec\u00e2t ac\u0163iunile \u00eentreprinse de pe o zi pe alta. In toate ac\u0163iunile noastre sociale, fie c\u00e2t de ne\u00eensemnate, trebue s\u0103 avem mereu \u00een vedere faptul c\u0103 via\u0163a na\u0163iunii din care facem parte \u00eentrece cu mult pe a noastr\u0103 \u015fi nu ne-am f\u0103cut datoria dec\u00e2t dac\u0103 am socotit-o ca scop \u00een sine, nu ca mijloc al vie\u0163ii noastre restr\u00e2nse. Sim\u0163\u0103m\u00e2ntul istoric ne \u0163ine mereu treaz \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103 adev\u0103rul c\u0103 \u00eenainte de noi pe p\u0103m\u00e2ntul acesta au fost mii de genera\u0163ii cari ne-au f\u0103cut nou\u0103 cu putin\u0163\u0103 via\u0163a de azi \u015fi c\u0103 dup\u0103 noi vor urma alte mii de genera\u0163ii, via\u0163a mai bun\u0103 a c\u0103rora va trebui s’o preg\u0103tim noi. In aceast\u0103 perspectiv\u0103 nu dob\u00e2nde\u015fte o valoare dec\u00e2t ceea ce se \u00eensu\u00admeaz\u0103 \u00eentr’un fel sau altul pe linia de desf\u0103\u015furare a istoriei. Cu alt\u0103 expresie sim\u0163im\u00e2ntul istoric se chiam\u0103 sim\u0163 de r\u0103spundere fa\u0163\u0103 de vii\u00adtorime, \u00een care se cuprinde \u015fi ascultarea fa\u0163\u0103 de porunca vremurilor precedente.<\/p>\n

Istoria de\u015fi ne cuprinde este \u00eentotdeauna o realitate mai presus de noi. Integrarea noastr\u0103 \u00een ea poate porni dela considera\u0163ii diferite, dar odat\u0103 integrarea s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, trebue s\u0103-i accept\u0103m ritmul ei de via\u0163\u0103, \u00een care prezentul nu-i dec\u00e2t o leg\u0103tur\u0103 dintre trecut \u015fi viitor, dar un moment de o importan\u0163\u0103 iar\u0103 seam\u0103n, fiind singurul \u00een care noi putem \u00eensemna ceva \u015fi prin care putem r\u0103m\u00e2ne \u00een istorie. De aceea datoria noastr\u0103 fa\u0163\u0103 de istorie, dup\u0103 datoria integr\u0103rii \u00eens\u0103\u015fi este respectul vie\u0163ii ei organice \u015fi actualizarea maxim\u0103 a tuturor virtualit\u0103\u0163ilor cari cad sub puterea noastr\u0103 de ac\u0163iune. Iat\u0103 ce \u00eensem\u00ad neaz\u0103 participare con\u015ftient\u0103 la via\u0163a \u015fi menirea unui neam, activitate pe linia destinului na\u0163ional. Vremelnicia se \u00eensumeaz\u0103 \u00een ve\u015fnicie.<\/p>\n

Dac\u0103 drumul spre universalitate \u015fi drumul spre ve\u015fnicie duc prin istorie, iar aceasta apar\u0163ine grup\u0103rii din care facem parte, se \u00een\u0163elege u\u015for de ce se impune integrarea noastr\u0103 \u00een istorie. Ceea ce deosebe\u015fte pe om de animalitate este via\u0163a spiritual\u0103, con\u015ftiin\u0163a legat\u0103 de valori universale \u015fi de valori ve\u015fnice. In concret aceast\u0103 existen\u0163\u0103 nu ne-o mijloce\u015fte dec\u00e2t istoria; numai \u00een cuprinsul ei ne putem \u00eentrece pe noi \u00een\u015fine si putem s\u0103 ne realiz\u0103m ca oameni. Prin urmare, sau re\u00ad nun\u0163\u0103m la via\u0163a omeneasc\u0103 \u015fi atunci nici o problem\u0103 nu ne mai tul\u00adbur\u0103, vie\u0163uim asemenea animalelor, sau ne str\u0103duim s\u0103 devenim oa\u00admeni, s\u0103 ne realiz\u0103m pe linia spiritului, dar atunci integrarea \u00een isto\u00adrie nu poate fi \u00eenl\u0103turat\u0103, fie c\u0103 ne vine dela \u00eemprejur\u0103ri obiective, fie c\u0103 ne-o impunem noi, cu voia noastr\u0103. In definitiv nu exist\u0103 om abstract dec\u00e2t ca idee sau ca ideal, ca fapt exist\u0103 numai oameni con\u00addi\u0163iona\u0163i geografic, istoric, social, na\u0163ional, etc. (adic\u0103 Germani, Fran\u00adcezi, Rom\u00e2ni \u015fi a. m. d.). Realizarea omului se face \u00een anumite con\u00addi\u0163ii obiective cari nu ne apar\u0163in \u015fi pe cari nu suntem st\u0103p\u00e2ni, \u00eenc\u00e2t singura posibilitate de realizare a noastr\u0103 ca oameni duce prin reali\u00adtatea rom\u00e2neasc\u0103, prin istoria na\u0163ional\u0103, problema fiind: cum \u00eenf\u0103p\u00adtuim omul rom\u00e2nesc? (Dup\u0103 o expresie care nu ne apar\u0163ine, dar pe care o g\u0103sim foarte nemerit\u0103). Integrarea \u00een istorie prin urmare, nu-i o problem\u0103 oarecare nici pentru ins, nici pentru ob\u015fte, ci o problem\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi de moarte, problema \u00eens\u0103\u015fi a existen\u0163ii noastre \u00een lume ca realitate vie \u015fi de sine st\u0103t\u0103toare.
\nTRAIAN HERSENI<\/span><\/strong>
\nRevista “G\u00e2nd Rom\u00e2nesc”<\/strong>, Anul III, Nr. 1, Ianuarie 1935<\/span><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Exist\u0103 vremuri \u00een care istoria ne integreaz\u0103 \u00een fiin\u0163a ei oarecum f\u0103r\u0103 voia noastr\u0103 \u015fi ni se impune ca o porunc\u0103 mai tare \u015fi mai presus de noi. O astfel de perioad\u0103 a fost pentru Rom\u00e2ni vremea preg\u0103ti\u00adtoare \u015fi \u00eenf\u0103ptuitoare a Unirii. P\u0103rta\u015fii genera\u0163iei de atunci \u015fi-au g\u0103\u00adsit rostul \u00een mersul \u00eensu\u015fi al istoriei na\u0163ionale, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,4],"tags":[],"class_list":["post-11013","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-presa-interbelica-din-tara","category-din-presa-legionara"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-2RD","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11013","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11013"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11013\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11081,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11013\/revisions\/11081"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11013"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11013"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11013"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}