T R A N S I L V A N I A
R
|
România la răscruceChemare
adresată tuturor românilor In fiecare
dintre noi tara se intruchipeaza aparte. Pentru mine "inima"
României,
nu numai cea geografica, o constituie tara Coharei, judetele Covasna si
Harghita, unde se afla meleagurile copilariei si ale vietii mele pina la
plecarea in exil. Am revazut aceasta prea frumoasa inima, cu ocazia Universitatii
de Vara de la Izvorul Muresului intre 14 si 21 august 2000. Tot atunci
si acolo a fost sfintita manastirea Adormirea Maicii Domnului. Atit de la
tinerii si foarte tinerii romani veniti, cu exceptia Ungariei, din toate
tarile ce imprejmuiesc Romania, cit si de la conferentiarii din tara si
din exil, am invatat enorm, iar intilnirea cu generosele personalitati, de
larga si ardenta spiritualitate, a parintelui profesor Ilie Moldovan si a
Preasfintiei Sale Ioan Selejan Episcopul Covasnei si Harghitei mi-au
revelat inca o data propria-mi apartenenta. Atmosfera deschisa, calda,
frateasca, inaltata pina la fervoare spirituala prin cintece bisericesti
si prin oameni iesiti din comun, m-au umplut de mindrie si speranta. Asa
cum confruntarea cu realitatile absurde si tragice ale zonei amintite, dar
si ale Romaniei in general, mi-au trecut prin fata ochilor spectrul
agoniei neamului. Ma inclin cu respect in fata efortului organizatoric
suportat de Centrul European de studii Covasna-Harghita din Sfintu
Gheorghe, sustinut de Despartamintul ASTRA Covasna-Harghita si de Fundatia
Nationala pentru Romanii de Pretutindeni, sprijinita de Departamentul
pentru Relatiile cu Romanii de peste Hotare din Bucuresti. Tema de
baza a acestei editii, a treia, a Universitatii de vara a fost "Integrarea
europeana si identitatea nationala". In cele doua zile la care am
putut participa, s-au abordat temele "Europa natiunilor sau Europa
regiunilor ?" si "Majoritate si minoritate - experienta
europeana si particularitati ale zonei Covasna -Harghita". Am fost
invitat sa-mi spun parerea. O voi reda aici in spiritul direct al
Universitatii: Privitor la
"integrarea europeana si identitatea nationala" apreciez ca enclavizarea
etnica practicata in Covasna si Harghita de cei care, de altfel,
se declara adepti ai integrarii europene, este o izolare primejdioasa. Enclavizarea
a fost inceputa inca din timpul Revolutiei din 89 prin separarea scolilor,
cu rabufniri de ura pina la masacrarea unor politisti si expulzarea a mii
de romani. Astazi teritoriul harghito-covasnean este de facto autonom, iar
legea este facuta de UDMR, in dispretul nu numai al legilor statului
roman, ci a tot ceea ce a fost sau este romanesc. Agresiunea constanta,
discriminarea, marginalizarea, umilirea romanilor, prin conditionarea
existentei lor de invatarea limbii maghiare, epurarea etnica insidioasa si
continua, distrugerea sistematica a documentelor existentei romanesti pe
aceste meleaguri, pina si a crucilor din cimitire, interzicerea cercetarii
siturilor arheologice care dovedesc formarea si continuitatea romanilor,
acapararea resurselor economice ale zonei, cu sprijinul masiv al
Budapestei, maghiarizarea ostentativa a tuturor denumirilor, glorificarea
prin placi comemorative sau monumente a celor ce s-au evidentiat prin
antiromanism, implantarea simbolurilor maghiare, refuzul sfidator al
oricarui dialog cu romanii minoritari in zona, toate acestea sunt fapte
cotidiene aici. Ele sint rezultanta unei mentalitati, anacronice in lumea
de azi, pe care cel mai profund cercetator german al ei, Johann Weidlein,
o numeste "maghiarism" si o clasifica, cu ajutorul unui imens
material documentar, ca ideologie rasista. Aceasta rana deschisa in inima
tarii, exista insa si prin lasitatea si incapacitatea covirsitoarei
majoritati a clasei politice si a intelighentiei romanesti, responsabile
de fapt pentru starea natiunii. De aceea, in functie de pozitia fata de
aceasta problema, corect perceputa, poate fi apreciata fara echivoc
onestitatea oricarui guvern, partid, politician, sau cetatean roman.
