LIBERTATEA, New York

Director: Nicolae Nitã 

Anul 7, Nr. 61. Septembrie,  1987

 

Sunt clipe din viatã, care mã urmãresc pânã la ultima suflare. 21-22 Septembrie 1939, este aceastã clipã, care m’a sguduit atât, cã atunci când memoria îmi rãtãceste în urma anilor, un tremur de revoltã îmi cuprinde toatã fiinta.

  Sunt 48 de ani de atunci. La radio Bucuresti, o voce transmite un mesaj cutremurãtor; “Suntem fii de Români din Prahova si am împlinit o necesitate dureroasã. Am pedepsit pe acela, cu a cãrui învoire, a fost omorît cel mai mare român, Corneliu Zelea Codreanu”.

  Era vocea lui Miti Dumitrescu.

  Acest mesaj l-am primit ca un strigãt de împlinire a unei datorii dar în acelas timp, mi-am dat seama, cã urmãrile lui vor fi înspãimântãtoare. Va începe mãcelul, contra celor rãmasi în picioare încã.

  Ma gaseam in satul meu, in vacanta. O clipa doar si gandul de a parasi casa ma impinge din urma. O iau spre Bucuresti, unde eram student la Litere. Doua ore mai tarziu, jandarmii bat la poarta. Dece oare? Am aflat curand, cand a inceput masacrul.

  Dumnezeu mi-a scapat viata, mi-a amanat scadenta, pentruca mai aveam ceva de infaptuit.

  Dupa asasinarea Capitanului, Miti Dumitrescu nu mai traia decat pentru aceasta “dureroasa necesitate”.

  Alegerile din Decembrie 1937, cand Miscarea legionara a isbucnit la lumina, au dat semnalul de alarma. Regele Carol, instrument al unei coalitii internationale pregateste planul de a distruge Miscarea Legionara.

  Rasfoind presa franceza din preajma lui 21-22 Septembrie 1939, printre care ziarul “Le Journal”, desprind o complicitate in a falsifica evenimentele dar, involuntar si o intentie vadita de a lichida Miscarea Legionara.

  “Armand Calinescu, au peril de sa vie, avait abattu la Garde de Fer”.

  Regele face apel la Goga, pentru a forma noul guvern dar îi impune ca ministru de Interne pe Armand Calinescu. Acesta destituie din universitate pe toti profesorii, care sustin Garda de Fier, precum si pe generalii si ofiterii afiliati Garzii, spicuiesc din presa franceza.

  Planul de distrugere a Miscarii Legionare se contureaza in jurul acestui sinsistru personaj. “Le petit homme borgne, qui cachait une âme indomptable. Il avait du sang albanais dans les veines”, dupa cum relateaza fratii Jerome si Jean Tharaud, dela Academia Franceza, in ziarul “Paris Soir”.

  Tot ziarul “Le Journal” continua sa transmita opiniei franceze versiunea oficiala a dramei. “C' est à ce moment que Codréanu et dix de ses anciens complices, transportés de la forteresse de Jilava dans la Capitale, tenterent de s’échapper et furent executés sur place”.

  Sa nu fie oare destul de clara aceasta complicitate intre responsabili intereselor romanesti, sub cupola Duduei si forta internationala iudeo-comunista, care opera prin sucursala cuibarita in incinta Palatului, pentru subminarea suveranitatii nationale?

  Iata cum falsifica fratii Tharaud, sbuciumata istorie a Miscarii Legionare: “Duca avait ose disoudre la Garde de Fer. Corneliu Codréanu qui n’etáit même pas roumain, car par sa mère, il est d’origine hungaro-allemande et par sin père, polonais. Sa ligue changea plusieres fois de nom”. Aceasta schimbare de nume, dupa fiecare dizolvare ilegala, nu ramane decat un capriciu al autorului acestei transformari. Totusi, afirmatia plasata in contextul istoric, tine loc de marturisire: “Carol ordonna la destruction de la Garde de Fer”. Denunta deci, opiniei internationale, fara echivoc, pe monarhul devenit calaul propriului lui popor.

 “Le Roi cherchait autour de lui l’homme, qui se ferait son champion contre l’agitateur”. Acest om, fara scrupule, de o cruzime salbatica, asa cum il caracteriza originea lui albano–musulmana, care junghie o fiinta umana cum ar junghia un animal, nu era altul decat A. Cãlinescu.

