{"id":10340,"date":"2015-10-17T05:01:48","date_gmt":"2015-10-17T11:01:48","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=10340"},"modified":"2015-10-18T04:39:17","modified_gmt":"2015-10-18T10:39:17","slug":"axa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=10340","title":{"rendered":"Complet\u0103ri la: “AXA”"},"content":{"rendered":"
\""AXA"<\/a>

“AXA” (din prima serie a revistei)<\/span><\/em><\/p><\/div>\n

\u2666<\/span> “AXA”<\/em><\/strong><\/span> (Publica\u021bie bilunar\u0103, Politic\u0103, Artistic\u0103 si Literar\u0103).<\/em> Direc\u021bia si administra\u021bia: H. Guguianu. Redactori: Mihail Polihroniade si Ioan-Victor Vojen. Apare la 20 Octombrie 1932, Bucuresti. \u201cConcepem un stat nou etnic rom\u00e2nesc cl\u0103dit pe tradi\u021bii, pe credin\u021ba str\u0103bun\u0103, pe primatul familiei si al culturii rom\u00e2nesti, pe sacrificiul nostru al tuturor celor care ne-am desc\u0103tusat de egoismul individualist\u2026 Vom ar\u0103ta\u2026 c\u0103 izb\u00e2nda comunist\u0103 ar \u00eensemna izb\u00e2nda elementelor anarhice, anticrestine, distrug\u0103toare de ordine si asezare trainic\u0103, a singurului izvor de pace, bun\u0103tate si \u00een\u0103l\u021bare\u2026 Celor care sap\u0103 temelia caselor noastre si a credin\u021bei noastre ne vom \u00eempotrivi\u2026\u201d <\/em>\u2013 se arat\u0103 \u00eentr\u2019un articol de fond al primului num\u0103r sub semn\u0103tura lui Ioan Victor Vojen, exprim\u00e2nd clar direc\u021bia de urmat a publica\u021biei (Predoslovie<\/em><\/strong>, I, 1). Printre fondatorii prestigioasei reviste s’au num\u0103rat: Ion I. Mo\u021ba, Vasile Marin, Mihail Polihroniade. Colaboratori: Al. Constant, Vasile Christescu, N. Crainic, Ion V. Vojen, N. Rosu, Ion I. Cantacuzino, Vladimir Dumitrescu (Zyrax), Stefan C. Ionescu, Arsavir Acterian, C. Noica, Paul Sterian, Radu Gyr, G. Zlotescu, Al. Bassarab, s.a. Interzis\u0103 de serviciul de cenzur\u0103, ultimul num\u0103r (II, 24) din aceast\u0103 prim\u0103 serie apare la 23 Decembrie 1933. \u00cenf\u0103\u021bis\u00e2nd c\u00e2teva opinii despre proasp\u0103ta dizolvare a G\u0103rzii de Fier si prigoana antilegionar\u0103 dezl\u0103n\u021buit\u0103 de guvernarea Duca, sunt consemnate \u00een acest num\u0103r r\u0103spunsurile mai multor intelectuali \u00een frunte cu Nichifor Crainic, care \u021bine s\u0103 accentueze: \u201cLiberalii, ultimii mastodon\u021bi ai unei ere defuncte pentru Europa, au crezut c\u0103 Garda de Fier e un partid politic si au <\/em>dizolvat-o\u2026 Dar Garda de Fier e o credin\u021b\u0103 si o formidabil\u0103 disciplin\u0103 moral\u0103 \u00een tiparele c\u0103reia clocoteste lava acestei credin\u021be\u201d.<\/em> Cu mare parte din grupul redac\u021bional arestat, revista anun\u021b\u0103 cititorilor: \u201cAst\u0103zi, c\u00e2nd toate publica\u021biile \u00eembrac\u0103 vesm\u00e2nt festiv, noi ap\u0103rem s\u0103rac. Explica\u021bia e simpl\u0103 \u2013 colaboratorii \u2018Axei\u2019 se afl\u0103 \u00een cazematele Jilavei si alte \u00eenchisori; drept m\u0103rturie stau: Mihail Polihroniade, Ioan Victor Vojen, Ion I. Mo\u021ba, Vasile Marin, ing. Virgil Ionescu, Vasile Cristescu, Alexandru Cantacuzino, pr. N. Georgescu-Edine\u021bi, Virgil R\u0103dulescu, Const. Popov si A. V\u00e2ntu. Sub acelas steag, g\u00e2nd si credin\u021b\u0103, r\u0103m\u00e2nem deplin \u00eencrez\u0103tori \u00een marea victorie de m\u00e2ine\u201d<\/em>. \u00centr\u2019un amplu articol descriptiv cu titlul \u201cMomente din Istoria presei Legionare\u201d<\/em><\/strong>,<\/em> ziarul \u201cCuv\u00e2ntul\u201d<\/strong> (XVII, Nr. 27) din data de 9 Noembrie 1940, scria: \u201cRevista Axa<\/strong> a fost prezent\u0103 \u00een toate manifest\u0103rile Misc\u0103rii Legionare, ea a \u00eentrunit cele mai alese condee din presa na\u021bionalist\u0103 si a l\u0103sat o urm\u0103 de mare \u00een\u0103l\u021bare sufleteasc\u0103\u2026<\/em> Cel mai productiv redactor al revistei Axa<\/strong> a fost Mihail Polihroniade. Articolele lui1)<\/sup><\/strong><\/span> de mari dimensiuni, izvor\u00eete dintr\u2019o convingere nezdruncinat\u0103, <\/em>documentate \u00eentotdeauna, scrise cu un condei sprinten, sunt pietrele unghiulare ale presei legionare\u201d<\/em> (ibidem).<\/p>\n