Acceptarea cu buna stiinta a discriminarii etnice a conationalilor lor
este un unicat, o originalitate romaneasca, care marcheaza o
periculoasa degradare morala. Si aceasta
in momentul in care Romania se af1a
in plin razboi mediatic. Razboi ce i
se poarta de mult cu strategii cunoscute, cu pierderi vizibile, insa
musamalizate consecvent de clasa politica romaneasca. Strategia unuia din
agresori, a fost expusa explicit cu ani in urma la Ulm in Germania, de un
apropiat colaborator al ministrului de externe ungar de atunci, Jeszenszki,
cel care de curind, le transmitea maghiarilor din Ardeal "sa pastreze
uscat praful de pusca". Toate acestea erau perfect cunoscute inca de
atunci, atit de D-I Chebeleu, secretar de stat in ministerul de externe
sub Ion Iliescu, cit si de catre presedintele in functie Iliescu. Prin
trista continuitate a unei politici de cedari inima Romaniei a fost
abandonata. Si nu numai ea: tendintele de dezagregare teritoriala, vizind
o faza premergatoare, de federalizare a Transilvaniei, sint tot mai
manifeste, acum, cind Romania este in deriva si cind natiunea este
dezorientata, sleita, fara sperante. De aceea
cred ca la aceasta rascruce a venit timpul nostru, al exilului. Daca nu vrem
sa ne scufundam in ridicol, judecati aspru de istorie si dispretuiti de
copii. Am fost pina acum oglinda fidela a celor din tara, permitind
iresponsabili, desfigurarea chipului tarii, a chipului nostru, printr-o uriasa
manipulare a informatiei, a realitatii. Nenumarati romani au ajuns sa
sufere, simtindu-se stigmatizati prin apartenenta la acest neam, care in
Germania a monopolizat din 89 incoace doua teme unice: copiii
institutionalizati din tara si criminalitatea exportata in Vest. Acestei
consecvente terfeliri, nu-i putem raspunde decit scotind la lumina
adevarul in totalitatea lui si impunindu-ne valorile, contestate sau
facute a fi uitate. Actiunea
noastra trebuie bine coordonata. Avem nevoie de specialisti informaticieni,
ca si de traducatori de calitate, mai ales in limbile de larga circulatie,
pentru a construi o platforma de informatii in fiecare tara. In primul
rind prin documente irefutabile. Vom lupta cu cartile pe fata, pentru ca
nu avem nimic de ascuns si oricum nu mai avem ce pierde. Vom fi atenti ca
argumentatia noastra sa fie cit se poate de corecta, sustinuta de date
verificate si verificabile. Vom exclude exagerarile, generalizarile si
minimalizarile. Nu ne vom ascunde pacatele dar nici valorile. Ne va ajuge
adevarul. In mlastina manipularii nu avem ce cauta. Vom cauta dialogul,
pentru ca noi vrem sa convingem. Daca este
adevarat ca 12 milioane de romani traiesc in afara hotarelor tarii, atunci
numai prin mobilizarea unui singur procent constient si motivat, am
alcatui o forta redutabila, raspindita pe tot mapamondul. Vom cauta
contactul cu toate persoanele, asociatiile, mijloacele de informare in
masa din tarile de adoptie, dispuse sa ne asculte si sa ne sprijine. Noua, celor
din Germania, ne revine misiunea de
a schimba perceptia germana si optica politicii de aici privitoare la
bazinul carpato-dunarean, prioritatile si prejudecatile ei. Germanilor,
care si-au asumat ca nimeni altii responsabilitatile istoriei lor recente,
le vom reaminti ca au o responsabilitate morala si fata de romani, pe care
i-au obligat sa intre in razboi alaturi de ei, dupa ce au cauzat
ciopirtirea teritoriala a Romaniei. In primul rind avem nevoie de istorici
excelenti, care sa se impuna pe plan international. Orice comparatie cu
alte state foste comuniste este net in favoarea romanilor in privinta
convietuirii lor pasnice cu etniile conlocuitoare.
In ofensiva
noastra ne vom sprijini si vom sustine, desigur, acele personalitati si
forte din tara de indiscutabila integritate. In acelasi timp vom cere tuturor acelora
al caror trecut nu este nepatat, dar carora nu le putem refuza dreptul de
a si-l rascumpara, sa serveasca cauza, daca vor sa o faca, numai ca simpli
sodati. In tarile
de adoptie ne vom folosi de legile
care condamna manipularea voita a informatiei, discreditarea sau
incitarea la ura rasiala, pentru a impune publicarea replicilor noastre.
