.................................................
De departe,
De foarte departe,
Din Tara de care oceane si munti ne desparte,
N'auziti chemarea la luptă; pe viată si moarte?
Chemarea Neamului sătul de obidă si chin,
De inimă rea si-atâta venin,
Sătul de
muscăleasca hoardă si ciumă
Ce-l chinuie si ruseste-l sugrumă
Luându-i avutul si graiul,
Credinta, nădejdea, mălaiul,
Lăsându-i doar
ochii, să plângă
Orânduirea
nedreaptă, nătângă?...
...................................................
De foarte departe...
De unde nu-i astăzi viată, ci moarte,
De peste muntii si oceanele mute,
Din Tara atâtor dureri nestiute...
N'auziti cum se ridică si vine
Spre voi si spre mine,
Ca un răcnet deznădajduit de leu,
GEAMĂTUL NEAMULUI MEU?
Nicolae
NOVAC - din "Poemele Ultimului Invins"