\""AXA"<\/a>

“AXA” – Num\u0103rul 32 (IX) ap\u0103rut la 11 Decembrie 1940<\/em><\/span><\/p><\/div>\n

Reapare la 2 Decembrie 1940 (IX, Nr. 25) cu subtitlul “ziar de lupt\u0103 politic\u0103, doctrin\u0103 legionar\u0103, informa\u021bie si reportaj”<\/em>. Cotidian de sear\u0103. Ctitor: Mihail Polihroniade. Director: Pavel Costin Deleanu; Prim-redactor: Crisu Axente.2)<\/sup><\/strong><\/span> Num\u0103rul 32 (IX) ap\u0103rut la 11 Decembrie 1940, omagiaz\u0103 semnifica\u021bia zilei de 10 Decembrie 1922, \u201cbaza de plecare a unei \u00eentregi genera\u021bii pentru cr\u00e2ncena lupt\u0103 a biruin\u021bei legionare\u201d<\/em>, raportat\u0103 la 10 Decembrie 1940 ca \u201c\u00eenceput de veac nou, gama suferin\u021bei unei \u00eentregi genera\u021bii si treptele Golgothei acestei genera\u021bii\u2026, primul popas pe acest nou drum orientat de bra\u021bele miilor de cruci ale martirilor nostrii\u201d<\/em>, cu certitudinea c\u0103: \u201cStude\u021bimea de ast\u0103zi ca si cea de m\u00e2ine va \u00een\u021belege sensul ad\u00e2nc al acestei sfinte orient\u0103ri!\u201d<\/em> (C-tin Papanace \u2013 \u201c10 Decemvrie 1922\u201d<\/em><\/strong>). Tot asa se pronun\u021b\u0103 si I. G. Dimitriu, care arat\u0103 c\u0103 \u201cMiscarea Legionar\u0103 proclam\u0103 ziua de 10 Decemvrie ca ziua suferin\u021bei legionare. A tuturor suferin\u021belor \u00eendurate si a celor pe care le vom \u00eendura\u201d<\/em>, iar \u201c\u00een amintirea acestor chinuri, to\u021bi cei ce-am suferit atunci, s\u0103 facem din ziua de 10 Decemvrie O ZI DE POST SI RUG\u0102CIUNE, Ziua suferin\u021bei pentru credin\u021ba \u00een \u021aara noastr\u0103, pentru credin\u021ba \u00een viitorul ei\u201d<\/em> (art. \u201c10 Decemvrie 1922-1940\u201d<\/em><\/strong>). \u201cLa 10 Decembrie 1922, zarurile au fost aruncate<\/em> \u2013 scrie Ion Zeana, Pres. Stud. Macedo-Rom\u00e2ni \u2013 \u2018Duhul marilor rupturi\u2019 a erupt atunci vulcanic la suprafa\u021b\u0103. Si s\u2019a rev\u0103rsat clocotitor, ca o lav\u0103, peste \u00eentreaga \u021aar\u0103. Din volbura vremii, sub un cer br\u0103zdat de fulgerele furtunilor ce aveau s\u0103 vin\u0103, sbucni din str\u0103funduri milenare de Istorie si Neam, figura de cremene si vulture a unui fl\u0103c\u0103u \u00eenalt c\u00e2t o culme de veac nou: C\u0103pitanul. El a creat mitul. A polarizat energiile, d\u00e2ndu-le unitate, direc\u021bie si convergen\u021b\u0103\u201d<\/em>, si prin aceasta, \u201cstuden\u021bimea si-a descoperit Zeul\u201d<\/em>, pornind \u201cs\u0103 propov\u0103duiasc\u0103, mistic\u0103 si fanatizat\u0103, adev\u0103rul mare, unic, organic, rum\u00e2nesc al religiei celei noui: \u201cPatria! Patria! Patria!\u201d<\/em> (art. \u201c10 Decemvrie\u201d<\/em><\/strong>). Tot pe fondul omagial al acestui num\u0103r cu privire la istorica dat\u0103 din trecutul studen\u021bimii, semneaz\u0103: Pavel Costin Deleanu \u2013 \u201c10 Decemvrie 1940\u201d<\/em><\/strong>; Crisu Axente \u2013 \u201cUn vechiu si un nou 10 Decemvrie\u201d<\/em><\/strong>; Teodor Iliu\u021b – \u201cStuden\u021bii\u201d<\/em><\/strong>; Florea Florescu \u2013 \u201cCartea si studentul\u201d<\/em><\/strong>, fiind reproduse cu aceast\u0103 ocazie c\u00e2teva articole ap\u0103rute \u00een publica\u021biile timpului, \u00eenso\u021bite de mai multe facsimile ale ziarelor \u201cCuv\u00e2ntul Studen\u021besc\u201d<\/strong> si \u201cAxa\u201d<\/strong>. Sub titlul: \u201cZiua de 10 Decemvrie a fost s\u0103rb\u0103torit\u0103 cu deosebit\u0103 m\u0103re\u021bie\u201d<\/em><\/strong>, este prezentat reportajul de ultim\u0103 or\u0103 al ziarului \u00een care sunt relatate festivit\u0103\u021bile ce au avut loc \u00een Bucuresti, \u00eencep\u00e2nd cu serviciul divin de la biserica Sf. Anton (\u201cBiserica Studen\u021bilor\u201d) \u201coficiat de un sobor \u00een frunte cu preo\u021bii Georgescu-Edine\u021b, duhovnicul studen\u021bimii si Ilie Imbrescu, vajnicul lupt\u0103tor al credin\u021bei legionare\u201d<\/em>, si culmin\u00e2nd cu festivitatea dela Casa Studen\u021beasc\u0103 si cuv\u00e2nt\u0103rile participan\u021bilor la acest important eveniment: Viorel Trifa (pres. U.N.S.C.R. \u2013 Uniunea Na\u021bional\u0103 a Studen\u021bilor Crestini din Rom\u00e2nia), D-tru Grozea (cond. Corpului Muncitoresc Legionar) si Horia Sima, Comandantul Misc\u0103rii Legionare. Re\u021binem din discursul final al acestuia: \u201cStuden\u021bimea a format, permanent, osatura misc\u0103rii legionare, iar \u00een decursul marei prigoane, studen\u021bii au dus greul\u2026 Contribu\u021bia de jertf\u0103 a studen\u021bimii a fost decisiv\u0103 pentru biruin\u021ba misc\u0103rii legionare\u201d<\/em>, exprim\u00e2ndu-si credin\u021ba c\u0103 \u201cidealul studen\u021bimii este mult mai larg\u201d<\/em> si c\u0103 ea va trebui \u201cs\u0103 lupte p\u00e2n\u0103 la biruin\u021ba final\u0103\u201d<\/em>. Tot din cuprinsul bogat al acestui num\u0103r, atrage aten\u021bia conferin\u021ba Prof. Traian Br\u0103ileanu (ministrul Educa\u021biei Na\u021bionale, Cultelor si Artelor) cu titlul: \u201cMiscarea legionar\u0103, miscarea tinere\u021bii\u201d<\/em><\/strong>, conferin\u021b\u0103 \u00een care vorbeste despre scopul educa\u021biei si al disciplinei \u00een s\u00e2nul comunit\u0103\u021bii, pentru a c\u0103rei existen\u021b\u0103 si d\u0103inuire \u201ctrebue s\u0103 fie \u00een primul r\u00e2nd o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 sufleteasc\u0103, \u00eentre elit\u0103 si mul\u021bime\u201d<\/em>, cu o explica\u021bie final\u0103 privind cadrul\u00a0\u201cfenomenului legionar\u201d<\/em> \u00een structura actualului stat.<\/p>\n

