{"id":10831,"date":"2015-12-18T13:21:04","date_gmt":"2015-12-18T19:21:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=10831"},"modified":"2015-12-22T02:45:31","modified_gmt":"2015-12-22T08:45:31","slug":"craciunuri-de-altadata-de-c-gane","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=10831","title":{"rendered":"C-tin Gane: CR\u0102CIUNURI DE ALT\u0102DAT\u0102"},"content":{"rendered":"

\"cr1\"<\/a>\"cr2\"<\/a>Ce alt\u0103 via\u0163\u0103 era odinioar\u0103 !
\n\"cr3\"<\/a>Din toamn\u0103, de la mijlocul lui Noembrie, \u00eencepea postul al patrulea din an, postul Cr\u0103ciunului, cu \u00eeng\u0103duin\u0163a de-a m\u00e2nca pe\u015fte \u00een toate zilele, afar\u0103\u2014 fire\u015fte \u2014 de Miercurea, de Vinerea, \u015fi toate micile s\u0103rb\u0103tori dintre Sf\u00e2ntul Nicolae \u015fi Sf\u00e2ntul Spiridon.1)<\/sup><\/strong><\/span> In timpul acesta jup\u00e2nesele preg\u0103teau toate bun\u0103t\u0103\u0163ile care se vor m\u00e2nca de Cr\u0103ciun: porci, g\u00e2\u015fte, curcani, turte \u015fi celelalte. De ajun veneau colindele \u2014 ca azi \u2014 c\u0103ci de la \u00eentemeierea \u0163\u0103rilor p\u00e2n\u0103 \u00een vremurile noastre poporul nu \u015fi-a schimbat deloc obiceiurile, sau aproape deloc.
\nApoi, la 25 Decembrie, diminea\u0163a, mergea toat\u0103 lumea la biseric\u0103 \u015fi asculta slujba Na\u015fterei Domnului. De la Vod\u0103 \u015fi de la boieri p\u00e2n\u0103 la prostime, \u00een marea biseric\u0103 domneasc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een cea mai mic\u0103 bisericu\u0163\u0103 de sat, to\u0163i cre\u015ftinii \u00eengenunchiau \u00een fa\u0163a altarului… to\u0163i, afar\u0103 de doi: Domnul \u015fi Doamna \u0162\u0103rii, c\u0103rora le era \u00eeng\u0103duit s\u0103 asculte Sf\u00e2nta Evanghelie \u00een picioare, c\u0103ci \u00eentre ei \u015fi gloat\u0103 trebuia doar \u00eensemnat\u0103 dep\u0103rtarea, chiar dinaintea lui Dumnezeu.
\nAceste obiceiuri domne\u015fti n’au fost \u00eentotdeauna acelea\u015fi; ele au c\u0103zut mai mult sau mai pu\u0163in sub \u00eenr\u00e2urile str\u0103ine, slave, bizantine, grece\u015fti, ruse\u015fti. Nu le vom putea urm\u0103ri \u00een cursul veacurilor, c\u0103ci va trebui atunci scris\u0103 o carte \u00eentreag\u0103. Vom lua \u00eens\u0103 epoca secolului al XVII-lea, ca fiind cea mai tipic\u0103, cea mai rom\u00e2neasc\u0103, fiindc\u0103 societatea noastr\u0103 de atunci se emancipase de influen\u0163a slav\u0103 \u015fi nu c\u0103zuse \u00eenc\u0103 sub acea fanariot\u0103. A\u015fadar alaiul domnesc, la vreme de Cr\u0103ciun, c\u00e2nd mergea Domnul la biseric\u0103 \u2014 un Vasile Lupu sau Matei Basarab, un Grigore Ghica sau \u015eerban Cantacuzino, un Cantemir sau Br\u00e2ncoveanu \u2014 era urm\u0103torul:
\nLa scara palatului Vod\u0103 \u00eenc\u0103leca, c\u0103ci nu era \u00eeng\u0103duit nici unui boer m\u0103car a face doi pa\u015fi pe jos, necum lui Vod\u0103. Mersul pe jos era l\u0103sat \u00een seama prostimei, a poporului. Mergea deci Domnul c\u0103lare de la u\u015fa palatului la u\u015fa bisericii, iar Doamna \u00een caret\u0103, de\u015fi, la Ia\u015fi bun\u0103oar\u0103, biserica Sf. Neculai era \u00een poarta Cur\u021bii, iar la Bucure\u015fti chiar \u00eenl\u0103untru cur\u0163ii \u2014 bisericu\u0163a care se mai vede \u015fi azi, \u00een pia\u0163a de flori. Infanteria forma spalier, c\u00e2t \u00eenc\u0103pea \u00een ograd\u0103, de o \u2028parte \u015fi de alta a drumului pe unde trecea alaiul, iar cavaleria\u2028 se r\u00e2nduia la u\u015fa bisericii. Ajuns acolo, Vod\u0103 desc\u0103leca, ceau\u015fii\u2028 strigau c\u00e2t \u00eei luau gura: \u201eLa mul\u0163i ani” <\/strong>\u015fi Mitropolitul ie\u015fea, cu sf\u00e2nta cruce \u015fi cu Evanghelia, \u00eentru \u00eent\u00e2mpinarea Domnului, c\u00e2nt\u00e2nd: \u201cCade-se s\u0103 te fericim\u201d<\/strong>. Apoi intrau cu to\u0163ii \u00een biseric\u0103, \u015fi dup\u0103 ce se \u00eenchinau cu evlavie pe la icoane si pe dinaintea Cenalogului, pe unde numai preo\u0163ii \u015fi Vod\u0103 puteau trece, p\u0103\u015fea M\u0103ria Sa p\u00e2n\u0103 \u00een mijlocul bisericii, se mai \u00eentor\u00adcea odat\u0103 cu fa\u0163a la altar, f\u0103\u00adc\u00e2nd de trei ori semnul crucei, \u015fi apoi, \u00eensf\u00e2r\u015fit, catadixea s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 cu fa\u0163a la boeri heretis\u00e2ndu-i cu plecarea capului. La st\u00e2lpul cel din dreapta era strana Domneasc\u0103, cu trei sc\u0103ri, s\u0103pat\u0103 \u00een lemn, poleit\u0103 cu aur, \u015fi \u00eempodobit\u0103 cu o coroan\u0103, sub care era a\u015fezat\u0103 icoana sf\u00e2ntului, pe care-l are Domnul p\u0103zitor. Acolo, Domnul se a\u015feza, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd cu capul acoperit \u00een tot timpul slujbei. De-a dreapta lui st\u0103tea sp\u0103tarul, \u00een picioare, cu spada domneasc\u0103 pe um\u0103r si cu buzduganul \u00een m\u00e2n\u0103. De-a st\u00e2nga lui Vod\u0103, st\u0103tea Postelnicul cel Mare, apoi un r\u00e2nd de postelnicei, \u015fi pe urm\u0103 to\u0163i ceilal\u0163i boeri, dup\u0103 starea lor. In dreapta, \u00eenspre altar, venea strana Mitropolitului, a arhiman\u00addri\u0163ilor \u015fi a egumenilor. Coconii domnesti \u00eesi aveau strana la st\u00e2lpul din st\u00e2nga bisericii, iar Doamna si Domni\u021bele stranele lor ceva mai \u00een spatele Voevodului. In st\u00e2nga \u015fi \u00een dreapta lor st\u0103teau jup\u00e2nesele boerilor, r\u00e2nduite cu aceea\u015fi socoteal\u0103 ca \u015fi b\u0103rba\u0163ii lor, adic\u0103 dup\u0103 rang, sp\u0103t\u0103reasa, postelniceasa \u015fi a\u015fa mai departe, p\u00e2n\u0103 la cea mai mic\u0103 din toate, nevasta vel arma\u015fului. In tinda bisericii stau boerii f\u0103r\u0103 boerie, cu jup\u00e2nesele lor, c\u0103pitanii, boerina\u015fii \u2014 po\u00adporului nu-i era \u00eeng\u0103duit a in\u00adtra \u00een biseric\u0103, ca \u015fi ast\u0103zi de altfel, c\u00e2nd pentru a p\u0103trunde la dumnezeeasc\u0103 slujb\u0103 a Mitro\u00adpoliei \u00ee\u0163i trebue\u015fte o carte de intrare, \u015fi n’am auzit s\u0103 fi c\u0103\u00adp\u0103tat vreodat\u0103 vre-un precupe\u0163 din pia\u0163\u0103 vre-o atare carte… nici eu de altfel, care cunosc mai bine r\u00e2nduelile din trecut dec\u00e2t cele de azi, fiind la fel cu precupe\u0163ii, n’am fost nici odat\u0103 cinstit cu o at\u00e2t de pre\u021bioas\u0103 favoare: o carte de intrare la Mitropolie!
\nPrintre toate aceste fe\u021be boeresti, circulau, ca jandarmii azi, sau ca astimonii \u00een Atena lui Pericles, vornicii<\/strong>, pentru a p\u0103zi ordinea.