  “Car le credo de la Garde de Fer etait viollement anti-communiste”.

   Nu era oare acest anti-comunism violent un argument tot atat de puternic, in mintea ocultei, pentru ca Miscarea Legionara sa fie distrusa? Si in serviciul cãrei forte, care azi sugruma poporul roman, s’a angajat acest rege voloj, cazut total in mrejele Irodiadei, precum si ministrul lui sadic, care a declarat vanatoarea, cu consemnul de a ucide fara somatie, orice faptura, banuita de sentimente romanesti?

  “In acest timp, legionarii au fost scosi din lege. Conform unui ordin criminal al jandarmeriei, oricine poate impusca pe strada, fara somatie legala”. (Mihai Tase: “Miti Dumitrescu”).

  Mi-amintesc o scena, pe cand eram condus la infirmerria lagarlui din Buchenwald. Traversand lagarul, observ un detinut, care avea un cerc marcat in spate, cu un punct rosu in mijloc. Acest semn traducea condamnarea la moarte a acestui detinut.

  De a fi condamnat la moarte, nu era deloc suprprinzator, pentruca toti pensionarii acestui lagar, mai devreme sau mai tarziu, erau sortiti pieirii. Insa, acest semn inscris pe haina acestui detinut, dadea dreptul oricarui individ, soldat sau detinut ca el, sa-l ucida, fara a da cuiva vreo socoteala. Era o prada lansata in natura, la discretia ucigasilor.

Asa erau si legionarii, vanati, ucisi fara judecata, la discretia echipelor de asasini, care aveau "deslegare" de a instaura domnia crimei, inspirata de o alta ideologie "fara patrie si fara Dumnezeu".

  “Il ordonna, sos un pretexte quelconque, d’ arreter Codréanu, en même temps que tous le gardes importants. Si le ministre avait pensé, qu’en condmnant Codréanu et ses principaux lietenants il avait abattu le Mouvement, il s’ est trompé du tout au tout”. ("Paris Soir”, Sept. 1939).

  “Tout le pays était placé sous le régime de la loi martiale et pour finir avec la Garde, il resolu de faire un terible exemple. Codréanu et ses camarades ayant essayé de s’enfuir, les jandarmes de l’escorte, les avait abattu”. (“Paris Soir”. Sept. 1939).

   Teroarea deslantuita cu atata cruzine, n’a ramas o treaba interna, ea a fost reluata cu lux de amanunte falsificate de catre presa infeudata internationalei comuniste, demonstrand astfel, daca mai era necesar, aceasta complicitate de interese care s’a abatut peste un popor lipsit de aparare.

  “Il fut condamné a vingt ans de travaux forcés. Ce qui, en fait equivalait à la mort, car dans les nombreux mois, au fond de geôles glacées, il a contracte la phtisie" (”Paris Soir", Sept. 1939).

  Conditiile in care Corneliu Codreanu a fost tratat in inchisori, dupa cum vedem in textul francez, nu urmareau altceva, decat moartea lui lenta dar sigura, de tuberculoza, contractata in celulele umede si reci. Dar oculta din afara tarii, nu era satisfacuta de o moarte “naturala”. Ea cerea sange si a ordonat uciderea lui.

  Si iata cum povesteste asasinul Capitanului, majorul Sarbu: “ Am plecat in noaptea aceea dela Bucuresti. Eram insotiti de maiorii de jandarmi Dinulescu si Macoveanu. Ajunsi la Ramnicul Sarat, maiorii Dinulescu si Macoveanu au luat contact cu maiorul de origine evreu, Scarlat Rioseanu, Comandantul Legiunii de jandarmi din Ramnicul Sarat... Mie mi-a dat pe unul mai voinic, mai inalt. Am aflat mai tarziu, ca acesta era Capitanul Corneliu Z. Codreanu. Ajunsi prin dreptul padurii Tancabesti, maiorul Dinulescu a aprins la un moment dat lanterna, stingand-o si aprinzand-o iarasi, de trei ori. Era momentul executarii dar, nu stiu de ce, n’am executat nici unul… Capitanul si-a intors capul putin catre mine si mi-a soptit: Camarade, da-mi voe sa le vorbesc  camarazilor mei... Dar, in aceeasi clipa, mai inainte ca el sa-si fi terminat aceasta rugaminte, maiorul Dinulescu a pus piciorul pe scara masinii si pasind inauntru, cu revolverul in mana, a rostit printre dinti: executarea! La aceasta, jandarmii au aruncat streangurile. Ultimul lor cuvant de rugaciune? de chemare? de blestem? le-a fost strivit in gatlej. Cand am ajuns la Jilava, groapa era facuta”.