\""AXA"<\/a>

“AXA” – Numarul 43, IX, Craciun, 25 Decembrie 1940<\/span><\/em><\/p><\/div>\n

Num\u0103rul special de Cr\u0103ciun din 25 Decembrie 1940 al ziarului \u201cAxa\u201d<\/strong> cuprinde 26 de pagini (IX, Nr. 43, 25 Dec. 1940), av\u00e2nd pe frontispiciu reprezentarea Nasterii Domnului de Gheorghe V\u00e2n\u0103toru (\u00een frumoase culori), cu valoroasele contribu\u021bii semnate de: D. Barbilian (Ion Barbu) – \u201cUmanismul cel nou\u201d<\/em><\/strong> (patentat cu o expresiv\u0103 gravur\u0103 de Cristea Grossu), \u00een care autorul se \u00eentreab\u0103 si r\u0103spunde cu privire la \u201cCe pozi\u021bie ocup\u0103 t\u00e2n\u0103ra noastr\u0103 cultur\u0103 legionar\u0103 fa\u021b\u0103 de umanismul clasic\u201d<\/em> si \u201cneo-umanismul stiin\u021bific\u201d<\/em>, unde, desvolt\u00e2nd, afirm\u0103 curajos: \u201cVremurile noastre legionare sunt omoloage cu vremurile primilor p\u0103rin\u021bi ai Bisericii\u201d<\/em>, cultivarea umanismului clasic neajut\u0103toare si \u201cstearp\u0103\u201d<\/em>, ea trebuind a fi \u201cdel\u0103sat\u0103\u201d<\/em>: \u201cNu stiu care confrate \u2013 <\/em>scrie autorul – punea de cur\u00e2nd \u00een principiu imitarea respectuoas\u0103 a maestrilor, ca norm\u0103 a culturii rom\u00e2nesti. Nimic mai departe de autenticitatea legionar\u0103, dec\u00e2t aceast\u0103 abdicare a spiritului dela \u00eentrepiditatea sa<\/strong>\u2026 \u00cen veacul legionar, singurul umanism nesubversiv care, prin ideile ce le agit\u0103 nu pune \u00een primejdie temeliile acelei Biserici ar\u0103tat\u0103 de C\u0103pitan ca marginea de sus a mersului asimptotic al Legiunii<\/strong> si care poate trezi si interesul oamenilor de ac\u021biune prin puterea aplicativ\u0103 a crea\u021biilor sale, – efect al unei misterioase armonii prestabilite, \u00eentre spirit si lume, – e umanismul cel nou <\/strong>al stiin\u021bei<\/em>\u201d; Anton Balot\u0103 – \u201cOrtodoxia noastr\u0103\u201d<\/em><\/strong>, ce este, \u00een defini\u021bia clar\u0103 a autorului, \u201caceea a vie\u021bii populare, care, unind peste hotare sufletul neamului, a perpetuat din genera\u021bie \u00een genera\u021bie specificul etnic\u2026<\/em>, crucea f\u0103r\u0103 de care rom\u00e2nul nu \u00eencepe nimic, fapta bun\u0103, singura m\u00e2ndrie a omului pe plaiurile noastre; a fost lupta pentru ap\u0103rarea p\u0103m\u00e2ntului pe care ne-a asezat Domnul, lupt\u0103 dup\u0103 care Stefan zidea c\u00e2te o biseric\u0103 si postea patruzeci de zile; a fost munca ce \u00eenfr\u0103\u021bea odinioar\u0103 ca si lupta, pe rum\u00e2n cu slujitorul Domnului, \u00een toate zilele muncitor si el, \u00een caz de atac dusman lupt\u0103tor si el, niciodat\u0103 func\u021bionar al Statului ca azi, au fost mormintele ce str\u0103juind locasul Domnului aminteau crestinului credin\u021ba lumei celei adev\u0103rate, ce va s\u0103 vie, credin\u021b\u0103 mai veche pe aceste p\u0103m\u00e2nturi dec\u00e2t crestinismul\u2026\u201d<\/em>; Pr. Alex. Popescu \u2013 \u201cCartea neamului lui Iisus Hristos\u201d<\/em><\/strong>; Pavel Costin Deleanu \u2013 \u201cS\u2019a \u00eentrupat!