\n\u00cen timpul slujbei, precum am spus, Domnul si Doamna st\u0103teau aseza\u021bi, numai ei, c\u0103ci to\u021bi ceilal\u021bi o ascultau \u00een picioare. Dar c\u00e2nd preotul citea Sf\u00e2nta Evanghelie, Vod\u0103 si Doamna se sculau \u00eensf\u00e2rsit si ei, Domnul sco\u021b\u00e2ndu-si chiar c\u0103ciula Domneasc\u0103 din cap. Boerii, jup\u00e2nesele, toat\u0103 lumea \u00eengenunchia.
\nDup\u0103 slujb\u0103, Mitropolitul mergea el \u00eensusi pe la strana Domnului, a Doamnei, a Domni\u021belor si a cuconilor, de a le da anafora \u2013 apoi se aseza \u00een strana lui si o \u00eemp\u0103r\u021bea de acolo boerilor si jup\u00e2neselor.
\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, boerii ie\u015feau din biseric\u0103, \u00eenc\u0103lecau \u00een curte, \u015fi, a\u015feza\u0163i pe dou\u0103 r\u00e2nduri, a\u015fteptau, cu capetele goale, p\u00e2n\u0103 trecea Vod\u0103 printre ei, c\u0103lare, \u015fi Doamna \u00een caret\u0103, pentru a se \u00eentoarce la palat.
\nAcolo, mergeau Domnul \u015fi Doamna de-a dreptul \u00een sp\u0103t\u0103ria cea mare, de primeau \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163eau darurile de Cr\u0103ciun: covoare persane, potire de aur sau de argint, cesti lucrate \u00een filigrame erau de obicei darurile ce se d\u0103deau perechii domnesti. Iar ea \u00eemp\u0103r\u021bea bl\u0103nuri, stofe de brocard sau de atlas, batiste de m\u0103tas\u0103, bani.
\nCeremonia \u00eemp\u0103r\u021birei darurilor era \u00eentov\u0103r\u0103sit\u0103 de un \u201clogos\u201d<\/strong>. O cuv\u00e2ntare a vel logof\u0103tului care era maestrul de ceremonie al Cur\u021bii domnesti. Cucernici cum erau b\u0103tr\u00e2nii nostri, cuv\u00e2ntarea aceasta avea ca tem\u0103 principal\u0103 o vorb\u0103 din Evanghelie, privitoare la s\u0103rb\u0103toarea Cr\u0103ciunului, pe care apoi logof\u0103tul \u021besesa frumoase cuget\u0103ri, ur\u00e2nd Voevodului si familiei sale toate fericirilie spre binele \u021b\u0103rii pe care o c\u00e2rmueste cu dreptate deplin\u0103 si p\u0103rinteasc\u0103 mil\u0103. Dup\u0103 ce-a sf\u00e2rsit Logof\u0103tul de vorbit, boerii s\u0103rutau m\u00e2na Domnului, care, \u00een pu\u021bine cuvinte, le mul\u021bumea de credin\u021ba lor, asigur\u00e2ndu-i c\u0103 din partea-i cea mai vie dorin\u021b\u0103 a lui este de-a domni ca un p\u0103rinte, nu ca un st\u0103p\u00e2n.
\nPe urm\u0103, poftim la mas\u0103! \u00cencepe osp\u0103\u021bul de Cr\u0103ciun, care la Iasi avea loc \u00een Divanul<\/strong> cel mic, iar la Bucuresti \u00een sp\u0103t\u0103ria<\/strong> cea mic\u0103. Doamna, care de obicei m\u00e2nca \u00een odaia ei, cu Domni\u021bele, si cu unele jup\u00e2nese de Cr\u0103ciun venea si ea la masa domneasc\u0103, la care erau pofti\u021bi \u00een primul r\u00e2nd, fireste, Mitropolitul si Episcopii, si apoi to\u021bi boerii de starea \u00eent\u00e2i.
\nCe mese erau pe atunci, ce gastronomic lux se desf\u0103\u015fura, noi, cu debilele noastre stomacuri de azi, nici nu ni le putem \u00een\u00adchipui.