  Un evreu, Scarlat Rosianu, avea sub paza destinul neamului romanesc si nu si-a desmintit misiunea.

  O scena care depaseste imaginatia unui om normal constituit. In momentul cand trupurile erau descarcate, pentru a fi asvarlite in groapa, unul dintre jandarmii asasini, sa descreteasca atmostfera apasatoare, lanseaza o ironie: “Sa le invelim picioarele cu paie, sa nu le fie frig, pe unde vor merge”!!!

  Dumnezeu a rabdat rastignirea Fiului Sau dar noi pamantenii, cat vom mai putea rabda? In aceasta tensiune se gasea Miti Dumitrescu si camarazii lui, in momentul cand au decis pedepsirea tradarii de neam.

  Scena asasinarii a fost descrisa la procesul de reabilitare a Capitanului, de catre majorul Sarbu dar presa mondiala n’a retinut decat “fuga de sub esorta”. Magda Wolf si coreligionarii ei, stapanii presei intrnationale, au avut grija sa insele mai departe aceasta opinie. Rafinamentul cinic, cu care a fost executat Capitanul, a provocat o adanca durere in tara intreaga. Pentru a innabusi aceasta durere, regele ucigas a pornit prigoana cea mare, semanand panica, oroare si moarte, pe tot cuprinsul tarii. Asa cad pe rand toti aceia, care au ramas fideli Capitanului lor.

  Astfel, la 2-3 Decembrie 1938, sunt scosi din celule, la inchisoarea din Cluj, in plina noapte, si impuscati la marginea orasului de catre o brigada volanta, venita dela Bucuresti, condusa de ofiterul Vupescu: Nicolae Fagdaru, avocat, Petru Ion , muncitor si Bica Ananie, mecanic.

  La 13-14 Februarie 1939, sunt ucisi, langa Huedin-Cluj: Fleschin Petre, student, Hodrea Aurel, profesor, Stanescu Petru, student, Popa Ion, muncitor, Borzea Dumitru, ofiter. Au impartasit aceasi soarta, banuiti doar de a fi legionari: Gruita Victor, elev si Borzea Zenovie, ofiter.

  Sapte legionari, printre care: Nadoleaunu Enache, medic, Popovici Dragos, student  si Balan Octavian, student, au fost chinuiti pana la moarte si apoi asvarliti in crematoriu.

  Profesorul universitar Vasile Cristescu, impuscat pe strada, Nicoleta Niculescu, arsa de vie in crematoriu, marele filozof Nae Ionescu, otravit, si atatia altii, ucisi fara judecata, avand singura vina de a fi legionari.

   Daca cineva ar dori sa pipaie dovezile care au culminat cu pedepsirea calaului, apoi le poate desprinde din toate aceste crime, fara numar si fara judecata, unde democratia si-a aratat fata hâdã, sa inspaimante un intreg popor.

  Miti Dumitrescu apare in acest climat de ucideri, sa opreasca prin jertfa lui groaznicul genocid.

  “Rugati-va pentru mine si pentru noi toti, pentru pacatele si suferinta ce o astept cu bucurie. Atata dor am, sa stiti voi si Neamul, ca am pecetluit cu sangele si sufletul nostru o credinta”. Este ultima scrisoare, pe care Miti Dumitrescu a adresat-o parintilor sai, constient si hotarit sa mearga la moarte.

  “Istoria va judeca daca am gresit sau nu, insa nu va uita pretul acestei greseli, de va fi greseala”, încheie el.

  Desigur ca este un pacat de a ucide, insa pentru a opri avalansa de crime asupra unei generatii intregi, fapta lor ramane expresia acestei “dureroase necesitati”.

  Dar Armand Calinescu nu era decat un brat, din multiplele tentacule care se vor intinde ca aripa mortii peste tara, sa imprastie durere si sange, pe tot pamantul romanesc.

