Categoria: De ordin general
Posted by: garda
In aceasta dimineata a plecat spre Legiunea cereasca, dupa o prea grea suferinta purtata discret, profesorul Simion Giurgeca, de la Timisoara,
null
membru fondator, in 1993, al Partidului "Pentru Patrie", organizatorul filialei Timis si al zonei Banat-Arad-Bihor dupa acest an. Fost detinut politic anticomunist si participant la Rezistenta Nationala, profesorul Giurgeca era licentiat in Psihologie. In 1937 a participat la Tabara FDC de la Carmen Sylva si la marsul organizat cu acel prilej. A fost persecutat si intemnitat sub toate cele 3 dictaturi cunoscute de tara noastra. La Canal,la Capul Midia a fost izolat in "Baraca periculosilor”, alături de Puiu Atanasiu, Victor Clonaru, gen. Uranilschi, Mihai Moţa, timp de sase luni, si supus unui regim de intimidare si distrugere lentă. Tenacitatea si credinta nelimitata l-au facut sa nu renunte niciodata la activitatea in slujba Neamului si Crucii. Si n-a renuntat, nici macar in anii de crunta supraveghere ai Comunismului satanic.
A fost o personalitate activa a vietii culturale a orasului de pe malul Begai. A publicat mai multe carti de poezii si reflectii filosofice.
A facut parte din corpul de instructori ai Scolii de Cadre tinere a PPP din Bucuresti, 1998-1999.
In 2003, in crunta batalie pentru salvarea PPP, a realizat in 2-3 luni peste 1500 de adeziuni, strabatand satele din Timis, casa cu casa. Acel ultim efort de altfel i-a adus la colaps organismul si asa ros de boli si varsta.
Dar profesorul Giurgeca nu putea renunta la activitate. Nu putea renunta sa-si faca datoria. In ultimii 2 ani, desi bolnav la pat, venea aproape la fiecare sedinta a Consiliului Director, sprijinit de unul sau doi camarazi, nopatea, cu trenul, de la Timisoara la Bucuresti. De asemenea, de mai multe ori a cazut pe strada, in timp ce facea propaganda sau raspandea Buciumul. Nu gresim daca spunem ca a cazut la datorie.
Iata de ce, profesorul Simion Giurgeca ramane pentru noi toti un exemplu de traire si jertfa.

Inmormantarea va avea loc Vineri, 22 Februarie, la Timisoara. Nu este inca stabilita ora. Ea va fi afisata maine pe site-ul www.pentrupatrie.ro.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace !
Florin Dobrescu

POEMUL ECLUZEI
de Simion Giurgeca

Pământ, te scurm!...
Si piatra ti-o sfarm cu târnăcopul.
În truda-mi, cad si mă târâi; lovit cu piciorul,
Bătut si scuipat, păgânii mă-njură...
Si eu înfrunt senin privirea lor, blestemul
Si orice lovitură.

Pământ, te scurm!...
În orice zi. Si noaptea, în ploaie si vânt,
Prin gheata-mi ruptă si udă,

răceala apei în oase o simt.
Mâna mea-i roasă, în ochi e amurg,
Pe frunte, noroiul si stropi de sudoare
Ca lacrima curg.

Pământ,
Sunt fără odihnă si lutul adânc
Îl scot din largile santuri si-n cupe-l arunc;
Cleios si gălbui, pe vârful lopeţii,
Pe diguri înalte cu râpe si spini,
Îl duc vagonetii.

Cu roaba îl urc pe scânduri în coastă,
Mai sus, în vârf, spre zarea albastră.
Genunchii îmi tremur, plămânii mă dor,
Abia respir si mă clatin, cu pasul mic,
Încet mă urc si cobor.

Prin stufuri si trestii, printre coline,
Tractoarele poartă cu ele dragline:
Nisipul si melcii si mâlul îl sapă;
Cu brazde adânci pe valea pustie
Stă santul cu apă.