\nDar mai \u00eent\u00e2i, r\u00e2nduiala \u015fi aici. Vod\u0103 st\u0103tea \u00een capul mesei, pe un scaun mai \u00eenalt, av\u00e2nd pe Doamna de a st\u00e2nga \u015fi pe Mi\u00adtropolit de-a dreapta. Marele sp\u0103tar st\u0103tea \u015fi aici ca \u015fi la biseric\u0103, \u00een picioare \u00een spatele lui Vod\u0103, cu sabia \u015fi buzduga\u00adnul \u00een m\u00e2n\u0103. Marele Logof\u0103t umbla forfota prin odaie, r\u00e2nduitor al \u00eentregei ceremonii gastronomice. \u00cen sunetul dobelor \u015fi al tr\u00e2mbi\u0163ilor stolniceii aduc, pe r\u00e2nd, bucatele din \u201ecuhne”.<\/strong>\u00a0\u00cenaintea lor merge v\u0103tavul stol- niceilor, care d\u0103 talgerul cu bu\u00adcate stolnicului al 2-lea, care la r\u00e2ndul lui \u00eel \u00eenm\u00e2neaz\u0103 Vel Stol\u00adnicului. Acesta gust\u0103 \u00eent\u00e2i din bucate, apoi a\u015feaz\u0103 talgerul pe mas\u0103, \u015fi \u00eenainte ca Domnul s\u0103 guste din m\u00e2ncare, Mitropolitul, f\u0103c\u00e2nd o scurt\u0103 rug\u0103ciune, blagoslove\u015fte masa. Cum a pus Vod\u0103 prima \u00eembuc\u0103tur\u0103 \u00een gur\u0103, se slobod tunurile \u015fi \u00eencepe meterhaneaua turceasc\u0103 a c\u00e2nta asurzitoarea, barbara de meterhanea cu daulgiii, jilgiii \u015fi zarmagii ei.
\nDomnul gusta din bucate \u015fi cele care nu-i pl\u0103ceau erau b\u0103gate sub mas\u0103. Obicei care ar p\u0103rea ast\u0103zi pu\u0163in ,,\u00een etichet\u0103”<\/strong>, dar totu\u015fi foarte filantropic, fiindc\u0103 nu putem b\u0103nui altceva dec\u00e2t c\u0103 bucatele care nu erau pe placul Domnului serveau la hra\u00adna c\u00e2inilor. Fire\u015fte, afar\u0103, la poarta Cur\u0163ii Domne\u015fti, se uitau cu jind pe la geamuri toate haimanalele capitalei, to\u0163i coa\u00adtele goale, to\u0163i chior\u0103e ma\u0163ele, \u015fi dec\u00e2t c\u00e2inilor mai bine le-ar fi dat lor de m\u00e2ncare. Dar nu putem cere de la voevozii tre\u00adcutului mai mult dec\u00e2t ce facem noi ast\u0103zi.
\nUrmau talgere peste talgere, ciulamale, pilafuri, fripturi de vac\u0103, de porc, de iepure,de c\u0103prioar\u0103, de curcan, de fazan, pr\u0103jituri, pl\u0103cinte, sarailiuri, ba\u00adclavale, \u015fi din toate, din toate se m\u00e2nca c\u00e2te ceva. Farfuriile, de argint, se schimbau dup\u0103 fiecare fel, \u00eens\u0103 talgerele r\u0103m\u00e2\u00adneau, goale, \u00een mijlocul mesei, puse unele peste altele, p\u00e2n\u0103 f\u0103ceau ca un fel de turn\u2014fiind\u00adc\u0103 era neap\u0103rat trebuincios ca Vod\u0103, Mitropolitul \u015fi Boerii s\u0103-\u015fi dea bine seama de cantitatea de m\u00e2ncare pe care o b\u0103gaser\u0103 \u00een nes\u0103\u0163ioasele lor bur\u0163i. Furculi\u0163e \u00eenc\u0103 nu erau \u2014 \u00een tot cazul prea pu\u0163ine \u015fi se \u00eentre\u00adbuin\u0163au numai c\u00e2nd venea vre\u00adun oaspete str\u0103in, care era de altfel, si mai pu\u021bin obisnuit dec\u00e2t noi cu o atare grebl\u0103, cu care nu prea stia ce s\u0103 fac\u0103. Fiindc\u0103 furculi\u021ba, de origin\u0103 bizantin\u0103 \u2013 trecut\u0103 \u00een mostenire Turcilor, a p\u0103truns la noi \u00eenainte de-a p\u0103trunde \u00een restul Europei. \u00a0Deocamdat\u0103, la ospe\u0163ele acestea de Cr\u0103ciun, \u00een sec. al 17-lea, nu se aflau pe mas\u0103 dec\u00e2t farfurii, cu\u0163ite \u015fi lingure. Mai cu ajutorul lor, mai cu al degetelor, \u00eembucau Vod\u0103 \u015fi ceilal\u0163i boeri m\u00e2nc\u0103rile alese ce li se aduceau. Paharele erau sau de cristal, sau pocale de argint (numai Vod\u0103 Dabija bea din oaia de