Categoria: De ordin general
Posted by: garda
In aceasta dimineata a plecat spre Legiunea cereasca, dupa o prea grea suferinta purtata discret, profesorul Simion Giurgeca, de la Timisoara,
null
membru fondator, in 1993, al Partidului "Pentru Patrie", organizatorul filialei Timis si al zonei Banat-Arad-Bihor dupa acest an. Fost detinut politic anticomunist si participant la Rezistenta Nationala, profesorul Giurgeca era licentiat in Psihologie. In 1937 a participat la Tabara FDC de la Carmen Sylva si la marsul organizat cu acel prilej. A fost persecutat si intemnitat sub toate cele 3 dictaturi cunoscute de tara noastra. La Canal,la Capul Midia a fost izolat in "Baraca periculosilor”, alături de Puiu Atanasiu, Victor Clonaru, gen. Uranilschi, Mihai Moţa, timp de sase luni, si supus unui regim de intimidare si distrugere lentă. Tenacitatea si credinta nelimitata l-au facut sa nu renunte niciodata la activitatea in slujba Neamului si Crucii. Si n-a renuntat, nici macar in anii de crunta supraveghere ai Comunismului satanic.
A fost o personalitate activa a vietii culturale a orasului de pe malul Begai. A publicat mai multe carti de poezii si reflectii filosofice.
A facut parte din corpul de instructori ai Scolii de Cadre tinere a PPP din Bucuresti, 1998-1999.
In 2003, in crunta batalie pentru salvarea PPP, a realizat in 2-3 luni peste 1500 de adeziuni, strabatand satele din Timis, casa cu casa. Acel ultim efort de altfel i-a adus la colaps organismul si asa ros de boli si varsta.
Dar profesorul Giurgeca nu putea renunta la activitate. Nu putea renunta sa-si faca datoria. In ultimii 2 ani, desi bolnav la pat, venea aproape la fiecare sedinta a Consiliului Director, sprijinit de unul sau doi camarazi, nopatea, cu trenul, de la Timisoara la Bucuresti. De asemenea, de mai multe ori a cazut pe strada, in timp ce facea propaganda sau raspandea Buciumul. Nu gresim daca spunem ca a cazut la datorie.
Iata de ce, profesorul Simion Giurgeca ramane pentru noi toti un exemplu de traire si jertfa.

Inmormantarea va avea loc Vineri, 22 Februarie, la Timisoara. Nu este inca stabilita ora. Ea va fi afisata maine pe site-ul www.pentrupatrie.ro.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace !
Florin Dobrescu

POEMUL ECLUZEI
de Simion Giurgeca

Pământ, te scurm!...
Si piatra ti-o sfarm cu târnăcopul.
În truda-mi, cad si mă târâi; lovit cu piciorul,
Bătut si scuipat, păgânii mă-njură...
Si eu înfrunt senin privirea lor, blestemul
Si orice lovitură.

Pământ, te scurm!...
În orice zi. Si noaptea, în ploaie si vânt,
Prin gheata-mi ruptă si udă,

răceala apei în oase o simt.
Mâna mea-i roasă, în ochi e amurg,
Pe frunte, noroiul si stropi de sudoare
Ca lacrima curg.

Pământ,
Sunt fără odihnă si lutul adânc
Îl scot din largile santuri si-n cupe-l arunc;
Cleios si gălbui, pe vârful lopeţii,
Pe diguri înalte cu râpe si spini,
Îl duc vagonetii.

Cu roaba îl urc pe scânduri în coastă,
Mai sus, în vârf, spre zarea albastră.
Genunchii îmi tremur, plămânii mă dor,
Abia respir si mă clatin, cu pasul mic,
Încet mă urc si cobor.

Prin stufuri si trestii, printre coline,
Tractoarele poartă cu ele dragline:
Nisipul si melcii si mâlul îl sapă;
Cu brazde adânci pe valea pustie
Stă santul cu apă.

Deasupra mea paseri, cu miile-n cârduri,
Rotesc peste holde si pleacă în rânduri.
Pe bolta-nnegrită se-nvolbură norii...
Ce trist si duios răsună văzduhul,
Când zboară cocorii!