Aici un rol foarte important revine juristilor romani din strainatate. Vom
obisnui mediile de informare sa verifice cu probitate orice informatie, in
ceea ce ne priveste, pentru a nu fi silite sa suporte consecintele. Totodata,
toate succesele, realizarile, personalitile ce s-au distins intr-un anumit
domeniu, fapte demne de stima, romanesti, vor fi comunicate tuturor
romanilor, pentru ca ei sa le faca cunoscute in tarile de adoptie. In felul acesta ne vom
arata lumii fata nevazuta, atit de putin cunoscuta pina acum. Vom
contribui astfel si la regenerarea noastra, prin recistigarea increderii
in noi insine, pentru ca nimic nu este mai convingator si mai intaritor ca
succesul. Misiunea
noastra de demistificare ampla nu
o putem initia si realiza decit prin acumularea
unor resurse financiare adecvate. Noi trebuie sa devenim o forta de
opinie, suficient sustinuta financiar, pe care nici un guvern din tara sa
nu o mai poata ignora, creindu-ne astfel posibilitatea de a corecta
politici inacceptabile pentru noi. Propun tuturor comunitilor romanesti
angajate, sa colecteze fonduri separat, sub numele "Romania".
Gestionarea lor, investirea lor in Romania, ramine la latitudinea fiecarei
comunitati, cu obligativitatea fireasca, de a comunica tuturor celorlalte,
domeniul si obiectivul vizat, pentru a evita suprapunerile. Hotarirea de a
participa sau nu la asemenea proiecte, va apartine desigur fiecarei
comunitati in parte. Pe cei care vor sa contribuie prin donarea de bunuri
(computere, aparatura medicala sau de alta natura, medicamente, etc.)
trebuie sa le cream mijloace logistice pe masura. Orice contributie din
partea romanilor liberi profesionisti ne va folosi. Sa nu uitam
insa, eforturile noastre trebuie sa se concentreze cu deosebire asupra
invatamintului si a bisericii. Romania de miine, daca o vrem prospera
si curata, nu poate fi construita decit de generatii bine pregatite,
competente, competitive si cu sufletul curat. Am intilnit tineri in tara,
care in conditii de extrema austeritate infaptuiesc lucrari exceptionale,
cu gindul doar la binele tarii. Si pe asemenea tineri sa nu-i sprijinim?
Tuturor celor care doresc sa participe la acest efort le putem pune la
dispozitie adrese ale unor institutii si fundatii din tara si din
strainatate, care, cunoscind mai bine ca oricine nevoile locale, le pot
folosi donatiile judicios si eficient. Si nu vom uita de nevoile, uneori
disperate, ale romanilor din jurul Romaniei. Controlind cu strictete modul
cum au fost folosite mijloacele trimise si facind cunoscute succesele
obtinute prin ele, vom atrage tot mai multi de partea noastra. Deoarece
timpul actiunii a sunat de mult, ii rog pe toti cei la care va ajunge
acest mesaj si va avea ecoul sperat, sa intre in legatura cu noi cit de
curind, si desigur sa trimita mesajul mai departe. A doua ofensiva
mediatica pe care o lansam (prima a fost scrisoarea de la 15 septembrie
catre mediile germane) si la care va rugam sa participati in numar cit mai
mare, este o scrisoare deschisa adresata Presedintelui Constantinescu in
ceasul al 12-lea al mandatului sau (vezi scrisoarea deschisa sau reala
vointa politica pentru legea contra coruptiei). E-mail-ul la care pot fi
contactat este: romania2000@gmx.de
sau Tel. 0049 - 7221 -391450, unde va stau zilnic la dispozitie intre 12
si 13 ora Germaniei. Istoria exilului a demonstrat ca romanii sint incapabili din motive multiple, care meritata o dezbatere aprofundata, ca si celelalte teme istorice implicate aici, sa se uneasca intr-o mare organizatie mondiala ca alte popoare. Intrebarea la care trebuie sa raspundem acum este, daca pastrindu-ne individualitatea din cadrul fiecarei comunitati, ne putem uni eforturile prin comunicare si coordonare, respectind citeva principii comune de actiune si comportament. S-ar putea
ca toate cele de mai sus, sa para unora exagerate, patetice. Intr-adevar
inainte de fapta cuvintele nu au acoperire, sint inca declarative. Numai
faptele ne mai pot masura. Baden-Baden
Dr. Gheorghe Olteanu, membru in consiliul CROM 22.09.2000
(Comunitatea Romanilor din Rhin-Main) Tel.
0049-7221-391450 Sophienstr.
27- 29 INAPOI LA |
T R A N S I L V A N I A
R
|