Garda de Fier

"Cine n'a cunoscut şi n'a dat nici examenul durerii, nici examenul bărbăţiei şi nici examenul credinţei, nu poate fi legionar". (C. Z. CODREANU)
Subscrie

Arhiva / January, 2014

MI S’A PUS PE PLUG RUGINA de G. Ionaşcu

January 20, 2014 De: Garda Categoria: PRESA LEGIONARĂ, VERSURI

Săptămânalul "Falanga"

Săptămânalul “Falanga”

Mi s’a pus pe plug rugina
şi-a crescut iarba ‘n ogoare,
de când am plecat din satu-mi,
dus de hoţi la închisoare.

In ogradă, buruiene
au crescut pân’ la ferestre,
şi furnicile pe prispă
strâng sub pietre vis şi zestre.

Singur stă pustiu ‘n casă,
Ţara toată ‘n lanţuri geme,
şi nu fulgeră vreo coasă
să ne scape de blesteme.

Zări se pleacă peste codri
mai săraci, mai fără viaţă,
şi nu cade niciun trăsnet,
nicio umbră nu se ‘nalţă.
(more…)

Istoria orală – Interviu cu legionarul Alexandru Băncescu

January 16, 2014 De: Garda Categoria: MĂRTURII, Restituiri - Istoria orală

Semnul Legiunii...BĂNCESCU  Alexandru
C796/ Inv. 2346/ Doc.1570
Realizator: O.S., 30.07.97

O.S.: Astăzi 30 iulie 1997 acasă, la Câmpulung Moldovenesc la domnul Băncescu Alexandru , care a avut amabilitatea să acorde un interviu Secţiei de Istorie Orală din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune. Pentru început, domnule Băncescu, vă rugăm să vă prezentaţi în câteva cuvinte. Când sînteţi născut?

A.B.: M-am născut în 1924 din părinţi foarte credincioşi, simpli. Tata a fost meseriaş deşi provenea dintr-o familie de intelectuali, al cărui bunic a fost condamnat de austro-maghiari la moarte ca fiind considerat cap de revoluţie al românilor din zona Câmpulung Moldovenesc. El n-a vrut să înveţe, a făcut un liceu, opt clase de liceu şi mama mea a făcut şase clase primare, o cheamă Blănaru şi de mic am cunoscut o educaţie  cât se poate de apropiată de biserică şi credinţă. (more…)

ION MOŢA – VASILE MARIN: PREZENT!

January 11, 2014 De: Garda Categoria: LA ORDINEA ZILEI

MONUMENTUL EROILOR LEGIONARI ION MOŢA ŞI VASILE MARIN

MONUMENTUL EROILOR LEGIONARI ION MOŢA ŞI VASILE MARIN
13 IANUARIE 1937 – 77 DE ANI DELA MAREA LOR JERTFĂ

(more…)

77 DE ANI IN URMĂ, LA MAJADAHONDA…

January 11, 2014 De: Garda Categoria: LA ORDINEA ZILEI

«Imi dau seama că puşca mitralieră rămăsese fără servanţi. Trec s’o întrebuinţez eu.

PREZENT!

P R E Z E N T !

Inamicul, după primul asalt, se adăpostise într’o vâlcea şi trăgea cu mare risipă de muniţii. Bulgării de pământ, ridicaţi de obuze, mă loveau în obraz, fumul şi praful exploziilor îmi usturau ochii. Fac încercări zadarnice, nu pot pune în mişcare mitraliera.

Strig ofiţerului care se adăpostise şi el, culcându-se în transee, că mitraliera nu mai funcţionează, că suntem în toiul atacului inamic fără mitralieră. O detunătură doborîtoare mă forţează să închid ochii. Când îi deschid o clipă după aceea, privirea îmi cade la un metru şi jumătate de mine, asupra unui corp întins cu faţa la pământ.

Ingenunchiu şi îi ridic capul. E Ionel Moţa. Îi ţin capul în mâini, privindu-l îndelung pierdut în nu ştiu ce lume departe. La un metru zace Vasile Marin, cu spatele proptit de peretele tranşeii. Mă întorc să urlu lui Clime şi părintelui Dumitrescu, peste vuetul gloanţelor şi al obuzelor: “Ionel şi Marin sunt morţi”. Peste haina cu stropi de sânge neînchegat, ceasul lui Ionel Moţa atârnă de lanţ, cu geamul spart. S’a oprit. E cinci fără un sfert.