\u201d<\/em><\/strong>; Alexandru Randa \u2013 \u201cMostenirea jertfelor\u201d<\/em><\/strong>; George Cump\u0103nasu \u2013 \u201cCum am aflat la Jilava vestea asasin\u0103rii C\u0103pitanului\u201d<\/em><\/strong>; Mircea I. Goruneanu \u2013 \u201cNeam Nou\u201d<\/em><\/strong>; Ion Botas \u2013 \u201cCultul noilor n\u0103scu\u021bi\u201d<\/em><\/strong>; Jose Maria Peman \u2013 \u201cRoman\u021ba celor c\u0103zu\u021bi pe c\u00e2mpul de lupt\u0103\u201d<\/em><\/strong> (versuri dedicate lupt\u0103torilor na\u021bionalisti din Spania \u00een lupta contra comunismului traduse de Olga Caba); Dan Botta \u2013 \u201cColinde\u2026\u201d<\/em><\/strong>; Ilarion Cocisiu \u2013 \u201cCr\u0103ciunul nostru\u201d<\/em><\/strong>; Gh. Ra\u021biu \u2013 \u201cCr\u0103ciunul \u00een Timoc\u201d<\/em><\/strong> (comuna \u021a\u00e2bru); Liviu Bratoloveanu \u2013 \u201cVicleimul\u201d<\/em><\/strong>; Ilie Anesia \u2013 \u201cPlugusorul Legionar\u201d<\/em><\/strong>; Constantin R\u0103utu \u2013 \u201cNicolae B\u0103lcescu, vizionarul vremurilor de azi\u201d<\/em><\/strong> (cu o frumoas\u0103 gravur\u0103 realizat\u0103 de Al. Bassarab); Horia Stamatu \u2013 \u201cPan\u201d<\/em><\/strong> (versuri \u2013 fragment, cu o gravur\u0103 de Anatol Vulpe). Sub titlul \u201cCr\u0103ciunul prigoni\u021bilor\u201d<\/em><\/strong>, publica\u021bia \u201cevoc\u0103 zilele \u00eentunecate ale s\u0103rb\u0103torilor Cr\u0103ciunului petrecute \u00een prigoan\u0103\u201d<\/em>, g\u00e2nduri si amintiri descrise de Corneliu Georgescu \u2013 \u201cLa Vaslui, \u00een prigoan\u0103\u201d<\/em><\/strong>, C-tin Papanace \u2013 \u201cNoaptea Mos Ajunului\u201d<\/em><\/strong>, dr. Serban Milcoveanu \u2013 \u201cCr\u0103ciunul \u00een cetatea torturii dela R\u00e2mnicu-S\u0103rat\u201d<\/em><\/strong> si Dumitru Groza \u2013 \u201c\u00cen cazematele Chisin\u0103ului\u201d<\/em><\/strong>, cr\u00e2mpeie emo\u021bionante \u201cdin via\u021ba de sbucium si chin\u201d <\/em>a acestor legionari. Alte contribu\u021bii de relevan\u021b\u0103 din acest num\u0103r de excep\u021bie: Miori\u021ba Musat \u2013 \u201cCr\u0103ciunul copiilor\u201d<\/em><\/strong>; Niculae Tatu \u2013 \u201cUn uitat: Aurel C. Popovici \u2013 Ce ne desparte, si ce ne apropie de el\u201d<\/em><\/strong>; Ion Pupeza \u2013 \u201cTemeiurile politicei sociale \u00een Statul Legionar\u201d<\/em><\/strong> cum si multe altele, semnate ori nesemnate, prea numeroase pentru a le aminti \u00een totalitate, al\u0103turi de frumoase colinde culese din diferite puncte ale \u021b\u0103rii ce se \u00eempletesc \u00een paginile publica\u021biei.<\/p>\n

