Garda de Fier

Victor Puiu Gârcineanu

Revista “Insemnări Sociologice“. Director: Traian Brăileanu. Anul IV. Nr. 4, 15 Octomvrie 1940

Un răgaz mai înalt va îngădui odată aşezarea într’o lumină cuprinzătoare a unuia dintre cei mai adînci deschizători de drumuri pe care i-a cunoscut miscarea legionară. Astăzi publicaţiile de dinaintea ultimei prigoane stau răvăşite de confiscări şi, în lipsa lor, vom încerca să evocăm, mai mult decît să definim, personalitatea lui Victor Gîrcineanu, unul din sufletele de elită, în care trăirea spiritualităţii creştine a culminat în realizări sublime pe plan omenesc şi sufletesc.
Latura creştină a mişcării legionare a avut în Gîrcineanu un interpret de pătrunzătoare viziune. Ca om a fost unul din puţinii aleşi să se încumete pe urcuşul greu care îl înalţă pe muritor dela conditia de pămîntean la cea de sfînt. Ne dăm bine seama de greutatea cuvîntului. Victor Gîrcineanu a adîncit, actualizînd în fiinţa lui umană, procesul mistic de desăvîrşire, în stare să ridice pe om mai aproape de divinitate. O lumină interioară i-a revoltat sensul Dumnezeirii şi el mereu a tins spre ea. (more…)

“Partidul nou este marea şcoală a Naţiunii.”

Revista “Insemnări Sociologice“. Director: Traian Brăileanu. Anul IV. Nr. 7, 1 Decemvrie 1940

Partidele politice sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri. Imperiul roman, în special, le-a cunoscut sub toate aspectele posibile. Intre partidele politice din timpul republicei romane şi cele ale epocei liberalismului modern, nu există nici o deosebire ca mijloace de luptă şi ca finalitate.
Scopul ultim era acapararea puterii politice, care apoi era folosită, după cazuri şi oameni, fie în interesul comunitătii, fie mai ales în interesul celor ce conduceau. Mijloacele au variat şi ele, dela propaganda verbală pînă la revolutii sîngeroase. Antichitatea, ca şi timpurile mai noui, le-au folosit fără scrupule, numai să-şi ajungă tinta urmărită: stăpînirea puterei politice.
Există, însă, o deosebire mare de organizare şi de finalitate între partidele politice ale trecutului mai îndepărtat sau mai apropiat şi cele ale regimurilor naţionaliste totalitare.
Intotdeauna s’a cerut o pregătire oarecare şi pentru îndeletnicirile cele mai uşor de deprins. Numai pentru îndeletnicirea cea mai grea şi mai delicată, aceea a conducerii Statului, epocile care s’au scurs ca şi reprezentantii lor nici nu s’au gîndit măcar să ceară vreo pregătire. (more…)

Copiii Legiunii în tabăra dela Carmen Sylva…

Revista “Insemnări Sociologice“. Director: Traian Brăileanu. Anul IV. Nr. 5, 1 Noemvrie 1940

Răul din lume trebuia să fie biruit. O promisese Tatăl în clipa primei victorii a Răului, în momentul păcătuirii lui Adam. Cum avea să fie învins ? Prin venirea şi jertfirea Fiului. Prin moartea şi învierea Lui, boldul mortii s’a nimicit, puterea iadului a încetat. Aşa învată, aşa cîntă Biserica si aşa este. Ce însemnează aceasta ? Că omul a devenit beneficiarul gratuit al jertfei şi expierii Fiului ? Că nu mai există Răul ? Nicidecum. Dacă Răul nu ar mai fi trebuit să existe, nu i s’ar fi dat dela început posibilitatea de existentă. (more…)

Carte poştală – Ada-Kaleh

“O, Ada-Kaleh! Insula cu nume ciudat şi încântător, cine m’a pus să te vizitez! Iată-mă mai săracă în iluzii! Din frumoasa Orşova, un antedeluvian vapor cu palete mă poartă pe apele Istrului bătrân. Excursionistii fotografiază, fotografiază… Inofensiv viţiu izvorît din vechea iluzie umană. Dar între douăzeci-treizeci de poze am ajuns. Vaporul face un ocol, o ia cu botul, iar la deal pe lângă ruini rosii de primitive fortificaţii, năpădite de buruieni, şi ancorează la un ponton şi mai primitiv încă.

Desculta seminţie a lazaronilor turci, cu aspect de ţigănuşi, ne şi ia în primire, să ne piloteze pe unica stradă a faimoasei insule. (more…)

Căpitanul – Desen în creion de Ely, 1974 (more…)

Alexandru Bassarab

Revista “Insemnări Sociologice“. Director: Traian Brăileanu. Anul IV. Nr. 7, 1 Decemvrie 1940

In armata de luptători şi factori de creaţie, Legiunea numără şi un important mănunchiu de arhitecţi, sculptori şi pictori, crescuţi în spiritul de ecumenicitate al trăirii legionare. Şi această echipă în paşii biruitori ai Legiunii, îşi are un trecut legat de momenteie ce i-au fost hărăzite, în a le împodobi răscrucile istorice. Acest mănunchiu şi-a avut dela început viaţa lui, viaţa de cuib. Creaţiunile sale sunt normal creaţiunile la care poate ajunge un organism desvoltat organic. Intre ei s’a ajuns la acea noţiune care e firesc deosebită; una e a fi artist plastic şi alta e a fi artist plastic legionar. Noţiunea de artist plastic legionar vrea să fie satisfăcută pe lîngă tot ce-i cere unei consfinţiri şi acea transformare totală într’un om nou, într’un artist plastic nou. Un artist plastic legionar trebue ca se dăruiască în totul Legiunii. El nu mai cunoaşte în creatia sa, decît Legiunea şi Neamul. El îşi construeşte măreţele înfăptuiri pe piatra de unghiu a jertfei legionare şi’ntocmai Mesterului din legendă, meşterului Manole, el se smulge din dragostea omenească şi pentru Invierea neamului său, în orice clipă stă gata de moarte. (more…)

Aspazia Oţel Petrescu în anii studenţiei…

Emoţionantul mesaj al doamnei Aspazia OŢEL PETRESCU (Roman, jud. Neamţ) la hramul Paraclisului ridicat pe locul fostei Mânăstiri Mislea  ajunsă cumplită închisoare de femei în care şi-au aflat loc de pătimire atâtea suflete alese ale lui Hristos – pilde de eroism feminin până la mucenicie:

Cinstiţi Sfinţiţi Părinţi, binecredincioasă asistenţă, dragi fraţi şi iubite surori,

Iată-ne din nou pe ogorul parfumat cu miresmele duhovniceşti ale vechii mânăstiri mislene reînviată smerit prin Paraclisul nostru care ne adună an de an sub sfântul omofor al Maicii Domnului ca să ne închinăm Sfintei Sale Naşteri.

Vă primim cu foarte modestele noastre mijloace dar cu inimile pline de fericire că aţi părăsit pentru o zi Babilonul biciuit de faptele urii şi ale apostaziei şi aţi venit să ne bucurăm împreună de sărbătoarea organizată pentru dumneavoastră în numele Domnului nostru Iisus Hristos şi al binecuvântatei Sale Mame. Vă iubim nespus că aţi binevoit să vă uniţi cu noi în rugăciune şi să ne înveşmântăm împreună sufletele atât de mult obidite, în haina de sărbătoare a acestei zile plină de farmecul şi misterul ce îndumnezeieşte minunata Naştere care a reînviat SPERANŢA. (more…)