Prin haina străpunsă şi sfârtecată a lui Ionel Moţa se văd culorile Drapelului Românesc. E drapelul nostru pe care era scris: Legiunea Arhanghelului Mihail, Garda de Fier, cu care ne-am prezentat Generalului Moscardo. Ionel Moţa era încins cu acest drapel, pe care îl luase ca să-l poarte cu el pentru a-l pune în vârful baionetei la atac sau la defilare când cuceream un oraş. Cu el speram să intrãm şi în Madrid. Desfac drapelul şi îl întind peste trupurile lor.»
Alexandru CANTACUZINO

SCRISOARE CĂTRE MOŢA

January 11, 2014 De: Garda Categoria: LA ORDINEA ZILEI

M O Ţ A, Neamului acestuia nu i-au fost deajuns nici scrisul tău, nici suferinţele tale la care a privit nepăsător timp de 14 ani.

Ion Mota si Vasile Marin pe vaporul "Monte Olivia" în drum spre Spania, 1 Decembrie 1936

Ion Moţa şi Vasile Marin pe vaporul “Monte Olivia” în drum spre Spania, 1 Decembrie 1936

Acum ai vrut să-i faci dovada supremă: să-ţi verşi propriul sânge – sângele tău slabit de lovituri, de închisori şi de prigoane, într-o ţară în care tinereţea ta toată a avut parte numai de ele şi în care ai fost tratat permanent ca turburător al ordinei publice şi ca atentator la siguranţa Statului român.

Şi l-ai dat. L-ai dat într-un chip cutremurător. Noi stăm în genunchi şi-ţi sărutăm fruntea ta de viteaz şi de mucenic.

Neamului, care nu te-a crezut, îi trimitem acum din nou scrisul tau, sfinţit de data aceasta cu jertfa propriului tău sânge.

Dacă nici acum nu va înţelege suntem gata, până la cel din urmă, pentru jertfa supremă în slujba credinţei legionare.

Fii dar sigur şi dormi liniştit Moţa, – legionarii vor birui.

Corneliu
   Bucureşti 31 Ianuarie 1937

IATĂ VIN COLINDĂTORII – “HARISMA”

January 08, 2014 De: Garda Categoria: LA ORDINEA ZILEI

Membrii coralei în fata publicului

Membrii coralei “Harisma” în faţa publicului

Mărturisesc, poate ca mulţi alţi Români din oraşul nostru, că am trăit o seară deosebită, Marţi, 7 Ianuarie, în chiar ziua Soborului Sf. Ioan Botezătorul şi înaintemergătorul Domnului, seară prilejuită de un concert extraordinar de colinde susţinut în incinta Bisericii Ortodoxe Române “Sf. Ana” din Jacksonville. O seară deosebită spun, pentru că ne-am bucurat, cu inimile pline de cutremurătoare emoţie, de frumoasa prezenţă a coralei bărbăteşti “Harisma”, grup pornit să încălzească şi sufletele Românilor  pribegi de peste Ocean aflaţi atât de departe de Ţară.

In timpul spectacolului...

In timpul spectacolului…

Un adevărat reviriment, pentru cei mai mulţi dintre noi, cei care ne-am despărţit de mulţi ani de vetrele părinteşti, parcă pentru a ne readuce în memorie clipele petrecute în iernile de altădată ale copilăriei noastre, cu Colinda, Pluguşorul sau Sorcova. Răsunau cântecele şi urăturile pe uliţele satului nostru, se opinteau caii cu plugul cel mare şi greu pornit pe la casele oamenilor în ziua Anului Nou, în trosnituri de bici care mai de care răsunătoare. (more…)

MIRCEA STREINUL (1910 – 1945)

January 03, 2014 De: Garda Categoria: MĂRTURII, Restituiri

Mircea Streinul

Mircea Streinul

Era incredibil de tânăr şi scria despre sine: „Mircea Streinul. S-a născut la 2 Ianuarie 1910 în comuna Cuciurul-Mare (jud. Cernăuţi). A luat bacalaureatul la liceul „Aron Pumnul“ (Cernăuţi). Studiază teologia la Universitatea din Cernăuţi. Şi-a făcut debutul în revista „Junimea literară“. A colaborat cu versuri, proză şi dări de seamă (recenzii – n.r.) la „Tribuna“, „Spectatorul“, „Munca intelectuală“ (toate în Cernăuţi), „Îndrumarea“ (Rădăuţi), „Cronica românească la Cernăuţi“, „Răboj“ (Bucureşti). I-a apărut „Balada spunerii de moarte“ în revista „Floarea de foc“ (Bucureşti).