\""AXA"<\/a>

“AXA” – Numarul 47, IX, Anul Nou, 1 Ianuarie 1941<\/span><\/em><\/p><\/div>\n

Cu num\u0103rul 47 (IX), ziarul p\u0103seste \u00een Noul An 1941, \u00eenf\u0103\u021bis\u00e2nd \u00een prima pagin\u0103 un interesant fotomontaj av\u00e2nd \u00een partea st\u00e2ng\u0103 chipul regelui Burebista (f\u0103uritorul \u00eent\u00e2iului Stat Dac) si o reproducere de pe Columna lui Traian privind luptele de ap\u0103rare ale str\u0103mosilor nostri daci – simboliz\u00e2nd eroismul si sacrificiul lor \u00een luptele purtate cu armatele romane invadatoare -, apoi, \u00een partea central\u0103, o imagine reprezent\u00e2ndu-l pe Horia \u00een fruntea iobagilor r\u0103scula\u021bi din Transilvania \u00eempotriva asupririi nobilimii maghiare, urmat\u0103 de portretul voevodului Mihai Viteazul (unificatorul celor trei \u021b\u0103ri rom\u00e2nesti), cel al gloriosului voevod crestin Stefan cel Mare si Sf\u00e2nt, iar \u00een dreapta, reproducerea steagului ost\u0103sesc al M\u0103ritului Domn (originalul aflat atunci \u00een colec\u021bia \u201cMuzeului Militar\u201d), toate suprapuse pe harta teritoriului rom\u00e2nesc cuprins de la Tisa si p\u00e2n\u0103 la Nistru. \u00cen ultima parte a fotomontajului, jos, sunt expuse portretele celor doi conduc\u0103tori ai Misc\u0103rii Legionare, Corneliu Codreanu (\u201cC\u0103pitanul\u201d) si Horia Sima (\u201cComandantul\u201d), \u00eenconjura\u021bi de numerosi legionari surprinsi \u00een diverse ipostaze si \u00eendemnul codrean<\/em>: \u201c\u00cenainte, dragi legionari! Fi\u021bi m\u00e2ndri de tot ce-a fost \u00een anul acesta si privi\u021bi cu o nesf\u00e2rsit\u0103 \u00eencredere \u00een anul care vine!\u201d<\/em> \u2013 urare si \u00eendemn \u00een acelasi timp. Cea de-a doua pagin\u0103 a ziarului (reprezent\u00e2nd central un fragment de fresc\u0103 din Ion Botez\u0103torul realizat de Andrei (Andronic) Cantacuzino, parte a expozi\u021biei grupului plastic LUCHIAN deschis\u0103 \u00een sala Dalles, unde \u201cPrin\u021bul Alexandru Cantacuzino apare \u00een aceast\u0103 compozi\u021biune ca unul din cei chema\u021bi la predica depe munte\u201d<\/em> cum se exprim\u0103 publica\u021bia), con\u021bine mai multe articole semnate de Alexandru Bassarab, L. Popovici si Anton Balot\u0103, un \u201ccalendar legionar\u201d pentru ziua de 31 Decembrie si 1 Ianuarie, versuri din folclor culese de Florea Florescu si Ilarion Cucisiu, ultimul cu un plugusor cules \u00een 1932 dela Aurel Barbu de 13 ani din Cornetu-Ilfov: \u201cSeara Sf\u00e2ntului Vasile \/ Fie-v\u0103 boeri, de bine. \/ De multisor a\u2019serat \/ Si noi n\u2019am mai colindat \/ Ais boul dinainte \/ Cu coarnele poleite; \/ Ais boul din mijloc \/ Cu corni\u021bele de foc; \/ Ais boul dela roat\u0103 \/ Cu corni\u021bele de piatr\u0103\u201d.<\/em> \u201cAnul plastic 1940<\/em>\u201d<\/strong> se intituleaz\u0103 articolul semnat de Alexandru Bassarab, \u00een care autorul face o analiz\u0103 retrospectiv\u0103 asupra principalelor expuneri din Capital\u0103 \u00een decursul anului, oprindu-se \u00een special asupra valorosului grup de tineri artisti plastici reprezentat de Gh. Zlotescu, Valentin Hoeflich, Gh. V\u00e2n\u0103toru, Al. Bassarab, dar si ai celorlalte arte de sculptur\u0103 si arhitectur\u0103, cum ar fi : Cristea Grossu (sculptor), D-tru Anastase (sculptor), Nicolae Goga (arhitect), Const. Joja (arhitect), – to\u021bi participan\u021bi la marea expozi\u021bie din Sala Dalles dela finele anului, ca membri ai grupurilor \u201cIdeia Rom\u00e2neasc\u0103\u201d si \u201cLuchian\u201d. Despre \u201cDatin\u0103 si tradi\u021bie\u201d<\/em><\/strong> ne vorbeste Anton Balot\u0103 \u00een aceiasi pagin\u0103 a ziarului: \u201cTradi\u021bia este garan\u021bia crea\u021biunii \u00een spirit etnic si prin aceasta isvorul tuturor contribu\u021biilor na\u021bionale\u2026 \u00centoarcerea la tradi\u021bie, nu \u00eenseamn\u0103 deci, asa cum las\u0103 