  “La Vaslui, camarazii ucisi cu focuri de mitraliere, apoi impuscati in cap, au fost insirati pe marginea soselei, iar copiii de scoala au fost adusi in coloana de mars, cu profesorii in frunte, ca sa-i vada. Bietii copii au lesinat...

  La Targoviste, un preot cu sotia, spanzurati, la Focsani agatati de belciuge de macelarie”. (Mihai Tase “Miti Dumitrescu”).

  Si, pentruca numele celor rapusi sa fie mereu prezente in mintea si cugetul nostru, imi ingadui sa-i pmenesc pe nume, intru aducere aminte, pentruca jertfa lor intra in patrimoniul natiei romane, pentru vesnicie.

 

Asasinati in padurea Tancabesti, 29-30 Noembrie 1938:

 

Corneliu Zelea Codreanu

Constantinescu Nicolae

Caranica Ion Iancu

Bozântan Iosif                       

Belimace Doru                                                

Caratanase Ion

Curca Stefan

Pele Ion

State Gr. Ion

Bogdan Gravrila

Vlad Ion Radu

Georgescu Stefan

Trandafir Ion

Asasinati in piata Elefterie, la 21 Septembrie 1939:

 

Dumitrescu Miti

Isaia Ovidiu

Paraschivescu Gheorghe

Stanciulescu Marin

Vasile Ion Jean

Ionescu Ion

Modoveaunu Nelu Ion

Popescu Cezar

Popescu Traian

Asasinati la inchisoarea din Ramnicul Sarat, la 21-22 Septembrie 1939:

 

Clime Gheorghe (inginer)

Totu Nicolae (avocat)

Furdui Gheorghe (doctor in teologie)

Polihroniade Mihail (avocat)

Simulescu Sima (profesor)

Istrate Gheorghe (licentiat)

Serafim Aurel (inginer)

Cantacuzino Alecu (avocat)

Tell Alexandru (avocat)

Banica Dobre (licentiat)

Craja Paul (medic)

Apostolescu Gheorghe (comerciant)

Banea Ion (avocat, medic)

 

Asasinati la spitalul militar din Brasov, la 21-22 Sept. 1939:

Cotiga Traian (avocat)

Siancu Emil (ofiter)

Susman Iuliu (functionar)

Proca Gheorghe (functionar)

Ionica Eugen (inginer)

Pihu Grigore (licentiat)

Herghelegiu Ion (avocat)

Asasinati in lagarul de concentrare Ciuc, la 21-22 Sept. 1939:

 

Benec Constantin (student)

Biris Ovidiu (avocat)

Borzea Titus (student)

Buhai Vasile (functionar)

Cioflec Marius (student)

Comjic Stefan (student)

Coman Constantin (student)

Constantin Ghita (student)

Constantinescu Dumitru (medic)

Corbeanu Vasile (student)

Dobrin Liviu (student)

Dorca Afilon (student)

Ducaru Dumitru (subinginer)

Enescu Ion (functionar)

Felecan Vasile (muncitor)

Filipov Vasile (student)

Garcineanu Florin (ofiter)

Grama Iosif (student)

Iordache Nicoara (asist. univ.)

Macoveschi Ion (student)

Micu Augustin (inginer)

Minca Ilie (ofiter)

Mitar Ion (student)

Noaghea Virgil (student)

Nutiu Aurel (student)

Pavelescu Gheorghe (avocat)

Popa Tiberiu (student)

Popescu Marin (student)

Popescu Anton (functionar)

Prodea Nicolae (municitor)

Radulescu Virgil (ziarist)

Raicu Constantin (licentiat)

Stamate Eugen (student)

Stegarescu Constantin (licentiat)

Strugariu Nicolae (avocat)

Susai Vasile (licentiat)

Teodorescu Gheorghe (sculptor)

Tiponut Gheorghe (elev)

Todan Coriolan (student)

Ungureanu Corneliu (licentiat)

Ursu Ion (student)

Vasiliu I. Gh. Galus (ofiter)

Vilmos Adam (muncitor)

Zanche Petre (functionar)


Asasinati in lagarul de concentrare Vaslui, la 21-22 Septembrie 1939:

Antoniu Ion Pâsu (avocat)

Belgea Ion (avocat)