Deasupra mea paseri, cu miile-n cârduri,
Rotesc peste holde si pleacă în rânduri.
Pe bolta-nnegrită se-nvolbură norii...
Ce trist si duios răsună văzduhul,
Când zboară cocorii!

Nu-i floare, nici iarbă, un arbore nu-i,
Nici sate cu oameni. Nu-i nimenea, nu-i...
Doar linii, conture, pe micile dealuri
Cu straturi de ceată groasă si albă
Ca niste valuri.

Nu-i nimenea si sună în goana lor trenuri,
Trezindu-mi ecouri si-atâtea refrenuri...
Cum trec, la geamuri, priviri spre noi se îndreaptă;
Sunt mii de oameni acasă, tineri, bătrâni,
Care ne-asteaptă.

Sunt mii de oameni si neamul, o tară!
Cu mortii ei, cu totii-n noapte se scoală
Si-n vuit de luptă cu fruntea senină,
Pornesc flăcăii din codri, mosnegii-toiag
Să-si facă lumină.

Pământ,
În jur e sârmă cu ghimpi si tăcere,
Semne pe stâlpi, gherete cu sentinele.
Prin aerul rece un strigăt tăios, ascusit...
Doi oameni, piciorul si coaste sub roti de vagoane
Iar si-au strivit.

Cum bate în pieptu-mi inima tare,
Că tâmpla îmi arde si capul mă doare
În suflet durerea abia mi-o înfrâng!
Ce viată mizeră si plină de chinuri...
Să rabd? Să blestem? Să plâng?

Pământ,
Te năruie-n prăpăstii si miile de stânci,
Le sfarmă ca si mâlul apelor adânci.
Cum stă pe ele urma sângelui din mâini!
Un semn de ură crudă ce l-au avut pigmeii
Cu inimă de câini.

Pământ,
Din cei ce sunt aici, câti mâine vor muri?
În groapa fără cruce, nimeni nu-i va sti!
Câti n-o să aibă rugă si nici lumini ce ard,
N-o să lumineze locul acoperit cu buruieni
Si fără niciun gard?

Pământ, te scurm...
Si piatra si-o sfarm în stâncă:
O scot de jos, din sant, pe schelă si-n groapă adâncă
În daltă lovesc ciocanele malul;
Mai larg, mai larg si adânc,
Să fie canalul.

Si mâine, când nave purta-vor rodul în pântec
Cules din holde cu flori si un cântec
Suna-va-n amurguri, ecou înserat;
Câţi oameni stii-vor atuncea că lutul si piatra
Ieri, eu ti-am săpat?

Flămând si gol, în frig, bătut de ploi si vânt,
Te scurm într-una, ziua si noaptea, pământ
Cu dintii musc în ţărână si dintre ruine,
Privesc departe cerul aprins
Cu mii de lumini!

Doamne,
Cu gândul mâine de-oi trece,
La lut si la piatră, la apa cea rece,
Pe bolta senină fără de ceată
Trimite tării augur alt soare
Si-o altă viată.

1952, Canalul Dunare-Marea Neagra
Categoria: De ordin general
Posted by: garda
null


C R Ă C I U N

Sed copiii sus pe vatră,
E 'ntunerec în bordei...
Mama-i dusă 'n sat să ceară,
Dela oameni pentru ei.

Prin părete suflă vântul,
Lumânarea s'a topit...
A 'nserat pesemne mama
La măicuta dela schit...

Tatăl lor, cel dus în stele.
Vă trimite azi, de sus
Pâne si hăinute nouă...
Căci azi s'a născut Isus.