s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 dusmanii vie\u021bii etnice, \u00eentoarcerea la forme de via\u021b\u0103 trecut\u0103, ci numai \u021binerea \u00een seam\u0103 \u00een or\u00e2nduirea traiului nostru a tot ceeace din trecut prin datini este \u00eenc\u0103 viu, cu adev\u0103rat viu \u00een sufletul omenesc\u201d<\/em>. Pavel Costin Deleanu, \u201cDin pragul lui 1941\u201d<\/em><\/strong>, face o incursiune cu privire la semnifica\u021bia zilei de 6 Septembrie, \u00eenf\u0103\u021bis\u00e2nd preludiile politice ale ultimilor doi ani si jum\u0103tate \u00een cadrul european si rom\u00e2nesc, dezastrele politicii nefaste a fostului regim carlist, pr\u0103busirea lui \u00een oprobiu si victoria Legiunii dela 6 Septembrie, \u201cziua Libert\u0103\u021bii de c\u00e2nd \u00eencepe ac\u021biunea des\u0103v\u00e2rsirii istorice a biruin\u021bei legionare, a biruin\u021bii Neamului prin Legiune\u201d<\/em>, cu ad\u0103ugarea c\u0103 \u201c\u00eei r\u0103m\u00e2ne sarcina istoric\u0103 de a reface si Patria si Neamul\u201d.<\/em> Despre \u201cR\u00e2mnicul S\u0103rat \u2013 cetatea reculegerii si a t\u0103riilor legionare\u201d<\/em><\/strong> (loc de ultim\u0103 suferin\u021b\u0103 al conduc\u0103torilor legionari, porni\u021bi \u00een lan\u021buri de aici \u00een miezul nop\u021bii si strangula\u021bi \u00een furgoane, ori secera\u021bi de mitralierele ucigase \u00een curtea \u00eenconjurat\u0103 de ziduri groase a \u00eenchisorii), Costin I. Murgescu ne \u00eemp\u0103rt\u0103seste c\u00e2teva \u00eensemn\u0103ri ale unui pelerinaj de natur\u0103 dramatic\u0103, descriindu-ne – zguduit parc\u0103 de emo\u021biile triste ale pasilor porni\u021bi \u00een c\u0103utarea smerit\u0103 a reculegerii -, impresiile ap\u0103s\u0103toare la vizitarea cimitirului si celulelor \u00eenchisorii ale celor pleca\u021bi<\/em> de-acum la ceruri, martirii <\/em>Legiunii: \u201c\u2026Au r\u0103t\u0103cit prin frig, au fost lovi\u021bi cu patul pustii de jandarmi, au dormit pe-o sc\u00e2ndur\u0103 asezat\u0103 pe ciment, au fl\u0103m\u00e2nzit ca animalele prin p\u0103duri. Si toate acestea pentru a trezi Neamul, pentru a salva pe cei ce petreceau linisti\u021bi si mul\u021bumi\u021bi \u2013 \u00een timp ce duba \u2018sfin\u021bilor\u2019 se sguduia pe uli\u021bele R\u00e2mnicului… Pe aici a fost ultimul \u2018lor\u2019 drum. Drumul mor\u021bii\u2026 Acolo \u2013 <\/em>mai spune autorul r\u00e2ndurilor – sunt oasele de temelie pe care ne misc\u0103m noi, to\u021bi cei r\u0103masi \u00een via\u021b\u0103\u2026\u201d<\/em> Despre \u201cFr\u0103\u021bia de cruce \u00een trecutul rom\u00e2nesc\u201d<\/em><\/strong>, originea si semnifica\u021bia ei istoric\u0103, ne vorbeste Stelian Semedrescu care scrie: \u201cC\u00e2nd vremurile grele ap\u0103sau chinuita via\u021b\u0103 a bietului rom\u00e2n, el lua calea codrului si se haiducea pentru a lupta \u00eempotriva prigonitorului. Primul act pe care-l f\u0103ceau, cei apuca\u021bi pe calea codrului, atunci, era \u00eenfr\u0103\u021birea, deveneau <\/em>f\u0103rta\u021bi, fr\u0103\u021biori, fra\u021bi de cruce, fra\u021bi din dragoste, \u00een desisul, de-at\u00e2tea ori prietenos, al p\u0103durii\u2026 Aceast\u0103 \u00eenfr\u0103\u021bire era leg\u0103m\u00e2ntul solemn \u00eencheiat \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu c\u0103-si vor fi cu credin\u021b\u0103 unul altuia, c\u0103 nici o sov\u0103ire nu-i \u00eeng\u0103duit\u0103 vreunuia din cei \u00eenfr\u0103\u021bi\u021bi astfel, c\u00e2nd cel\u0103lalt s\u2019ar afla \u00een vreo primejdie\u201d<\/em>, un obicei str\u0103vechi de altfel, repus ca norm\u0103 organizatoric\u0103 de baz\u0103 la \u00eens\u0103si temelia organiza\u021biei legionare. \u201cVia\u021ba de jertf\u0103, opera si moartea profesorului Vasile Christescu\u201d<\/em><\/strong> se intituleaz\u0103 genericul din pg. 7 a ziarului, omagiu colectiv adus istoricului \u00een preajma \u00eemplinirii