Garda de Fier

Poetul Dumitru Paulescu

Dincolo de tradiţii, obiceiuri şi simboluri, împletit din raze de speranţă, Mărţişorul a fost şi a rămas întotdeauna un reper spiritual pentru zborul ancestral al aspiraţiilor noastre, o ramură a aceluiaşi copac ce-şi trage existenţa din rădăcina viguroasă a Neamului geto-dac, căruia Providenţa i-a predestinat nu puţine urcuşuri şi clătinări, dar, care s-a menţinut de-a lungul veacurilor graţie iubirii şi sacrificării în numele dăinuirii idealurilor şi fiinţei naţionale. Or, Mărţişorul, aceste două fire ale existenţei – roşu şi alb – ce întruchipează puritatea sufletească, împlinirea, dragostea, fidelitatea şi demnitatea, în pofida tuturor ostilităţilor şi vicisitudinilor timpurilor ce tot mai nesigure se aştern, înnegurând pomul existenţei noastre, ne întăreşte în crez şi aspiraţii, rămânând ca o întrupare a bucuriei de a trăi, a dragostei de viaţă, un semn divin prin care Arborele Românilor de pretutindeni se înalţă spre soarele Luminii şi Dăinuirii, spre Primăvara Patriei. De altfel, cu un asemenea soare al iubirii în suflet, cu dor de primăvara renaşterii şi reîntregirii Neamului Românesc, a trăit şi patriotul român, poetul, profesorul universitar şi publicistul Dumitru Paulescu, originar din Bucovina „răstignită”, după cum personal scria, din frumosul şi pitorescul leagăn al românităţii – Voloca pe Derelui, judeţul Adâncata (în prezent raionul Hliboca). (more…)

“AXA” (din prima serie a revistei)

♦ “AXA” (Publicație bilunară, Politică, Artistică si Literară). Direcția si administrația: H. Guguianu. Redactori: Mihail Polihroniade si Ioan-Victor Vojen. Apare la 20 Octombrie 1932, Bucuresti. “Concepem un stat nou etnic românesc clădit pe tradiții, pe credința străbună, pe primatul familiei si al culturii românesti, pe sacrificiul nostru al tuturor celor care ne-am descătusat de egoismul individualist… Vom arăta… că izbânda comunistă ar însemna izbânda elementelor anarhice, anticrestine, distrugătoare de ordine si asezare trainică, a singurului izvor de pace, bunătate si înălțare… Celor care sapă temelia caselor noastre si a credinței noastre ne vom împotrivi…” – se arată într’un articol de fond al primului număr sub semnătura lui Ioan Victor Vojen, exprimând clar direcția de urmat a publicației (Predoslovie, I, 1). Printre fondatorii prestigioasei reviste s’au numărat: Ion I. Moța, Vasile Marin, Mihail Polihroniade. Colaboratori: Al. Constant, Vasile Christescu, N. Crainic, Ion V. Vojen, N. Rosu, Ion I. Cantacuzino, Vladimir Dumitrescu (Zyrax), Stefan C. Ionescu, Arsavir Acterian, C. Noica, Paul Sterian, Radu Gyr, G. Zlotescu, Al. Bassarab, s.a. Interzisă de serviciul de cenzură, ultimul număr (II, 24) din această primă serie apare la 23 Decembrie 1933. Înfățisând câteva opinii despre proaspăta dizolvare a Gărzii de Fier si prigoana antilegionară dezlănțuită de guvernarea Duca, sunt consemnate în acest număr răspunsurile mai multor intelectuali în frunte cu Nichifor Crainic, care ține să accentueze: (more…)

CASETA/ROLA NR: C 471
NR. DE INVENTAR: 1881
DOCUMENTUL NR: 1271
REALIZATOR: Virginia Călin
DATA ÎNREGISTRĂRII: 12.03.1997
DATA PRELUCRĂRII: 10.12.2000
TRANSCRIERE: Mihai Chioveanu
DACTILO PC: Mihai Chioveanu
OBSERVAŢII: la interviu participă şi soţia acestuia, care intervine permanent în discuţie; corectură Violeta Constanda
CONŢINUT: Interviu cu NICOLAE CRĂCEA

* 

Virginia Călin: Suntem în 12 martie 1997 şi înregistrăm în casa domnului Crăcea Nicolae, fost membru al Mişcării Legionare, comandant legionar, care… deţine o serie de informaţii, unele inedite, despre istoria Mişcării Legionare. Domnule Crăcea, v-aş ruga mai întâi să ne povestiţi în ce condiţii v-aţi apropiat dumneavoastră de Mişcarea Legionară?

Nicolae Crăcea: … Elev fiind la liceul din Turnu Măgurele… m-am împrietenit cu… un alt elev, venit din Bucureşti, care făcea sp… liceul la Turnu Măgurele pentru că avea o mătuşă acolo. Acest elev venit din Bucureşti era Theodor Craja, frate cu… comandantul legionar Paul Craja, care a fost şeful studenţimii… (întrerupere) Venind în Bucureşti, acest coleg al meu de liceu m-a prezentat fratelui său, Paul Craja, şi împreună cu ei, am fost la tabăra de la Bucureştii Noi, la Casa Verde, unde am cunoscut un grup de comandanţi legionari şi chiar pe Corneliu Codreanu, care stătea p-atunci în casă la… Stere Ciumeti, un macedonean, era secretarul Mişcării Legionare… acolo l-am găsit chiar pe Corneliu Codreanu, fiind găzduit de altfel de Stere Ciumeti. (more…)

CASETA/ROLA NR: C 472
NR. DE INVENTAR: 1882
DOCUMENTUL NR: 1271
REALIZATOR: Virginia Călin
DATA ÎNREGISTRĂRII: 12.03.1997
TRANSCRIERE: Mihai Chioveanu
DACTILO PC: Mihai Chioveanu
OBSERVAŢII: este continuarea C 471; la interviu participă şi soţia intervievatului; corectură Violeta Constanda
CONŢINUT: Interviu cu NICOLAE CRĂCEA

*

Virginia Călin: Deci văzuseţi în ziare?

Soţia: Da, o scenă din timpul procesului Căpitanului la Turnu Severin, în care Corneliu Codreanu avea cu… expresia mâinilor lui, arăta toată… cum să zic, neputinţa de a-i convinge pe duşmani, ştii… Se vedea că el deţine în aceste mâini adevărul, dar că nu poate să-i… aşa ceva era nu ştiu cum, expresia mâinilor spunea toată drama aceea care se petrecea în, în timpul acela în sufletul lui şi pentru România. Ştiam că e… un om care… providenţial, charismatic, cum aţi spus, pentru că şi bulgarii visau să-l facă şeful unei…

N.C.: Imperiu…

Soţia:  Nu, cum zicea, să fie toate state… federaţii balcanice, aşa s-a exprimat la venirea primilor legionari şeful poliţiei de la Plevna. Zice: ”Noi visam să-l facem şeful federaţiei balcanice, omul ăsta – zice – să… nu… Cum a spus? La o mie de ani -zice- nu se naşte un om ca acesta.” Ei, noi ştiam aşa, din auzite. Sora mea, după mine, a rămas la şcoală şi-a făcut liceul român. Ea ne-a adus acasă portretul lui Moţa şi l-aveam în perete, dar mare lucru nu ştiam. Atât ştiam, că elevii de la şcoală sunt organizaţi într-un cuib şi în ’40, da – în ’40, nu? – a fost rebeliunea… (more…)

În stânga, jos, casă distrusă de un incendiu si reclădită din temelii de legionari tot în Laz, 1935

(more…)