Intr'un grajd e pus în iesle,
Intr'un grajd? Ce frig i-o fi...
.........................................
Si pe rând li se 'nchid ochii
Somnorosilor copii.
Categoria: De ordin general
Posted by: garda
Legile strâmbe ale stapanirii adeseori fac unora dreptate printr-o mare nedreptate adusă altora.
Familia unui camarad asteapta sarbătorile si... evacuarea din apartamentul cumpărat cu zeci de ani în urmă, căruia i-au adus însemnate si costisitoare îmbunătătiri. Faptul că au locuit într-o casă nationalizată de comunisti nu era vina lor. Acolo îi repartizase statul. Erau muncitori, oameni obisnuiti. Ulterior au achizitionat casa si au investit în ea. De câtiva ani, bat drumul tribunalelor pentru ca oamnei fara suflet îi vor scosi din agonseala vietii lor.
Printr-o lege nedreapta, Justitia si-a revocat propriile-i sentinte. Despăgubirile sunt derizorii. Nu se poate achizitiona nimic cu suma respectivă. În pragul Sărbătorilor, o familie asteaptă, din zi în zi, să fie evacuata. Unde? Asta depinde de noi toti!
NU FII INDIFERENT ! "AJUTĂ-TI FRATELE CAZUT IN NENOROCIRE ! NU-L LASA !" Facem apel la voi toti ca aceasta legea a noastra sa functioneze.
Semnalati orice posibilitate de cazare intr-un spatiu cu conditii omenesti pentru 4 persoane, la
buciumul@yahoo.com
0722.749.249
0752.296.242.
Doamne-ajuta !
Florin Dobrescu
Categoria: De ordin general
Posted by: garda
Educatia crestină în zilele noastre

… răul nu poate fi îndreptat din lume din pricină că nici un om nu are grijă de copii, nimeni nu le vorbeste despre feciorie, nimeni nu le spune despre curătia trupească si sufletească, nimeni nu-i învată să dispretuiască averile si măririle, nimeni nu le vorbeste despre poruncile vestite în Scripturi. Sfântul Ioan Gură de Aur
Pentru crestinii interesati de viata lor duhovnicească apare cu intensitate întrebarea: în ce măsură mai putem valorifica în zilele noastre mostenirea crestină lăsată de înaintasi? Cum putem contribui la propovăduirea învătăturii crestine, dar mai ales, la răspândirea acelui "mod de a fi " care defineste pe crestinul ortodox practicant, în conditiile în care trăim într-o societate agresiv secularizantă, sau lesne sedusă de o "spiritualitate" neo-păgână de tip "New Age"? Această luptă împotriva Ortodoxiei, dusă de societatea modernă descrestinată, prin mijloace viclene dar efi ciente, afectează cu precădere copiii si tinerii. Care părinte crestin nu a constatat cu amărăciune că propriul copil, sub influenta celor învătate si experimentate la scoală, capătă atitudini si credinte care se opun învătăturii crestine si îl îndepărtează de Mântuitorul Hristos? Este limpede deci că acest "război nevăzut" se duce mai ales în planul educatiei, tocmai datorită caracterului formativ al acesteia.

» CITESTE IN CONTINUARE

Categoria: De ordin general
Posted by: garda
null
Categoria: De ordin general
Posted by: garda
Patriarhia Româna dezaproba manifestarea minoritatilor sexuale în spatiul public din ziua de 9 iunie a.c., pe care o considera o ofensa la adresa moralitatii vietii publice, a institutiei sacre a familiei, fundamentul societatii si un pericol pentru formarea generatiilor tinere, prin expunerea lor la corupere morala.
Recomandam credinciosilor din Bucuresti sa evite prezenta pe traseul pe care se va desfasura manifestarea si sa participe la rugaciunile oficiate în cadrul slujbei Vecerniei din dupa-amiaza zilei de sâmbata, 9 iunie a.c., pentru apararea demnitatii persoanei umane, ocrotirea vietii si a familiei si îndreptarea semenilor nostri care au nevoie de ajutor.