a doi ani dela miseleasca lui asasinare \u00een Ianuarie 1939, semn\u0103turile de evocare purt\u00e2nd numele ilustrilor Prof. Traian Br\u0103ileanu, Prof. P. P. Panaitescu, Corneliu Georgescu, Serban Milcoveanu si Traian Herseni, \u00eencadrate de amintirile semnate de Manole R\u0103dulescu: \u201cP\u00e2n\u0103 la \u00eenrolarea \u00een r\u00e2ndurile Legiunii, via\u021ba comandantului Christescu s\u2019a confundat cu pasiunea c\u0103r\u021bii. Fiu de judec\u0103tor, crescut \u00een spiritual drept\u0103\u021bii, Vasile Christescu a fost cel mai eminent elev al liceului \u201cCantemir Vod\u0103\u201d si al Facult\u0103\u021bii de litere din Bucuresti, unde si-a luat licen\u021ba cu \u201cmagna cum laudae\u201d, trat\u00e2nd \u00een 1923 \u2013 subiectul: \u201cElemente orientale \u00een Tracia\u201d. Elev al lui Vasile P\u00e2rvan \u2013 magistrul \u2013 cum \u00eei ziceau emulii, Vasile Christescu, are din nou ocazia \u2013 \u00een 1924 – s\u0103 se remarce: ob\u021bine la examenul de capacitate, premiul \u00eent\u00e2iu, – pe \u021bar\u0103\u2026 \u00cen 1929, \u00eesi ia doctoratul cu aceiasi mare distinc\u021bie: \u201cmagna cum laudae\u201d\u2026 <\/em>(articolul \u201cAmintiri\u201d<\/em><\/strong>).<\/em> \u201cVasile Christescu a iubit cu pasiune scoala, pentruc\u0103 iubea tinere\u021bea, iubea cresterea tumultoas\u0103 a vie\u021bii si se sim\u021bea \u00een stare s\u0103 o struneasc\u0103 si s\u2019o modeleze dup\u0103 principiile frumuse\u021bii omenesti\u201d<\/em> \u2013 scrie Traian Herseni \u00een articolul s\u0103u evocativ purt\u00e2nd titlul celui omagiat, iar P.P. Panaitescu \u00een \u201cVasile Christescu ca istoric\u201d<\/em><\/strong>, completeaz\u0103: \u201cVasile Christescu a \u00eennoit \u00een chip fundamental cunostin\u021bele istorice asupra Daciei Romane, asa cum magistrul s\u0103u, Vasile P\u00e2rvan le \u00eennoise pe cele privitoare la la Dacia dinainte de Traian. El r\u0103m\u00e2ne cu o oper\u0103 de net\u0103g\u0103duit\u0103 valoare \u00een stiin\u021ba noastr\u0103 istoric\u0103, f\u0103r\u0103 de care nu se \u00een\u021belege nimic din istoria noastr\u0103 antic\u0103. Nimeni \u00eenainte sau dup\u0103 d\u00e2nsul n\u2019a mai dat nici o oper\u0103 de sintez\u0103 asupra acestei epoci\u201d<\/em>. Un valoros studiu sociologic semneaz\u0103 Ion Ionic\u0103 despre \u201cPuterea de rod\u201d<\/em><\/strong>, subiect sintetizat \u00een subtitlurile ce le cuprinde: \u201cCununa sau buzduganul, o ceremonie agrar\u0103 \u00een \u021aara Oltului\u201d<\/em>, \u201cC\u00e2ntecul ritual al cununei\u201d<\/em>, \u201cObiceiuri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu munca \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103\u201d<\/em>, \u201cFormele primare ale ritului agrar\u201d<\/em>, \u201cNatura puterii de rod\u201d si \u201cViziunea magic\u0103\u201d<\/em>\u2026 Alte articole de importan\u021b\u0103 \u00een cuprinsul num\u0103rului: A.B. (Alexandru Bassarab) \u2013 \u201cUltimul An Nou al C\u0103pitanului la Predeal\u201d<\/em><\/strong>; Florea Florescu \u2013 \u201cObiceiurile de Anul Nou \u00een Ardeal\u201d<\/em><\/strong>; Stefan Ion Gheorghe – \u201cBalada III-a lui Horia\u201d<\/em><\/strong> (versuri); \u201cIcoane, evoc\u0103ri si m\u0103rturii din Ardealul rom\u00e2nesc\u201d<\/em><\/strong>; \u201cO pagin\u0103 din istoria Ardealului \u2013 Miscarea memorandist\u0103\u201d<\/em><\/strong> (ambele nesemnate); <\/em>Mihail B. \u2013 \u201cRevizuirea procesului C\u0103pitanului, singurul fapt important din Anul judiciar 1940<\/em>\u201d<\/strong>; Grigore Vl\u0103doianu \u2013 \u201cPenitenciarul special Doftana si celula C\u0103pitanului\u201d<\/em><\/strong>; Vasile Dova \u2013 \u201cEconomia \u021a\u0103rii \u00een regimul legionar\u201d<\/em><\/strong> si multe altele si de interes, prea numeroase pentru a le putea \u00eensira pe fiecare \u00een parte \u00een acest spa\u021biu.<\/p>\n