Nu-i floare, nici iarbă, un arbore nu-i,
Nici sate cu oameni. Nu-i nimenea, nu-i...
Doar linii, conture, pe micile dealuri
Cu straturi de ceată groasă si albă
Ca niste valuri.

Nu-i nimenea si sună în goana lor trenuri,
Trezindu-mi ecouri si-atâtea refrenuri...
Cum trec, la geamuri, priviri spre noi se îndreaptă;
Sunt mii de oameni acasă, tineri, bătrâni,
Care ne-asteaptă.

Sunt mii de oameni si neamul, o tară!
Cu mortii ei, cu totii-n noapte se scoală
Si-n vuit de luptă cu fruntea senină,
Pornesc flăcăii din codri, mosnegii-toiag
Să-si facă lumină.

Pământ,
În jur e sârmă cu ghimpi si tăcere,
Semne pe stâlpi, gherete cu sentinele.
Prin aerul rece un strigăt tăios, ascusit...
Doi oameni, piciorul si coaste sub roti de vagoane
Iar si-au strivit.

Cum bate în pieptu-mi inima tare,
Că tâmpla îmi arde si capul mă doare
În suflet durerea abia mi-o înfrâng!
Ce viată mizeră si plină de chinuri...
Să rabd? Să blestem? Să plâng?

Pământ,
Te năruie-n prăpăstii si miile de stânci,
Le sfarmă ca si mâlul apelor adânci.
Cum stă pe ele urma sângelui din mâini!
Un semn de ură crudă ce l-au avut pigmeii
Cu inimă de câini.

Pământ,
Din cei ce sunt aici, câti mâine vor muri?
În groapa fără cruce, nimeni nu-i va sti!
Câti n-o să aibă rugă si nici lumini ce ard,
N-o să lumineze locul acoperit cu buruieni
Si fără niciun gard?

Pământ, te scurm...
Si piatra si-o sfarm în stâncă:
O scot de jos, din sant, pe schelă si-n groapă adâncă
În daltă lovesc ciocanele malul;
Mai larg, mai larg si adânc,
Să fie canalul.

Si mâine, când nave purta-vor rodul în pântec
Cules din holde cu flori si un cântec
Suna-va-n amurguri, ecou înserat;
Câţi oameni stii-vor atuncea că lutul si piatra
Ieri, eu ti-am săpat?

Flămând si gol, în frig, bătut de ploi si vânt,
Te scurm într-una, ziua si noaptea, pământ
Cu dintii musc în ţărână si dintre ruine,
Privesc departe cerul aprins
Cu mii de lumini!

Doamne,
Cu gândul mâine de-oi trece,
La lut si la piatră, la apa cea rece,
Pe bolta senină fără de ceată
Trimite tării augur alt soare
Si-o altă viată.

1952, Canalul Dunare-Marea Neagra
Categoria: Miscarea Legionară
Posted by: garda
Ionel Mota si Vasile Marin, cei doi martiri cazuti in apararea Crucii si civilizatiei europene, in urma cu 71 de ani, pe pamantul Spaniei, au fost comemorati Sambata, 19 Ianuarie 2008, la Bucuresti, in cadrul unei ceremonii religioase, in cadrul careia a fost pomenit, de asemenea, profesorul Vasile Christescu, seful comandamentului legionar de prigoana, asasinat de politia politica a dictaturii carliste, la 26 Ianuarie 1939. Tot cu aceasta ocazie au fost comemorati si legionarii olteni, cazuti in cele 3 dictaturi ale veacului trecut ori stinsi in temnitele comuniste si antonesciene.

null

Ceremonia a cuprins oficierea Sfintei Liturghii, traditionala slujba a parastaselor, dupa care a luat cuvantul dl. dr. Iosif Niculescu, fost detinut politic timp de 20 de ani, care a evocat personalitatile celor comemroati, prezentand succint numeroasei asistente si contextul istoric al razboiului civil din Spania, in care comunistii, alimentati financiar si militar de Rusia lui Stalin via Franta socialistului Leon Blum, batjocoreau sfintele icoane, daramau bisericile, omorau preotii si necinsteau calugaritele.