» CITESTE IN CONTINUARE

Categoria: De ordin general
Posted by: garda
de Aneta Grosu
Intrebarea zilei, care bulverseaza o buna parte a societatii noastre, este cea despre viitorul Grupului Ilascu. Ce va face in continuare Grupul Ilascu din momentul in care, de cateva zile, au ajuns la libertate si ultimii detinuti politici din acest Grup, Andrei Ivantoc si Tudor Popa. Cei patru eroi, Ilie Ilascu, Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc si Tudor Popa sunt asteptati astazi in mii de suflete de romani. Fiecare dintre acestia le–ar deschide azi usa, i–ar intampina si i–ar omeni pe acesti eroi care au suferit, poate, in locul oricui dintre noi.

Chinuiti, obositi, incrancenati de inchisori si de dor de libertate, toti 4, in egala masura, se intreaba, probabil, ce va urma in viata lor si in relatia lor cu noi, cu societatea de dupa gratiile inchisorilor de la Tiraspol si Hlinaia, cu cei care, in toti acesti ani de zbucium, au rezistat, deseori unor incercari grele, datorita puterii de rezistenta a celor 4 patrioti incarcerati ilegal.

Grupul Ilascu e liber. Multi sunt cei care i–au asteptat si care mai vad in ei o sansa a renasterii noastre din starea de ratacire in care am fost parasiti de cei pe care i–am crezut apti sa lupte si sa invinga. Multi sunt si cei care au asteptat si ei eliberarea Grupului Ilascu pentru a–l putea dispersa si distruge, sa iasa fum din el.

Cine va avea mai multa putere? Cei care i–au asteptat si i–au imbratisat sincer, sau cei care pun astazi umarul, investesc bani si mijloace media in crearea unei imagini trunchiate si in dispersarea lor. Cei din urma trec cu destula cruzime peste suferintele lor, peste sanatatea lor subreda si nu le pasa de asteptarile noastre.

Acestia sunt oameni politici, speriati de o eventuala rivalitate cu Grupul Ilascu, ziaristi, executand misiuni la comanda, agenti, specializati in aplicarea loviturilor sub centura cauzei noastre nationale, separatisti transnistreni, care le–au promis, de sute de ori, ca, pana la urma, chiar si in viata lor din afara gratiilor, se vor rafui cu fiecare dintre ei, agenti rusi care nu le pot ierta celor 4 condamnarea Federatiei Ruse la CEDO, in dosarul intentat la cererea Grupului Ilascu.

Cine sunt mai multi astazi? Cei care i–au asteptat, primindu–i in sufletele lor deschise si libere, sau cei carora nu le convine ca, in societatea romaneasca din Basarabia, sa renasca acest simbol de demnitate, curaj si rezistenta — Grupul Ilascu?

Se pare ca, fara suportul lor, a celor 4 eroi ai Grupului Ilascu, va fi dificil de invins in aceasta lupta inegala.
Ziarul de Gardă (Chisinău)
Categoria: De ordin general
Posted by: garda
Proiectul are ca scop o mai buna
Universitatea de Vara
cunoastere a perioadei 1944-1989 de catre studenti, pentru a-i determina sa reflecteze asupra caracterului ilegitim si criminal al regimului comunist din România. Întrucât efectele acestei perioade înca sunt resimtite la nivelul societatii românesti, o mai buna cunoastere a trecutului recent poate sa determine o întelegere aprofundata a realitatilor prezente. Contactul cu trecutul va fi realizat, pe de o parte, prin dialogul direct cu cei care au fost martori si victime ale sistemului represiv comunist, iar pe dea alta parte, prin intermediul lectorilor, personalitati marcante ale României post-decembriste si istorici specializati pe perioada comunista. Universitatea de vara se va desfasura la Râmnicu Sarat în perioada 24-31 August 2007.

Numarul de participanti va fi de 30 de persoane.