\""AXA"<\/a>

“AXA” – Numarul 56, X, 14 Ianuarie 1941<\/span><\/em><\/p><\/div>\n

Revenind la evolu\u021bia ziarului \u201cAxa\u201d<\/strong> din perioada acestei serii ap\u0103rute, nu putem \u00eencheia \u00eenainte de a sublinia un alt num\u0103r de valoare extrem\u0103 prin profunzimea con\u021binutului s\u0103u, num\u0103r ap\u0103rut la 14 Ianuarie 1941 (X, Nr. 56) la aniversarea trist\u0103 a patru ani dela sacrificiul crestin al eroilor c\u0103zu\u021bi \u00een Spania la Majadahonda, Ion I. Mo\u021ba si Vasile Marin. Semneaz\u0103 \u00een aceast\u0103 edi\u021bie: Pavel Costin Deleanu \u2013 \u201cPentru Hristos\u201d<\/em><\/strong>; Andrei Vasile \u2013 \u201cIon I. Mo\u021ba, t\u0103ria credin\u021bei noastre\u201d<\/em><\/strong>; Octav Iosif \u2013 \u201cVasile Marin\u201d<\/em><\/strong>; I. G. Dimitriu \u2013 \u201cJertfa lui Mo\u021ba si Marin pentru Hristos si Neam\u201d<\/em><\/strong>; Louis Beneyto \u2013 \u201cCei ce nu mor\u201d<\/em><\/strong>; Ion Ionic\u0103 \u2013 \u201cMo\u021ba\u00a0\u00a0\u00eenaintemerg\u0103torul\u201d<\/b>; <\/em><\/strong>Crisu Axente \u2013 \u201cCu legionarii din Spania \u00een Fran\u021ba\u201d; <\/em><\/strong>Alexandru Bassarab \u2013 \u201cCum i-am cunoscut\u201d; <\/em><\/strong>Mircea Goruneanu \u2013 \u201cMajadahonda\u201d; <\/em><\/strong>Gheorghe N\u0103stase \u2013 \u201cJertfa manolic\u0103\u201d; <\/em><\/strong>Ion Botas \u2013 \u201cTestamentul lui Ion Mo\u021ba\u201d; <\/em><\/strong>Alexandru Randa \u2013 \u201cIon Mo\u021ba\u201d; <\/em><\/strong>Vera Totu \u2013 \u201c13 Ianuarie 1937\u201d.<\/em><\/strong> Sub titlul \u201cMoartea lui Mo\u021ba si Marin povestit\u0103 de camarazii lor de lupt\u0103\u201d<\/strong><\/em>, sunt transcrise fragmente din amintirile supravie\u021buitorilor echipei din Spania cuprinse \u00een lucr\u0103rile publicate de acestia: Nicolae Totu (\u201c\u00censemn\u0103ri de pe front\u201d<\/strong>), B\u0103nic\u0103 Dobre (\u201cCrucifica\u021bii\u201d<\/strong>), Alexandru Cantacuzino (art. \u201cM\u0103rturisesc\u201d<\/em><\/strong> si \u201cPovestea unei nop\u021bi\u201d<\/em><\/strong>), Ing. Gh. Clime sau al\u021bii, fiind reproduse cu aceast\u0103 ocazie si un num\u0103r \u00eensemnat de articole ap\u0103rute \u00een presa na\u021bionalist\u0103 sau legionar\u0103 scrise de cei doi Comandan\u021bi omagia\u021bi, \u00eentre ele, ca adev\u0103rate fruntarii de vesnicie, \u201cM\u0103sura crestin\u0103t\u0103\u021bii noastre\u201d <\/em><\/strong>apar\u021bin\u00e2nd lui Ion I. Mo\u021ba sau \u201cMor\u021bii nostri\u201d,<\/em><\/strong> sub semn\u0103tura lui Vasile Marin.
\n<\/em><\/strong><\/p>\n

Ultima edi\u021bie (serie) a “AXEI”<\/strong> (trei numere), a avut loc la Rostock, \u00een 1942, sub conducerea lui Pavel Costin Deleanu, num\u0103r\u00e2nd printre colaboratori pe: Horia Stamatu, Nicolae Petrascu, Eugen Teodorescu, Corneliu Georgescu si al\u021bii.<\/p>\n

Tipografiile \u201cLupta\u201d N. Stroil\u0103 si “Universul”, Bucuresti (1932-\u201933). Imprimeriile \u201cCurentul\u201d (1940-\u201841).
\nNicolae NI\u021a\u0102<\/strong><\/span><\/p>\n

1)_____<\/sup><\/strong><\/span>
\n– Vezi, \u00een special, articolele distinctive privind \u201cDreapta Rom\u00e2neasc\u0103\u201d<\/em> <\/strong>(I, Nr. 2); \u201cO anumit\u0103 st\u00e2ng\u0103 dar si o anumit\u0103 dreapt\u0103\u201d<\/em><\/strong> (I, Nr. 4); \u201cPentru o politic\u0103 extern\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201d<\/em><\/strong> (I, Nr. 10); \u201cGarda de Fier si statul democrat\u201d<\/em><\/strong> (I, Nr. 13); \u201cSensul revolu\u021biei na\u021bionale\u201d<\/em> <\/strong>(I, Nr. 14); \u201cGarda de fier la postul de onoare\u201d<\/em><\/strong> (I, Nr. 23), \u201cNa\u021bionalism si cuzism\u201d<\/em><\/strong> (II, Nr. 5), s.a.<\/p>\n

2)_____<\/sup><\/strong><\/span>
\n– Doctor \u00een Drept dela Paris, tr\u0103g\u00e2ndu-se din istorica familie a tribunului Axente care a jucat un mare rol sub conducerea lui Avram Iancu \u00een luptele cu ungurii din anii 1848-1849. Tat\u0103l lui a desc\u0103lecat din Ardeal si s’a asezat la Turnu Severin unde a profesat avocatura. Aici s’a n\u0103scut Crisu Axente (fost Prefect al jude\u021bului Mehedin\u021bi \u00een perioada 1940-41).<\/p>\n\n\n\n
<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u2666 “AXA” (Publica\u021bie bilunar\u0103, Politic\u0103, Artistic\u0103 si Literar\u0103). Direc\u021bia si administra\u021bia: H. Guguianu. Redactori: Mihail Polihroniade si Ioan-Victor Vojen. Apare la 20 Octombrie 1932, Bucuresti. \u201cConcepem un stat nou etnic rom\u00e2nesc cl\u0103dit pe tradi\u021bii, pe credin\u021ba str\u0103bun\u0103, pe primatul familiei si al culturii rom\u00e2nesti, pe sacrificiul nostru al tuturor celor care ne-am desc\u0103tusat de egoismul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-10340","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-din-presa-legionara"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/s3OdDs-axa","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10340","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10340"}],"version-history":[{"count":18,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10340\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10382,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10340\/revisions\/10382"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10340"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10340"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10340"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}