Boboc Constantin (avocat)

Borzea Virgil (ofiter)

Bujoli Spiru (student)

Busuioc Ion (student)

Calapar Mihai (student)

Cardu Valeriu (poet)

Clime Traian (functionar)

Comanescu Nicolae (student)

Danielescu Josim (student)

Dobre Ion Radu (STB-ist)

Dorin Constantin (student)

Garcineanu Victor (avocat)

Goga Mircea (student)

Maricari Nicolae (ofiter)

Morariu Alex. Bubi (student)

Motoc Mircea (student)

Nicolicescu Gheorghe (inginer)

Popescu Spiru (student)

Popescu Vasile (student)

Recman Gogu (student)

Rosianu Petre (inginer)

Spanu Iordache (student)

Stahu Teodor (avocat)

Sola Stavre (student)

Supila Polisperhon (student)

Teohari Mircea (student)

Tucan Boris (student)

Tudose Teodor (avocat)

Volocaru Gheorghe (functionar)

Zus Radu (student)


   La acestea se mai adaugã asasinarea a 3-4 legionari în fiecare judet. Peste 250 pe tot întinsul tãrii.

  Privind aceste nume, desprindem: Studenti, multi studenti, medici, ingeneri, profesori de liceu, profesori universitari, teologi, poeti, scriitori, sculptori, ziaristi, avocati, muncitori, functionari, ofiteri,etc., viitorul unui neam, elita de mâine. Este unic în analele popoarelor, cand o clasa conducatoare îsi ucidde urmasii, lasand tara pe maini straine.

  Cand comunismul s’a instaurat la cârma tãrii, prima lui actiune a fost distrugerea paturii intelectuale, armata, biserica, apoi taranimea. Si drama s’a consumat asa cum a fost programata.

  Ceeace apropie comunismul de aceasta democratie dintre cele doua rasboaie, este aceasta nebunie de devastare a tuturor valorilor intelectuale. La Pitesti, studentii au servit de cobai in chinuri inimaginabile si multi au platit cu viata credinta lor. Pe lista celor rapusi de instrumentle venale ale comunismului, nici un student, din cei sortiti sa piara, n’a scapat prapadului. Zelul uneltelor a depasit cruzimea maestrului, avangarda apocaliptica.

  Nu uit moartea tanarului Galescu, din Caransebes, de numai 19 ani. Jandarmii, pentru a economisi gloantele, l-au strapuns cu baionetele. Expus in piata publica, pe fata lui mutilata se vedeau ranile taieturilor, umplute cu sange inchegat. Copiii de scoala, adusi sa defileze inaintea acestor trupuri fara viata, au fost adanc sguduiti de ceeace li s’a dat sa vada.

  Prima crima impotriva vietii a fost dublata de o alta crima, mai oribila, aceea de a oferi spectrul ororii, tinerelor vlastare.

  Au fost scene de o cruzime paranoica. Cerbu Ion, student din Oravita, nefiind gasit pentru executare, l-au luat pe tatal sau si l-au ucis in locul lui. Sau asasinarea fiului lui Cristoi Nicolae din Caransebes, in locul tatalui. Baiatul n’avea decat 14 anisori si a fost ucis pe cand se juca cu alti copii.

  Toate aceste crime au fost comise din ordin telefonic, fara o sentinta judecatoreasca, fara o dovada scrisa, pentru a sterge orice urma de nelegiuire. Un singur prefect, din cei 71, a refuzat sa execute ordinul, cerand, cel putin, unul scris, salvand astfel patru vieti dela pieire.

  O intrebare legitima: Din cei 70 de prefecti, de ce nu s’ au gasit cativa sa protesteze, chiar de forma, pentru a-si acoperi oribila crima?

  Aceste pacate, crime impotriva umanitatii, nu le plateste azi un neam intreg, obisnuit sa plateasca, fara a mai cere vreo socoteala? Doar Dumnezeu se va mai indura de atata amarnica ispasire!

