(26 Martie 1911 - 6 Octombrie 1998)

S-au scurs aproape sapte ani de când acest mare fiu al Bucovinei îmi scria, cu emotie retinuta: Cu toate ca am fost silit de împrejurarile politice sa petrec mai mult decât jumatatea vietii mele în Apusul Europei, sunt fericit si satisfacut ca port pecetea de «homo bucovinensis», notiune care a fost «inventata» si pusa în circulatie de mine...

Vii multumiri pentru articolul din «Crai Nou» cu care m-ai cinstit cu prilejul zilei mele de nastere. A fost o surpriza foarte placuta sa citesc numele meu într-un ziar românesc bucovinean, ca odinioara..." (Kressbronn, 23 Mai 1992). Artistul împlinea atunci 8 de ani, din care peste 50 i-a consacrat artelor plastice.

A vazut lumina zilei la Vascauti, ca fiu al lui Leo si al Elisabetei (nascut von Zukowski). Urmeaza Liceul German si, apoi, sase semestre la Facultatea de Stiinte Naturale de la Universitatea din Cernauti.

Simtindu-se atras spre pictura, pentru care manifestase o predispozitie înca din copilarie, renunta la ideea de a deveni botanist i se dedica studierii artelor plastice. Are privilegiul de a frecventa un cerc elevat, format din intelectuali cernauteni, cu care leaga prietenii durabile: Iulian Vesper (Teodor Grosu), Traian Chelariu, Mircea Streinul (scriitori), Liviu Rusu (compozitor si muzicolog). Ultimii doi îl vor atrage în sfera iconarilor", tânarul pictor ilustrând volumele care vor aparea la editura cu acelasi nume. Grafica sa aparea si în revista Suceava" (Cernauti, 1939). Primul volum ilustrat de R. Rybiczka a fost Tarot sau calatoria omului de Mircea Streinul, în 1935. Poetul îi va încredinta si grafica din urmatoarele scrieri: Divertisment, Câteva poezii pentru prieteni, Comentarii lirice la "Poeme într-un vers" de Ion Pillat, Zece cuvinte ale Fericitului Francisc din Assisi, Poetii tineri bucovineni (portretele celor antalogati).

Cu fantezie, îndemânare artistica si simtul scoaterii în evidenta mesajului textului, R. Rybiczka va ilustra si cartile prietenilor sai, Vasile Posteuca, George Drumur si Traian Chelariu. Solicitat tot mai mult pentru inspirata grafica de carte, R. Rybiczka ilustreaza volume semnate de George Fonea, Mihai Maltopol, N. Tautu, Constantin Stelian. Compozitii exuberante vor împodobi si o serie de lucrari muzicale ale compozitorului Liviu Rusu (Trei colinde din Bihor, Cinci cântece de catanie din Bihor). Plecat la Bucuresti, R. Rybiczka va publica grafica în ziarul "Universul literar" si va nemuri chipurile unor literati ai timpului.

Anul 1937 marcheaza debutul primei expozitii personale la Muzeul Bucovinei din Cernauti. Vor urma altele, la Bucuresti, Breslau, Stuttgart, Singen.

Plecat în Germania, în 1940, R. Rybiczka ia cu el imaginea unei Bucovine paradisiace, care îl va urmari si obseda pâna la disparitia sa fizica. Aceasta va transpare din întreaga opera, dar mai ales din peisajele care poarta lumina inconfundabila a nordului bucovinean si atmosfera magica a picturilor vechilor ctitorii voievodale.

Emotia, lirismul, partima culorii, tusele energice ne poarta cu gândul la un Tuculescu, Francisc Sirato, Luchian sau Palady, ca si la inconfundabila arta populara, sursa inepuizabila de inspiratie pentru artist.

Trimiteri directe la spatiul bucovinean regasim în compozitii precum Cititorul în stele (evocare a goticului bucovinean), Structuri verticale (simbol al eternitatii), Moartea unui initiat (trimitere directa la drama eroilor lui Mircea Streinul), Rugul aprins (perceptie a divinitatii).

Opera lui R. Rybiczka s-a bucurat de apreciere nu numai în tara sa de origine (unde astazi se încearca o redescoperire a ei), ci si în Germania, unde pictorul a avut sase expozitii personale si numeroase participari la expozitii colective.

Analele Bucovinei, VII, , p. 277­278, Bucuresti, 2000