"Nae
Ionescu a început în adolescentă prin a fi "avântean". E o
calitate pe care a avut-o în subconstient, toată viata. Cine a auzit de
"Avântul", stie că el a însemnat etnicism si religiozitate.
Pe aceste două
linii Nae Ionescu a mers toată viata, până când s'a lămurit pe deplin si a
aderat total la fenomenul legionar si în cel ortodox."
"Nae
Ionescu s'a cautat, a cercetat, a vrut sa spere, uneori poate sa se
amageasca; dar n'a avut propriu zis o atitudine decat in Legiune, cand n'a
mai fost de fapt atitudinea lui, ci una comunitara, in care era cuprins, cu
care concrescuse in mare parte si pe care in alta parte o anticipase".
"Setea,
marea sete spirituala si politica a lui Nae Ionescu de a vedea crescand pe
meleagurile noastre o miscare de mare barbatie si probitate, care sa fie a
noastra si numai a noastra, si-a satisfacut-o, in sfarsit, sorbind apa vie
din izvorul, din suvoiul legionar, pentru a carui descatusare din tainitile
solului nostru sufletesc a lucrat el insusi o viata de om".
Vasile
Bancila
"Parvan a
pornit dela istorie, ca sa ajunga la filosofie.
Nae Ionescu a
pornit dela filosofie si a ajuns la istorie, adica la interpretarea vietii
sufletesti a neamului...
Cursul de logica
al Profesorului Nae Ionescu a devenit astfel un curs de FILOSOFIA CULTURII,
caci izbutise sa transforme logica, disciplina formelor de gandire, intr'o stiinta
a vietii".
P.P.Panaitescu
"Iubirea
era cimentul invizibil al vorbelor sale; pe aripile ei au mers aceste vorbe
in sufletele deschise ale celor tineri; si-au facut drum in suflete zavorate
de oameni rataciti.
Fara acest
principiu atitudinea politica a lui Nae Ionescu nu poate avea inteles.
A spus de atatea
ori el insusi, ganditorul cel mai puternic al generatiei noastre: "Gandul
meu este o marturisire".
Fundamentul
acestei marturisiri, de-atatea ori verificata de istorie, este iubirea.
In aceasta gasea
Nae Ionescu principiul activ al alegerii faptelor, al valorificarii, al
promovarii lor, de-atatea ori tragice.
Fara acest principiu, stam in fata realitatii orbi si surzi, ca in fata unei masse
amorfe de lucruri gonind haotic, fara sens, fara relief, fara valoare activa
pentru constiinta noastra".
Octav
Onicescu