  Miscarea Legionara a fost prigonita si scoasa in afara legii pentru “ratiuni de Stat”, justificate de orientarea ei in politica extrna, spre tarile anticomuniste: Germania, Italia, spre deosebire de orientarea oficiala, care prefera –si nu era nimic mai logic- apropierea de Anglia si Franta. Interesul Angliei, daca ea a avut vreo influenta asupra politicii interne romanesti, era de a sugera, eventual a sustine o actiune de lichidare a unei fractiuni a natiunii, -in cazul nostru, a Miscarii Legionare- care inclina spre o apropiere de Germania, inamic cu care Anglia era in conflict. Insa, de retinut ca, interesele Angliei, de asta data, coincideau cu cele ale Rusiei Sovietice, inamicul de moarte al Romaniei.

  Interesele vitale ale Romaniei erau, de a inlatura pericolul imediat, care ne ameninta viata si deci, a gasi o alianta, un sprijin, alaturi de acei care erau dispusi sa o faca.

  Corneliu Codreanu si toata generatia lui a fost decimata tocmai pentruca se opunea celor doua interese straine. Atunci, “democratii” nostri, in fata refuzului Angliei de a ne garanta integritatea teritoriului, pentruca ea insasi nu o mai putea face, au facut apel la trupele germane, pentru a tine la distanta intentiile belicoase ale Rusiei Sovietice, asupra restului de teritoriu ce ne mai ramase, revenind la o orientare de imperioasa necesitate, preconizate de Miscarea Legionara.

   Atunci, dece l-au ucis pe Corneliu Codreanu, cu el elita natiunii, pentru a aplica o politica, care nu era decat in intentiile Miscarii Legionare, ea nefiind la carma tarii, deci neavand posibilitatea materiala si nici responsabilitatea statala de a o face? Pentruca, daca ar fi avut-o ar fi putut cantari toate posibilitatile care le-ar fi impus interesele nationale.

   Dar scopul lor a fost cu totul altul. Sa pregateasca, constienti sau inconstienti, sub bagheta Magdei Wolf, varful icebergului, asternutul bolsevismului in inima Carpatilor. Dar, mai inainte, trebuia sa doboare falnicii stejari.

  Acesti “democrati”, dupa ce au distrus un potential uman de o calitate exceptionala, s’au gasit in fata acelorasi interese straine, care s’au contopit, s’au completat, pentru a culmina cu robirea Neamului romanesc.

  21-22 Septembrie 1939, iata raspantia unui destin, geneza atator dureri. Cei ce au decapitat o generatie, s’au gandit ei, oare, la ziua de maine -ei nefiind muritori- la viitorul acestui popor? Nu! Pentruca ei au sabordat acest viitor, in momentul cand s’au pus in serviciu strain. Crimele lor s’au rasfrant peste un intreg popor, care geme, se roaga si blesteama.

  Si daca cineva ar mai fi tentat sa acuze Miscarea Legionara de a fi crescuta in “cultul crimei”, sa citeasca aceste liste, unde figureaza atatia tineri, ingropati sub pamant. Sau sa faca un pelerinaj la cimitrul din Predeal, unde vor vedea crucile aliniate, sub care isi dorm ultimul lor somn. O rezerva doar.  Daca, intre timp, blsevismul instaurat de 40 de ani, nu le-a scos trupurile si le-a imprastiat, sa stearga orice urma.

  Iar noi, supravietuitorii lor, la apelul mortilor, vom raspunde mereu: PREZENT! Pentruca ei raman mereu prezenti in sufletele noastre si vor fi de-a pururea prezenti, pilda vie, in istoria Neamului romanesc.

 Filon VERCA

21 Septembrie 1987

 

LEGIONARI ASASINATI PE JUDETE IN NOAPTEA DE 21-22 SEPTEMBRIE 1939

In zorii zilei de 22 Septembrie 1939, fiecare judet prezenta trecatorilor cadavrele a trei legionari, pe care politia, in plina noapte, i-a ridicat din mijlocul familiilor lor, i-a scos in strada si i-a impuscat, iar trupurile lor au fost lasate ca lumea sa le vada vreme de trei zile. 