I s-au publicat fragmente de roman, povestiri, schiţe, versuri, dări de seamă şi polemică în foiletonul ziarului „Glasul Bucovinei“. Are în manuscris romanul „Zenobia Magheru“ şi un ciclu de poeme, „Spuneri de moarte“. Acuma lucrează la romanul „Sanatoriul viselor“. Adună material pentru o carte asupra marelui poet bucovinean Constantin Berariu. A tradus versuri de Uhland, Platen şi Richard Dehmel. A publicat în Calendarul „Glasul Bucovinei“.

Are în manuscris un ciclu de novele, dintre care unele în colaborare cu Ion Roşca şi George Antonovici“ (Junimea literară, nr. 1-6/1932, pg. 201). (more…)

“VACANŢE” – Mircea Streinul

January 03, 2014 De: Garda Categoria: Restituiri literare

"Vacanţe"

“Vacanţe”

„Colegul meu, Dumitru Şperlea, era îndrăgostit. O ştia toată clasa, deoarece bunul meu prieten nu se sfiise să comunice faptul în mod oficial, adică de la catedră, în timpul unei pauze.

Numai că Dumitru era foarte nefericit în dragoste şi afecta în consecinţă tuberculoza, devorând cu o acidă pasiune zeci de lămâi.

Acest lucru n-o impresionase însă pe Liuş – şi Dumitru trebui să-şi schimbe tactica, adaptând maniera sportivă. Suferind însă un nou eşec, se hotărî să procedeze energic. Scrise o lungă scrisoare, înştiinţând- o pe Liuş că se sinucide, dacă nu va voi să-l salveze ea însăşi de la funestul gest.

În locul Liuşei apăru însă la „faţa locului” domnul Eustaţie Scorţea şi Grădina Publică înregistră un mic scandal, din fericire cu puţini martori, întrucât era ora mesei. Câţiva curioşi au văzut o umbrelă agitată, o pereche de ochelari căzuţi pe prundul aleei şi alte obiecte pitoreşti, cari protestaseră, pe rând, cu comprimată furie, împotriva neruşinării tineretului postbelic. (more…)

CEZAR FLAMURĂ (1913 – 2006)

January 03, 2014 De: Garda Categoria: MĂRTURII, Restituiri

Cezar Flamură

Cezar Flamură

S-a născut la Cîmpulung Moldovenesc, în 6 februarie 1913. Se numea Vasile Blănaru, dar urma să-şi semneze restrânsa operă poetică cu pseudonimul Cezar Flamură.

A studiat, ca şi viitorul lider comunist Emil Bodnăraş, la liceul „Dragoş Vodă“ din Cîmpulung Moldovenesc, dar, înfiinţând, în 1933, o „Frăţie de cruce“ a liceenilor, a fost exmatriculat şi, în consecinţă, obligat să-şi continue studiile departe de casă, la Lipcani, în Basarabia. A urmat, apoi, Academia de Artă Dramatică şi Cinematografică din Iaşi, iar în paralel şi Facultatea de Istorie.

În 1939, a publicat o foarte singură carte de poezie, „Talazuri“, care avea să fie arsă prin curţile interioare ale închisorilor patriei.

Cât a durat războiul, Vasile Blănaru, fost asistent de regie la Teatrul Naţional din Bucureşti, din 1937, sub direcţiunea lui Liviu Rebreanu, a fost reporter de frontul de răsărit, ca şi Virgil Gheorghiu, corespondenţele lui din prima linie fiind publicate în „Curentul“, în „Universul“ şi în „Timpul“. Când mai avea vreme, scria şi poezie, şi publicistică de dreapta, colaborând la „Pământul Strămoşesc“, la „Libertatea“ şi la „Buna Vestire“. (more…)