Garda de Fier

"Cine n'a cunoscut şi n'a dat nici examenul durerii, nici examenul bărbăţiei şi nici examenul credinţei, nu poate fi legionar". (C. Z. CODREANU)
Subscrie

Arhiva / September, 2011

Mihai Taşcă: Locurile unde călăii NKVD au masacrat mii de moldoveni. Peste 3.400 basarabeni au fost împuşcaţi

September 30, 2011 De: Garda Categoria: MĂRTURII, Românii înstrăinaţi

Cadavrul unei victime deshumate de autorităţile române în vara lui 1942 din ograda fostului sediu al NKVD/ Cartea "Basarabia dezrobită", 1942

La Chişinău, Tiraspol, Soroca sau Cahul, „eliberatorii” roşii au executat mii de moldoveni, pe care i-au aruncat în gropi comune, turnând var peste cadavre.

Pentru a se menţine la putere, regimul comunist din URSS a folosit toată „experienţa” acumulată de omenire de manipulare, falsificare, intimidare etc. Când măsurile „paşnice” nu aveau efect, sovieticii rezolvau simplu problema: oamenii incomozi regimului erau lichidaţi, cu un glonte în cap.

Din 25 octombrie 1917 (puciul militar bolşevic) organele de represiune ale regimului comunist sovietic au acumulat „experienţă”, aşa încât, către apogeul Marii Terori din 1937-1938, NKVD-ul avea un bogat arsenal de metode de execuţii. Pedeapsa capitală era dictată nu de instanţe, ci de OGPU (Direcţia Politică Unificată de Stat), NKVD, Troika specială, Consfătuirea specială, Tribunalele militare, alte organe de represiune sovietice. Odată cu „eliberarea” din 28 iunie 1940, practica asasinatelor în masă a revenit în Basarabia, fiind aplicată şi după 23 august 1944. (more…)

La “Râpa Robilor” dela Aiud…

September 24, 2011 De: Garda Categoria: MĂRTURII

Mortii erau secreţi...

In fiecare an, la 14 Septembrie, de “Ziua Crucii” sau “Inălţării Sfintei Cruci”, supravieţuitori din închisorile comuniste cum şi reprezentanţi ai tinerelor generaţii, se întâlnesc la Aiud să cinstească memoria celor pieriţi în infernul temniţelor de tristă memorie din vremea urgiei bolşevice. Vin să se închine şi să se roage pentru sufletele celor ucişi fără milă, celor aruncaţi în gropi comune, aşa cum sunt şi sutele de martiri dela “Râpa Robilor” din marginea Aiudului.

Au trecut mai bine de 20 de ani dela dispariţia “oficială” a comunismului, iar mulţi dintre noi încă mai încercăm să ne distanţăm de trecutul odios al timpurilor de atunci. Incercăm! Cu sufletul gâtuit de emoţii, încercăm să depunem mărturie şi generaţiilor mai tinere. Pentru ca să nu se mai repete, parcă pentru a se repara greşeala abominabilă, crima ajunsă în toate formele şi hidoşenia ei să troneze mintea oamenilor, ca un alzeimer maladiv.

Ne-au înjosit şi ne-am înjosit pe noi înşine ca neam, atunci când unii dintre semeni, zeloşi şi slugarnici, au bătut palma cu opresorii împotriva compatrioţilor lor, “trădarea” şi “aservirea” căpătând înţelesul formulat plastic de… “colaborare”. Ne este ruşine de tot ce s’a putut întâmpla atunci, cu atâtea laşităţi si trădări. (more…)

Politică profesorală de Prof. Traian Brăileanu

September 17, 2011 De: Garda Categoria: Presa interbelică, PRESA LEGIONARĂ

Biserica din Bilca, Bucovina

Experienta individualã, oricît de bogatã ar fi, trebue complectatã si corectatã prin experienta altora. Experienta politicã individualã, chiar din cauza cã e întîmplãtoare (politica nu se poate face în laborator), împinge la generalizãri premature si gresite, iar de aci rezultã apoi programe politice utopice, formule de actiune cari, chiar dacã reusesc sã agite pentru un timp opinia publicã, nu pot aduce nici un folos pozitiv.
Se întelege cã oamenii politici practici nu pot astepta rezolvarea teoreticã exactã a tuturor problemelor, cum nici nu putem cere dela ei ca sã le deslege mai întîi în teorie. (more…)

ANUL TEROAREI ORGANIZATE IN ROMÂNIA

September 11, 2011 De: Garda Categoria: MĂRTURII

Coperta volumului 1

(capitol din lucrarea “Intoarcerea din Infern” de Ion Cârja, vol. I, Ed. “Dacia”, Madrid 1969)
    Intre încercãrile pe care unii intelectuali din tarã cu preocupãri politice le-au fãcut pentru demarcarea fazelor parcurse de partidul comunist si felul cum si-a jucat rolul înrobitor al Neamului Românesc, a fost si cea expusã mai jos, care, din motive lesne de înteles, va fi doar ea singurã prezentatã, pentru simplul motiv cã apartine celui care scrie aceste pagini, dar nici într’un caz cã aceastã încercare ar fi si cea mai realã.
   Dupã semnarea Armistitiului din Septembrie 1944, partidul politic din România care progresa in mod evident si reusea pe zi ce trece sã atragã atentia cetãtenilor, era partidul comunist. Sprijinit de mamutul rus, lucrând sub consiliul direct al Moscovei, prin miile de experti cari erau afiliati pe lângã toate unitãtile economice, industriale sau administrative mai importante, precum si cu sprijinul acelor satrapi cari au functionat ca reprezentanti ai comisiilor de armistitiu prin toate orasele tãrii, membri partidului comunist, dispuneau de toate bogãtiile tãrii, neavând decât o singurã grije învrãjbirea, coruperea, amenintarea cu deportarea si înclinarea steagului în final în fata atotputerniciei lor. (more…)