JUDETUL: ARAD: Manduta Ion; Bulboaca Ilie Ion; Julan Ilie; ARGES: Pielmus Ion; Olteanu Vasile; Amzar Traian; BACAU: Condopol Mircea; Mandaste Alexandru; Antonovici Crin; BALTI: Condratiuc Alexe; Ursache Victor; Gherman Ioan; BIHOR: Cozma Lazar; Jude Dumitru; BOTOSANI: Iftimuta Vasile; Grigoriu Mihail; Mancos Gheorghe; BRAILA: Babata Teodor; Udrea Ion; BRASOV: Faur Ioan; Bordeianu Ion; Papacioc Radu; Nicolici Nicolae; BUZAU: Voinea M. Constantin; CALIACRA: Caranica Petre; Popescu M. Gh.; Cavachi  Hristu; CAMPULUNG: Irimiciuc Valerian; Taranu Traian; Cozma Luchian; CARAS: Barzac Lazar; Baleanu Ion; Cerbu Iancu; CERNAUTI: Pisarciuc Silvestru; Regwald Francisc; Molotiuc Ion Vasile; CETATEA ALBA: Vladau Ion; Pauca V. D.; Cuzoglu Dam; CIUC: Duma Iosif; Caranica Ion; Mirea A. Ilie; CLUJ: Cuibus Petre; Eremia Nicolae; CONSTANTA: Chivu Ion; Chiriazi Constantin; Mocanu Stoica Ion; Secareanu Ion; COVURLUI: Popa Costachel; Croitoru Tudor; Potolea Spiru; DAMBOVITA: Nitescu Petre; Lungu Ion; Galmeanu Ion; DOLJ: Hozarlescu N. Ilie; Poenaru Ilie; Stefanache I. Ioan; DOROHOI: Surugiu Gheorghe; Barbu Gheorghe; Honceru Ion; DUROSTOR:  Nastu Nicolae Cola; Manganita Costica; Memu Nisa; FALCIU: Codreanu Ion; Nicolae Emil; Croitoru Vasile; GORJ: Serban Constantin; Munteanu Gheorghe; Motomancea Grigore; HOTIN: Dobuleac Vasile; Dubovinschi Teodor; Soroceanu Dumitru Iacob; HUNEDOARA: Popa Petre; Cornea Gheorghe; Sarbu Nicolae; IALOMITA: Manolescu Gheorghe; Constantinescu C.; Badea Traian; IASI: Danila Nicolae; Leonid Miron; Bagdad Elena; LAPUSNA: Diaconescu Vasile; Florescu Sergiu; Palamarciuc Ion; MARAMURES: Butnaru Ion; Chirarlita Dumitru; Belidoan Mircea; MEHEDINTI: Gheorghiu Victor; Geacu Hristu Petre; Gheorghevici N.; MURES: Rusu Jasob; Palotas Francisc; Padureanu Nicolae; MUSCEL: Nerasan Ion; Stancu Ion; NASAUD: Tonea Simion; Girigan Cornel; Tolan Alexandru; NEAMT: Malinici Nicolae; Avadanei Vasile; Vasile Puiu; OLT: Gaman Nicolae; Manzu Dumitru; Preda Gheorghe; ORHEI: Zalupcescu Grigore; Mocanu Andrei; Raileanu Naum; PRAHOVA: Cojocaru Alexandru; Filip Dumitru; PUTNA: State Vasile; Voinea Nicolae; Marin Petre; ROMAN: Creanga Vasile; ROMANATI: Niculescu Gheorghe; Oprovici Horia; SALAJ: Burcas Augustin; SATU MARE: Bozantan Victor; SEVERIN-LUGOJ: Galescu Nicolae; Ghinda Gheorghe; Sarbu Damaschin; Matici V. Marin; SOROCA: Levizchi Stefan; Stiuca Boris; Criclivoi Azare; SUCEAVA: Raut Ion; Gemeniuc Ion; Jitaru Spiridon; TARNAVA-MICA: Barza Gheorghe; Prus Ioan; Codrea Nicolae; TECUCI: Casaneanu Gheorghe; Teodorescu Spirache; Baciu Vasile; TELEORMAN: Abagiu Dumitru; Cristea Aristotel; Toader Dumitru; TIGHINA: Heidenrezc Vladimir; Caldare Constantin; Caragancev Ion; TIMIS TORONTAL: Udrea Toader; Dragomir Gheorghe; Cocora Alexandru; TREI SCAUNE: Lascar Gheorghe; Vranceanu Gheorghe; Caranica Enache; TURDA: Cucerzan Constantin; Nichita Augustin; Tcaciuc Ghita Toceanu; VALCEA: Nicolaescu Aurel; Diaconescu Dumitru; Vasilescu Nicolae.