MEMORII - Horia Sima

 
      În 20 Noembrie 1940, Miercuri, orele 7 seara, s'a stins din viată la Spitalul "Asezămintele Sfânta Elena" din capitală, Părintele Ion Mota, tatăl neuitatului erou si martir, Ionel Mota. Cu prilejul serbărilor de la Iasi din 8 Noiembrie, a luat o răceală si la întoarcerea la Bucuresti, simtindu-se rău, a fost internal în spital. Medicii au constatat o congestie pulmonară, complicată cu o uremie. Cu toate îngrijirile date de un grup de distinsi medici, n'a mai putut fi salvat. Îndată după încetarea din viata, trupul neînsufletit al Părintelui Mota a fost ridicat de la spital si transportat la Biserica Sf. Ilie Gorgani.
      A doua zi, Joi 21 Noembrie, în cursul Consiliului de Ministri, tinut în absenta Generalului Antonescu, plecat in Germania, la cererea mea, s'a aprobat facerea de funeralii nationale Părintelui Mota, ca un omagiu adus de întreaga natie acestui neînfricat apărător al drepturilor Românilor Ardeleni in timpul opresiunii maghiare. S-a intocmit un Jurnal al Consiliului de Ministri, care a fost semnat de ministrii prezenti. In urma consultării cu Doamna Mota, s-a stabilit ca înmormântarea să se facă la Orăstie, orasul de unde si-a desfăsurat Părintele Mota întreaga lui activitate de preot, gazetar si fruntas al românismului de peste munti.

*

  Ceremonia oficială a înmormântării s'a desfăsurat Vineri 22 Noembrie, tot la Biserica Sf. Ilie Gorgani. La orele 12, un sobor de preoti, între cari preotii legionari Imbrescu si Palaghită, în frunte cu Vicarul Patriarhiei, Arhimandritul Veniamin Irineu Felea, au săvârsit Sfânta Slujbă a prohodirii, în prezenta familiei, a guvernului, a armatei si a corpului diplomatic. S'au depus numeroase coroane de flori din partea autoritătilor si a asociatiilor patriotice. Maiestatea Sa Regele a trimis, prin reprezentantul său, o frumoasă coroană de flori din crizanteme rosii.
      In piata Gării de Nord s'a format un careu, cu afetul de tun în mijloc. În sunetele imnului national "Desteaptă-te Române"a defilat mai întâi un batalion din regimentul 30 Infanterie. Apoi, în ritmul imnului "Sfântă Tinerete Legionară ", au defilat prin fata sicriului formatiuni din toate corpurile legionare din Capitală.
      După încheierea defilării, sicriul a fost ridicat de pe afetul de tun de către preoti si purtat pe umeri până la vagonul mortuar, împodobit cu cetină de brad si cu steaguri tricolore. În interiorul vagonulul s'a săvârsit un ultim serviciu religios si s'a cântat apoi "Imnul Legionarilor Căzuti".
      În gările principale pe acest parcurs, Ploesti, Predeal, Brasov, Teius, Alba lulia, au iesit în întâmpinarea Părintelui Mota, Organizatiile Judelene si un mare număr de poporeni.
      Ceremonia cea mai impresionantă a fost in Gara Brasov. Părintele Mota si-a petrecut copilăria în acest oras, fiind elev câteva clase al liceulul "Andrei Saguna". Apoi a stat permanent în legătură cu pleiada de intelectuali români de aici in lupta contra tiraniei maghlare. Stirea mortii Părintelui Mota a avut efecte zguduitoare în acest centru de românism militant. Pentru Ardeleni, Părintele Mota nu era numai un preot venerabil, ci si un părinte spiritual al întregei natiuni. Cu moartea lui dispărea o verigă care lega trecutul de viitorul neamului.
      Trenul special a sosit la Orăstie Sâmbătă, 23 Noembrie, la orele 7 dimineata. Orasul era plin de lume, care venise cu o zi înainte din Tara Motilor si judetele învecinate, pentru a insoti pe ultimul său drum pe marele dispărut. Gara era frumos impodobită cu flori, drapele tricolore si drapele verzi ale Gărzii de Fier. Pe peronul gării asteptau autoritătile locale, reperzentate de Iosif Coslea, Prefectul Judetului, Viorel Boborodea, Seful organizatiei legionare judetene, Colonelul Leonida Popescu, Comandantul garnizoanei locale, Baranga, Primarul orasului, si Părintele Pruleanu, din partea comunitătii ortodoxe locale. La coborârea sicriului, garda legionară a dat onorurile. După un scurt serviciu religios, răspunsurile fiind date de corul liceului "Aurel Vlaicu", s'a format cortegiul funebru. În frunte, un grup de legionari în formatie de cruce, apoi coroane!e, între care s'a remarcat coroana Majestătîi Sale. A urmat sicriul asezat într'un car tras de legionari, iar după el o coloană de preoti. Pe întreg parcursal, fanfarele Motilor si ale min0lor au intonnt marsuri funebre, care alternau cu "Imnul Legionarilor Căzuti".
      Cortegiul s'a opril în dreptul Noii Catedrale, ctitoria Părintelui Mota. Sicriul a fost ridicat pe umeri de legionari si depus pe catafalcul din interiorul Bise:icii. La orele 2 după masă a început slujba înmormântării, săvârsită de Mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului. Împreună cu el au slujit Prea Sfintia Sa Clopron, Episcopul Armatei si Vicarul Arhiepiscopiei de la Sibiu, Trandafir Scorobet. Un mare sobor de preoti înconjurau pe înaltii demntari ai Bisericii Ortodoxe din Ardeal. Răspunsurile au fost date de corul Facultătii de Teologie de la Sibiu. Biserica era neîncăpătoare pentru lumea ce venise.
      Tot în catedrală a vorbit apoi Profesorul Ion Zelea Codreanu, arătând spiritul în care si-a crescut Părintele Ion Mota pe iubitul lui Ionel, care a stiut să ducă mai departe lupta pentru Neam si Hristos. La orele 3 după masă, cortegiul s'a refăcut si s'a îndreptat spre cimitirul orasului. Ajungând aici, sicriul a fost coborît si purtat până în fata mormântului deschis. O companie de ostasi din garnizoana locală a dat onorul, Părintele Mota fiind decorat si cu ordinul Ferdinand I. De jur împrejur s'au strâns membrii familiei, oficialitătile si o mare multime de oameni.

Horia SIMA

(Memorii0

 

 

/ /
INAPOI LA PAGINA ROMÂNIEI NATIONALISTE