null

» CITESTE IN CONTINUARE

Categoria: Miscarea Legionară
Posted by: garda
Oare în care minte de om nu si-ar fi putut face loc gândul că Mota ar fi putut să nu îi spună lui Corneliu Codreanu:
null
Tu esti Căpitanul! Sufletul omenesc are atâtea ascunzisuri încât oricine ar fi putut să speculeze cu această idee pe chestiunea relatiilor dintre cei doi uriasi ai generatiei legionare.
Mota avea un loc cucerit în miscarea nationalistă, în luptele studentesti dela Cluj, când s'a întâlnit cu Căpitanul. Venea depe o pozitie egală. Totusi din momentul când l'a descoperit, a renuntat la orice veleităti personale si a recunoscut în Corneliu Codreanu pe seful generatiei dela 1922. Mota vine si îi spune camaradului său de luptă de pe cealaltă parte a Carpatilor: Tu esti Căpitanul! Lăsăm la o parte valoarea lui Mota pe alte planuri si ne oprim la această primă dăruire a lui. Ce resorturi sufletesti l'au determinat să facă acest pas? Să dea girul personalitătii lui altei mari personalităti a generatiei lui?
Incercând să pătrundem în intimitatea sufletului lui Mota, stim despre el că era un om de puternice convingeri si de o mare credintă. Pentru el lupta nationalistă pentru Neam si Christos avea un caracter axiomatic. Asadar când el s'a pus neconditionat la dispozitia Căpitanului, avea în vedere una din coordonatele fundamentale ale acestei lupte. Fără unitate de comanda si actiune nu poate să existe biruintă. El a văzut ce s'a întâmplat cu miscarea studentească si apoi cu miscarea cuzistă, amândouă nimicite din cauza conflictelor ce au isbucnit în cadrele conducătoare. Orientându-se asadar după viziunea ce-o avea despre miscare si conditiile ei de crestere si desvoltare, el a voit cu această primă dăruire a lui, să fie modelul soldatului, soldatul disciplinat.
Odată Căpitanul descoperit, trebuia consolidată Oastea legionară. Oastea înseamnă însă disciplină, si disciplină înseamnă renuntare de sine, fără de care nu poate exista unitate. Ion Mota s'a situat ca primă piatră de temelie a acestei unităti, pe care, pe urmă Căpitanul vine si o asează în fruntea legilor care să ne călăuzească pasii în lume.
Asa si-a înteles Mota rostul în miscarea legionară. Când acest rost a fost îndeplinit, el s'a rupt de toate legăturile pământesti si s'a asvârlit în lumea de dincolo, pentru a tâlcui legionarilor rosturile lor supra-pământesti, cari se identifică cu limitele ultime ale spiritului de sacrificiu. Si pleacă, din chemarea ce-o simte pentru patronul spiritual al ostilor din care făcea parte, Arhanghalul Mihail, să alunge din lume ostile răului. Si cade. Cade din dăruire pentru Căpitanul său, din dragoste pentru Christos.
Această repetată dăruire a fost chemare înteleasă si cultivată. Din credintele si convingerile sale, Mota a tras mereu consecintele ce decurgeau din atitudinea fundamentală a sufletului său, până la cea din urmă, dăruirea supremă. Si prin aceasta Mota stabileste si un alt criteriu de valorizare al vietii legionare: jertfa.
Traian GOLEA
Din vol. "Ion Mota si Vasile Marin" - Ed. Carpatii, Madrid, 1962

null
Categoria: Miscarea Legionară
Posted by: garda
Editura Sanziana anunta aparitia plachetei de versuri „Autografe” semnata de regretatul actor Ernest Maftei.
null

