GÂND DESPRE MOŢA de Radu Budişteanu
Voi, oameni din afară care n’aţi cunoscut pe Moţa, nu vă ‘ncumetaţi să judecaţi în nici un fel fapta lui.
Voi aveţi în faţă un legionar mort eroic; dar cadavrul nu explică nimic! Nu-l mai torturaţi să-i smulgeţi secretul: era mult mai simplu să-l întelegeţi, trăind…
Cluburile politice s’au îmbulzit să exploateze această jertfă, înaintea căreia ar fi trebuit să amuţească, din decenţă. Dar în raport cu politica noastră, decenţa este o noţiune antinomică.
Moţa ne-a depăşit pe toţi. Afirmaţia nu conţine o hiperbolă comemorativă. Explic: nu numai prin sacrificiul suprem, ci prin viaţa lui, rectilignă şi pură şi prin fiinţa lui atât de înzestrată şi lovită din atâtea părţi.
O societate care nu suferă, îl proclamă pe toate tonurile, erou.
Moţa o cunoştea prea bine pentru a nu o dispreţui.
Radu BUDIŞTEANU
“Cuvântul Argeşului”, Anul II, Nr. 28-30, Piteşti, 1 Februarie 1937
