Dupã ce, la 8 Septembrie 1940, au ucis 11 persoane în comuna Ciumirna, trupele horthyste au pornit cãtre comuna Trãznea, unde au intrat la data de 9 Septembrie. Câtiva copii, aflati cu vitele la pãscut, au fost împuscati si lãsati morti pe izlazul comunal. Dupã ocuparea satului, auzindu-se focuri de armã spre soseaua din marginea localitãtii, trase de soldati în stare de ebrietate, unitãtile maghiare au dezlantuit un groaznic macel. Românii au fost masacrati cu focuri de mitraliere, strãpunsi cu sãbiile si baionetele, iar casele atacate cu grenade si incendiate. Au avut loc incredibile orori.

    In ziarul "România nouã" din data de 1 Ianuarie 1941, se relata ca Nicolae Brumar a fost luat de-acasa si, împreunã cu sotia si cele douã fiice ale sale, împuscat lângã o capitã de fân. Trupurile lor au fost sfârtecate cu baionetele. Vasile Mãrgãrus a fost ridicat de acasã, strãpuns cu baioneta în mai multe parti ale corpului si apoi împuscat în cap cu gloante dum-dum. Preotului ortodox, ascuns în casa parohialã, i s'a dat foc si a ars împreunã cu casa. Preoteasa cu fiicã-sa au sãrit pe fereastrã în ulitã, dar de soarta lor nu se stie nici azi. Pe cei 9 soldati din Traznea, reîntorsi din România ca demobilizati, i-au împuscat cu efectele militare pe ei. Invãtãtorul cu sotia s'au refugiat din fata urgiei în comuna Pusta. Aici au fost prinsi si adusi amândoi la Traznea, unde au fost rãstigniti pe usa bisericii si împuscati.

    Publicistul american Milton G. Lehrer, în lucrarea "Les assassinats", scria:

 "Comuna Traznea a fost ocupatã de trupele unguresti la 9 Septembrie 1940. Ca si când Armata de ocupatie ar fi executat un ordin primit, îndatã ce satul a fost invadat de soldati, un veritabil potop de foc si sânge s'a abatut asupra lui. Toate armele moderne au fost utilizate pentru a satisface instictele brutale: pusti, mitraliere, tunuri, grenade. Dupã ce au fost trase primele salve, soldatii au pãtruns în case si au asasinat pe oricine gãseau în calea lor, incendiind casele. Cazul preotului român Traian Costea, care, dupa ce a primit un glonte în cap, a fost tras pe galeria de lemn a presbiteriului - cãruia i s'a dat foc si a ars în întregime odatã cu cadavrul preotului - este tipic. Dupã încetarea focului de arme, ungurii au pus mâna pe copiii de români si îi aruncau de vii în foc, fãcându-i sã moarã în chinuri groaznice. Jale mare rãsuna în tot locul de plânsetele lor".

    Cruzimea urmasilor lui Attila a mers pânã acolo încât, la plecarea din comunã, soldatii maghiari i-au legat de un tun pe locuitorii Gavrilã Andries si Ana Dãnilã, târîndu-i dupa ei pânã în comuna Hida, judetul Cluj, unde i-au împuscat!

    In masacrul de la Trãznea au fost ucisi sau rãniti 263 de români, iar 47 de gospodãrii au fost mistuite de flãcãri...