Prezenta placheta de versuri ale popularului actor Ernest Maftei, intitulata „Autografe”, reuneste intre copertile sale poeziile publicate, sub acelasi titlu, in 1994, intr-o editie cu tiraj relativ redus. De asemenea, sunt reproduse cateva postume, la care Bădia – cum îi spuneau apropiatii si admiatorii – tinea mult sa fie cuprinse intr-o a doua editie, precum si o biografie.
Manunchiul de versuri cuprinse intre copertile acestei „plachii” (cum îi plăcea autorului să-i spună) reprezinta o latura mai putin cunoscuta a talentului lui Ernest Maftei.
Putini stiu ca debutul sau literar se pierde mult in urmă, in timpul cand era elev al Scolii Normale din Bacau. Aici va publica primele poezii in revista „Liliacul”, editata impreuna cu cativa colegi.
Din versurile Bădiei razbate viforul tineresc si rebel ce i-a dominat mereu faptura, dar in acelasi timp, intelepciunea intemeiată pe o anumita ordine a spiritului indeamna la reflectie.
Aceasta carte se vrea un modest buchet de recunostintă pe mormantul dragului nostru Badia.
EDITURA SANZIANA
80 pag., 7 lei
Puteti comanda acum la buciumul@yahoo.com, 0752.296.242

» CITESTE IN CONTINUARE

Categoria: Miscarea Legionară
Posted by: garda
null
A plecat dintre noi, in mod fulgerator, profesorul Constantin Em. Bucescu, om de o vasta cultura, spirit erudit, ostas credincios al idealului nostru.

Slujba de inmormantare va avea loc maine, miercuri, 26 Decembrie 2007, ora 14,30, la biserica Sf. Maria (in spatele Cimitirului Sf. Vineri de pe Calea Grivitei).

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!


"Plânge printre ramuri luna..."
Categoria: De ordin general
Posted by: garda
null


C R Ă C I U N

Sed copiii sus pe vatră,
E 'ntunerec în bordei...
Mama-i dusă 'n sat să ceară,
Dela oameni pentru ei.

Prin părete suflă vântul,
Lumânarea s'a topit...
A 'nserat pesemne mama
La măicuta dela schit...

Tatăl lor, cel dus în stele.
Vă trimite azi, de sus
Pâne si hăinute nouă...
Căci azi s'a născut Isus.

