Apărut în "Scrisori Legionare", Buenos Aires, anul 1981, Mai, II, N° 4.
In amintirea Comandantului
Horia Sima
si a lui Traian
Borobaru, care ne-au însotit timp de
două săptămâni, pe mine si Constantin
Zus, la Schliersee (Germania), de unde am plecat in Anglia
(fiind supusi antrenamentului de parasutare, cu scopul de a lupta in muntii Bucovinei (1953/1954).
"De aceea noi legionarii vom
primi suferintele cu drag. Fiecare suferintă este un pas înainte către
mântuire, catre victorie. O suferintă nu-l va descuraja niciodata pe legionar,
ci-l va oteli, îi va căli sufletul. Cei ce-au suferit si vor mai suferi încă, vor fi adevarăti eroi ai luptei
legionare. Binecuvântarea Patriei se va întinde asupra lor si familiilor lor"
CĂPITANUL
"Wer nie sein Brot mit
Tränen ass,
Wer nie die kummervollen
Nächte
Auf seinem Bette Weinend sass,
Der
kennt Euch nicht Ihr himmlischen Mächte".
GOETHE
Atât capitalismul occidental cât si cel marxist, transformati in adevărati manipulatori de constiinte, vor să inculce societatii actuale necesitatea realizării a celor doua idealuri luciferine: "bună starea materială generală", prin impunerea utopică a unei egalitati matematice
în posesiune bunurilor pământesti, si "bună starea fizică" prin eliminarea sau totala anulare a durerii si a suferintei. Ambele idealuri au ca scop obtinerea tacită a
consimtământului indivizilor pentru a se converti în unelte docile a manipulatorilor de
constiinte. Acestia urmăresc în mod evident satanica finalitate de a-i răpi libertatea interioara si
creativitatea fiintelor umane, transformând indivizii in termite. Adică
în insecte.
In ultimi cinci ani se lucreaza
în mod febril si insistent, în
toate laboratoarele biologice si biochimice, pentru a găsi mijloacele potrivite unei
"clonari" a
viitoarei generatii. Scopul este "fabricarea" unui individ "superior",
suprauman, care să poată accelera procesul insectificării, si să convertească societatea omenească într'o societate de termite, lipsită de
idealuri de perfectiune interioară si pustiită de orice aspiratii escatologice. Manipulatorii de constiinte ar dori ca
fiintele create de Dumnezeu sa aibă un nou creator, întruchipat in mici "zei"
prometeici iesiti din convergenta tehnologiei, a ciberneticei si a computer-ismului. Vor ca generatia viitoare să se închine in
noile biserici si să adore microelectronica făcătoare de minuni. Oamenii vor fi sau
"robotnici" sau Termite. Nu au altă optiune, dacă ar fi după vointa manipulatorilor de
constiinte.
Pentru a castiga colaborarea multimilor si a le adormi constiintele (desrădăcinându-le
credinta in valorile trascendentale) li se promite o noua taumaturgie, afară din
cale de ispititoare, care ar avea darul de a stârpi cu desăvârsire suferinta fizica. In ultimi douazeci de ani s'au descoperit sute de
droguri anestezice cu care se pretinde îndepărtarea durerilor fizice. Antidepresivele au ca scop dezrădacinarea suferintei
psihice, iar unele ar fi "recomandabile" chiar pentru a oferi senzatii de plăcere, uitare si "transportare" in lumi fantstice (de fericire...). Femeile însarcinate vor uita de durerile nasterii (noii zei vor sa arate ca sunt mult mai puternici decât Creatorul, care a hotarît dela început înca: "Voi mari foarte mult suferinta si însarcinarea
ta", deoarece sunt instruite in timpul sarcinei sa faca exercitii pentru ca
nasterea sa fie "fara durere".
Din punct de vedere al maturizării si desvoltării personalitătii, suferinta este tot
atât de necesară ca si emotiile si sentimentele placute. Nu se poate concepe o existenta cu "fericire" fără
"suferintă" după cum nu există "viată fără de moarte". Suferinta este o tensiune, fără de care nu ar fi de conceput dis-tensiunea,
după cum nu ne putem închipui viata fără respiratie. Inspiratia si expiratia sunt
asemănătoare tensiunii si dis-tensiunii. Ambele fac parte din procesul vietii.
Crestinismul a
reusit să cucereasca lumea din cauza că primele secole de viată crestineasca s'au caracterizat printr'o adâncă trăire in
suferintă. Persecutiile au cristalizat sufletul si credinta in Cristos. Factorii exogeni de persecutie a
păgânilor, departe de a descuraja sau distruge credinta, au întărit-o. Acelas lucru s'a întâmplat si cu persecutiile contra legionarilor. Torturile
fizice, amenintările cu moartea, moartea, temnitele, lagărele de concentrare, domiciliile fortate, eliminarile din servicii, din
Universitate si licee, calomniile, infamiile si umilintele, departe de a înfrânge rezistenta morală a legionarilor, au
întarit-o.
E
adevarat ca nu toti au reusit să treacă acest măret examen. Unele fiinte sunt mai slabe. Pentru altii lanturile de
torturi si suferinte au avut conseciente tragice, iar in loc să aibă influente pozitive le-au
încrustat ranchiunea, amărăciunea, scepticismul si doruri de răzbunare. In majoritatea legionarilor suferintele au avut un efect
binefăcător. Le-au deschis portile spre întelegere, tolerantă, îngăduintă, sete de adevăr si de dreptate. Suferinta i-a luminat orizontul gândirii. Durerea
si suferinta i-au servit legionarismului pentru a retrăi idealul cristic pe
făgase de autenticitate. Suferintele legionarilor au avut darul de a înlesni Neamului românesc calea spre desăvârsire. In cincizeci si trei de ani de
suferinte si dureri înlăntuite s'a plăsmuit baza unei spiritualităti care va făuri un strălucit viitor patriei
noastre.
In viitoarea Românie
Legionară generatiile vor fi lipsite de această scoală a suferintei. Urmasii
nostri vor gasi alte mijloace care să călească sufletul legionar. E probabil
ca dragostea legionară să le înlesnească obisnuinta cu renuntări si sacrificii
zilnice, care
să le permită o trăire în tensiuni creatoare si să-i învete cu bucuria eroismului de
durată. Pentru mai marea glorie a Neamului si obtinerea Harului cristic.
Stan
M. Popescu
Din
vol. "Legionarismul sau trăirea virtutilor", Buenos Aires, 1999