lut, c\u0103ci g\u0103sia c\u0103 vinul<\/strong>\u00a0nu are altfel gust). Se bea bere \u015fi vin, alternativ, la 3-4 pahare de vin, unul de bere. \u015ei fire\u015fte c\u0103 nu cuteza nimeni s\u0103 guste din b\u0103utur\u0103, p\u00e2n\u0103 nu \u00eenchinase Vod\u0103 mai \u00eent\u00e2i \u201es\u0103n\u0103t\u0103\u0163ile”<\/strong> sale, care \u00eencepeau cu \u201ecinstea \u00eemp\u0103ratului”<\/strong> \u2014 o mic\u0103 excrocherie, c\u0103ci vorba de \u00cemp\u0103rat<\/strong> era \u00eendoielnic\u0103, \u00een\u00adsemn\u00e2nd, pentru ochii lumii, Padi\u015fahul Otomanilor, Sultanul, iar \u00een cugetul Domnului \u015fi al ini\u0163ia\u00ad\u0163ilor, \u00eemp\u0103ratul Cre\u015ftinilor, adi\u00adc\u0103 al Germanilor.
\nDup\u0103 mas\u0103, dup\u0103 rug\u0103ciunea Mitropolitului care \u00eencheea osp\u0103\u00ad\u0163ul, Vod\u0103 \u015fi boerii treceau \u00een camera de al\u0103turi, la vutci (ele se beau \u00eenainte \u015fi dup\u0103 mas\u0103), la cafele \u015fi la ciubuce. Doamna dimpotriv\u0103 mergea de-a dreptul \u00een \u201ecasa ei”, unde o a\u015fteptau Domni\u0163ele \u015fi jup\u00e2nesele, care se osp\u0103taser\u0103 si ele. \u00cencepeau atunci vorbele lor muiere\u015fti, de gospod\u0103rie, de copii, de mod\u0103, cum se leag\u0103 mai bine o dul\u00adcea\u0163\u0103 \u015fi ce culoare vor avea penele comanacului \u00een anul ce\u2028 st\u0103 s\u0103 vin\u0103.
\nIn sufrageria r\u0103mas\u0103 goal\u0103 dup\u0103\u2028 plecarea lui Vod\u0103 \u015fi a boierilor,\u2028r\u0103m\u00e2neau lacheii \u2014 c\u0103rora li se\u2028 spunea pe atunci: aprozi, v\u0103\u2028tavi, vornicei, mai \u015ftiu eu cum. Ce nu m\u00e2ncaser\u0103 boierii, popii si c\u00e2inii, m\u00e2ncau acum ei, sub paza ostasilor de la us\u0103, ca nu cumva s\u0103 ias\u0103 vrenul cu blidele de argint afar\u0103. Si \u00een timpul acesta, sub ferestrele palatului, st\u0103teau chior\u0103e-ma\u021bele, de se uitau de departe, pe geamuri, \u00een gerul lui Decembrie\u2026
\nEra ziua Na\u015fterei M\u00e2ntuitorului!
\nC-tin GANE<\/span><\/strong><\/p>\n

1)____<\/span>
\n– E vorba aici de ora\u015fe, c\u0103ci la \u021bar\u0103 obiceiurile acestea se mai p\u0103zesc \u015fi ast\u0103zi.<\/em><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ce alt\u0103 via\u0163\u0103 era odinioar\u0103 ! Din toamn\u0103, de la mijlocul lui Noembrie, \u00eencepea postul al patrulea din an, postul Cr\u0103ciunului, cu \u00eeng\u0103duin\u0163a de-a m\u00e2nca pe\u015fte \u00een toate zilele, afar\u0103\u2014 fire\u015fte \u2014 de Miercurea, de Vinerea, \u015fi toate micile s\u0103rb\u0103tori dintre Sf\u00e2ntul Nicolae \u015fi Sf\u00e2ntul Spiridon.1) In timpul acesta jup\u00e2nesele preg\u0103teau toate bun\u0103t\u0103\u0163ile care se […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[30],"tags":[],"class_list":["post-10831","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-de-craciun"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-2OH","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10831","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10831"}],"version-history":[{"count":14,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10831\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10910,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10831\/revisions\/10910"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10831"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10831"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10831"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}