Intr'un grajd e pus în iesle,
Intr'un grajd? Ce frig i-o fi...
.........................................
Si pe rând li se 'nchid ochii
Somnorosilor copii.
Categoria: De ordin general
Posted by: garda
Legile strâmbe ale stapanirii adeseori fac unora dreptate printr-o mare nedreptate adusă altora.
Familia unui camarad asteapta sarbătorile si... evacuarea din apartamentul cumpărat cu zeci de ani în urmă, căruia i-au adus însemnate si costisitoare îmbunătătiri. Faptul că au locuit într-o casă nationalizată de comunisti nu era vina lor. Acolo îi repartizase statul. Erau muncitori, oameni obisnuiti. Ulterior au achizitionat casa si au investit în ea. De câtiva ani, bat drumul tribunalelor pentru ca oamnei fara suflet îi vor scosi din agonseala vietii lor.
Printr-o lege nedreapta, Justitia si-a revocat propriile-i sentinte. Despăgubirile sunt derizorii. Nu se poate achizitiona nimic cu suma respectivă. În pragul Sărbătorilor, o familie asteaptă, din zi în zi, să fie evacuata. Unde? Asta depinde de noi toti!
NU FII INDIFERENT ! "AJUTĂ-TI FRATELE CAZUT IN NENOROCIRE ! NU-L LASA !" Facem apel la voi toti ca aceasta legea a noastra sa functioneze.
Semnalati orice posibilitate de cazare intr-un spatiu cu conditii omenesti pentru 4 persoane, la
buciumul@yahoo.com
0722.749.249
0752.296.242.
Doamne-ajuta !
Florin Dobrescu
Categoria: Miscarea Legionară
Posted by: garda
Corneliu Zelea Codreanu, Capitanul Miscarii Legionare si cei 13 comandanti legionari asasinati in noaptea de 29-30 de regimul criminalului rege Carol II, au fost comemorati Sambata, 24 Noiembrie 2007, in Padurea Tancabesti, la troita ridicata chiar pe locul cutremuratorului sacrificiu.
Peste 100 de militanti ai Fundatiei “Prof. George Manu” au omagiat memoria Capitanului, Nicadorilor si Decemvirilor. La eveniment au fost prezenti reprezentanti ai unor cotidiene (Gardianul si Adevarul), dar si reporterii televiziunii N24.
Tineri cu drapele nationale au facut de garda la troita langa care se afla un urias tablou al lui Corneliu Codreanu. Traditionala slujba religioasa a fost oficiata de doi preoti – unul ortodox, Parintele Alexandru Capota (fost detinut politic) si unul Greco-catolic, Parintele Visovan (fiul luptatorului anticommunist Aurel Visovan).
Profesorul Mircea Nicolau, presedintele Fundatiei “George Manu”, care a doua zi urma sa sarbatoreasca implinirea a 93 de ani, a luat cuvantul, evocand jertfa celor 14 capetenii legionare si subliniind semnificatia acesteia in contextul actual, de avansata dizolvare morala la nivelul vietii publice romanesti. D-sa a asigurat ca Miscarea Legionara nu a murit, in ciuda loviturilor primite fara menajamente de la dusmanii sai, timp de peste 60 de ani, declarand reprezentantilor mass-media ca manifestarile de genul celei de fata vor continua sa aiba loc si de aici inainte.
Intreaga asistenta a intonat “Imnul legionarilor cazuti”, salutand jertfa celor comemorati.
Florin Dobrescu
Categoria: Miscarea Legionară
Posted by: garda
Corneliu Zelea Codreanu, va fi comemorat, sambata 24 noiembrie 2007, orele 10,oo, pe soseaua Bucuresti-Ploiesti, in dreptul padurii Tancabesti, la troita ridicata pe locul unde, in urma cu 69 de ani, fondatorul Miscarii Legionare a fost asasinat impreuna cu alti 13 comandanti legionari.
Ceremonia este organizata de Fundatia „Prof. George Manu”.
Pentru asigurarea transportului, cat si pentru orice alte amanunte legate de organizarea ori mediatizarea evenimentului, va rugam sa ne contactati la tel. 021.424.1550, 0752.296.242, ori pe adresa de e-mal buciumul@yahoo.com.
Pt. conformitate,
Florin Dobrescu
Categoria: Miscarea Legionară
Posted by: garda
Manunchiul de amintiri ale fostului detinut politic ILIE TUDOR, nimeni altul decat tatal artistului national TUDOR GHEORGHE, a aparut in cea de-a 2-a editie,
null
revizuita si adaugita, sub auspiciile EDITURII SANZIANA.
Intr-o prezentare grafica aparte, cartea de fata este o lectie de Istorie, de Istorie vie, traita, evocand prin condeiul iscusit al autorului personalitati si evenimente din trecutul recent al Romaniei dar si ororile petrecute in inchisorile politice comuniste. "Nea Ilie", cum ii spun apropiatii sai, este unul din cei 70 de copii provenind din satele Olteniei, luati de Corneliu Zelea Codreanu si intretinuti de Legiune pentru a deveni elita "Batalionului Comertului Legionar", care urma sa elimine, prin concurenta, predominanta elementelor alogene din economia romaneasca. Personaje precum Corneliu Codreanu, generalul Zizi Cantacuzino, Ion Banea, ing. Clime, poetul Radu Gyr ori parintele Dumitru Staniloaie, sunt zugravite prin prisma unuia care i-a cunoscut personal, marturisind ca acesti oameni au putut exista.
Desigur, Ilie Tudor a platit, asemenea a sute de mii de romani, apartenenta sa la aceasta lume, cu ani grei de temnita. Umilintele, loviturile, chinurile nu l-au facut insa sa-si renege idealurile sau trecutul. Acum, la varsta de 84 de ani, nea Ilie Tudor incheie tulburatoarele sale evocari cu versurile "poetului inchisorilor comuniste", Radu Gyr: "Ne vom intoarce intr-o zi, / Ne vom intoarce neaparat...". Cu siguranta, prin cartea de fata, autorul, impreuna cu sutele de martiri striviti de cele 3 sisteme totalitare ale veacului trecut, se intorc in societatea romaneasca de azi sub nimbul biruitor al Eternitatii.
EDITURA SANZIANA
Florin Dobrescu

Puteti comanda acum la: tel. 0752296242, e-mail: buciumul@yahoo.com
Pretul unui exemplar: 15 lei + taxele postale.