» CITESTE IN CONTINUARE

Categoria: De ordin general
Posted by: garda
S-au scurs zilele unui an intreg de la despartirea de “Mosu’” Ion Gavrila, plecat intr-o lume mai buna, pentru a se ruga in ceruri Domnului pentru neamul romanesc,
null
pe care l-a iubit cu toata fiinta sa si caruia i-a daruit jertfa unei vieti extraordinare prin tragismul si inaltimea spirituala la care a fost traita.
Camarazii de idealuri, dar si o mare parte dintre cei care l-au cunoscut si au fost fermecati de personalitatea sa sau dintre cei care i-au citit cu emotie cartile, au participat vineri 04.05 2007 la slujba de pomenire de la Biserica Greco Catolica Sfantul Spirit din Alba Iulia, desfasurata intr-o atmosfera solemna, de pietate si recunostinta in fata memoriei lui Ion Gavrila, dar si a sotiei sale Ana Gavrila.
Sambata, 05.05,2007, in Aula Magna a Universitatii “1 Decembrie 1918”, in cadrul Festivalului International “Lucian Blaga”, in fata unei asistente selecte, a avut loc prezentarea ultimului volum, volumul VII, al monumentalei lucrari de restituiri memorialistice si documentare “Brazii se frang dar nu se indoiesc”, aparut recent la Editura Marist din Baia Mare.
Volumul, cu subtitlul “Rezistenta Anticomunista din Muntii Apuseni", scris in colaborare
Aspect
cu 2 tineri cercetatori de la CNSAS, Elis Neagoe Plesa si Liviu Plesa, ne restituie lupta eroica a grupurilor de rezistenta din Muntii Apuseni, intre anii 1948 si 1959, prin prisma documentelor gasite in arhivele Securitatii, dar si a informatiilor obtinute personal de autor prin intalnirile mai vechi si mai noi cu participanti la aceste evenimente.
Prezentarea volumului dar si consideratii privind receptarea autorului in mediile culturale din tara si strainatate au fost facute de catre Coriolan Baciu, legatarul testamentar al autorului si vicepresedinte al Partidului "Pentru Patrie", organizatie al carei presedinte a fost, pana la moarte Ogoranu, intr-o conferinta apreciata de catre cei prezenti.
Requiet in Pacem

null
Categoria: De ordin general
Posted by: garda
La 1 Mai s-a implinit un an de la plecarea dintre noi a lui Ion Gavrila-Ogoranu, seful Rezistentei Armate Anticomuniste de pe versantul nordic al Muntilor Fagaras, cel care intre 1948 si 1957 a luptat cu arma in mana impotriva trupelor Securitatii, pentru a tine «un colt din Regatul Romaniei, neocupat de comunisti».
Evenimentul va fi marcat de Fundatia «George Manu» si Partidul «Pentru Patrie», Sambata 5 Mai, la orele 16,oo, printr-o conferinta intitulata «ION GAVRILA OGORANU – REZISTENTA NATIONALA ANTICOMUNISTA SI CRIZA ACESTOR ZILE», gazduita de Sala ARCUB (din Bucuresti, str. Batistei, in spatele Hotelului INTERCONTINENTAL).
Vor vorbi : prof. Mircea Nicolau, presedintele Fundatiei «George Manu», dr. Aristide Lefa, ambii fosti detinuti politici, si Florin Dobrescu, secretar-general al Partidului «Pentru Patrie».
In fiecare an, la crucea partizanilor anticomunisti de la manastirea Sambata de Sus - Fagaras, ca si in toate interviurile acordate mass-mediei, desi vorbea de trecut, de idealurile ce i-au animat pe el si camarazii lui risipiti in codri si gropile comune ale temnitelor, eroul Rezistentei fagarasene era ancorat ferm in problemele actuale ale societatii romanesti, abordand indraznet solutiile viitorului. Credea cu tarie in actualitatea principiilor si valorilor pentru care luptase. Era firesc ca omagierea sa la un an de la moarte sa fie un prilej de a reactualiza liniile directoare ale luptei sale in contextul tulbure al crizei societatii romanesti din aceste zile.
Pt. conf. Florin DOBRESCU
Secretar-general al Partidului «Pentru Patrie»
0723.604.649, buciumul@yahoo.com