din Paris, face o imprudenta cu urmari grave;
ziaristul este concediat imediat si ziarul sustras de pe piata! Ce s'a intamplat
asa de grav ca sa duca la o concediere fara preaviz, iar ziarul sa fie retras
de pe piata?"LIBERTATEA", New York
Director: Nicolae Nitã
Anul 7, Nr. 60, August, 1987
Desi Franta era cunoscuta si preamarita ca "tara libertatii"
si unde cenzura nu se cunostea, astazi are si ea cenzură, mai precis, publicatiile
sunt cenzurate daca... nu respecta linia impusa de cercurile evreiesti. Cenzura
ilegala a functionat in timpul procesului lui Klaus Barbie. Si iata cum:
Primul exemplu:
Un ziarist neinitiat in tainele ordinelor secrete, angajat la ziarul
de stanga "Liberation" din Paris, face o imprudenta cu urmari grave;
ziaristul este concediat imediat si ziarul sustras de pe piata! Ce s'a intamplat
asa de grav ca sa duca la o concediere fara preaviz, iar ziarul sa fie retras
de pe piata?
Un cetatean francez, Geeorges Cazalot, unul care isi face ganduri si
nu inghite tot ce i se pune in fata ochilor sau a urechilor, ajunge la concluzia
ca era imposibil ca la Auschwitz sa fie omorîti in timp de patru ani între patru
până la sase milioane de evrei. (In Germania, daca nu crezi si te exprimi in
public asupra acestui fapt, ti se face proces penal). 
Stiind ca lagarul dela
Auschwitz a functionat numai patru ani, atunci ar fi trebuit sa fie ucisi in
fiecare an un milion de evrei. Francezul s'a gandit că suma de un milion nu
spune mult si tot gândindu-se ajunge la concluzia ca ar putea sa le concretizeze
si simplificând poate mai usor intelege sensul cifrelor si al macelului de real.
Cazalot pleaca dela cifra de un milion si o imparte la 365, adica zilele anului
si ajunge la concluzia ca zilnic ar fi fost ucisi (gazati) 2.739 de evrei. Pentru
simplificarea operatiilor, rotunjeste cifra la 3.000 cifra care poate s'o inteleaga
oricine. Plecand dela cifra de 3.000, care reprezinta cadavrele evreilor omoriti
zilnic de nazisti, da urmatorul tablou:
1. Suprafata acoperita: lungimea unui cadavru 1,60 m, latimea 0,40 m.
înmultite cu 3.000, dau o suprafata de 1.920 m2, egala cu o parcela
de 600 x 3,20 si care reprezinta in natura cam o jumatate dintr'un teren de
fotbal, sau o strada lunga de 600 m.
2. Volumul deplasat: inaltimea unui cadavru 0,15 inmultita cu suprafata
de 1.920 da un volum de 288 m3.
3. Greutatea deplasata: un cadavru cantareste aproximativ 50 kg si daca
inmultim 3.000 x 50, atunci ajungem la cifra de 150.000 kg., adica 150 de tone.
Si asta in fiecare zi, timp de PATRU ANI, ZI si NOAPTE si numai NOAPTEA
-fiindca asa suna povestea jidoveasca-, adica practic sa deplasezi in fiecare
noapte, adica in 12 ore, 150 tone de cadavre, fara sa auda nimeni! Dar, francezul
merge cu rationamentul si mai departe si se intreaba cati sclavi ar fi trebuit
sa transporte cadavrele, cand s'au putut curati camerele de gazare, cand si
de cine a fost scoasa cenusa din crematorii si unde a fost depozitata aceasta?
Si se mai intreaba Georges Cazalot cine a transportat combustibilul, cine l-a
incarcat si descarcat, cand se stia prea bine ca acesta putea fi intrebuintat
mai bine in alta parte decat sa alimentze focul pentru incinerarea a 3.000 de
evrei zilnic.
Cugetatorul francez ajunge la concluzia: "Si noua ni se spune ca
suntem cel mai inteligent popor din lume. Atunci, reflectati va rog!"
Reflectia si reactia au avut loc imediat dupa aparitia ziarului la 28
Mai. Alarmă! Se judeca procesul lui Barbie si un francez chestiona cifrele prezentate
de evrei. Au urmat telefoane si amenintari. Redactorul este concediat fara preaviz,
iar directorul ordonă retragerea tuturor exemplarelor de pe piata!
Se pare ca Jehova n'a dat acoperire Cahalului cand a ordonat sa se trambiteze
stirea cu gazarea milioanelor de evrei la Auschwitz. Sa fi dormit? Sau era la
plimbare?
Al doilea exemplu:
Tot in timpul procesului Klaus Barbie, tot la dorinta Cahalului, este
interzisa distribuirea unei reviste care si-a pus ca scop sa demaste falsificarile
de istorie. "Annales d' Histoire Revisioniste" cu sediul la Paris
combate teza "gazarii si uciderii a sase milioane de evrei" si Cahalul
reuseste printr'o minciuna sa interzica directorului revistei distribuirea ei.
Intru'un articol se sustine ca petnru a "gaza" si "incinera",
guvernul german trebuia sa construiasca uzine enorme. Justitia franceza, la
presiunea asociatiilor evreiesti si pe baza unei minciuni, si anume ca publicatia
ar fi anonima, fara audierea directorului (desi revista avea un director si
se preciza difuzorul) judecatorul
ordona... interzicerea distributiei revistei! Practic n'a prea avut rezultat.
Revista se gasea la abonati si toate exemplarele puse spre vanzare disparusera.
Un fapt de remarcat: orice s'ar intampla, Cahalul trebuie sa-si impuna parerea!
Adresa revistei: Annales-d'Histoire Revisioniste, B.B. 9805, 75224 Paris
Cedex 05, Franta. Abonament anual 220 FF -patru numere anual- OGOMIOS,10 rue
des Pyramides, 75001 Paris.
Mircea OPREANU
