NOTE - COMENTARII

CĀTEVA DOCUMENTE ŞI OBSERVAŢII

de Traian GOLEA  


B'Nai B'rith International
1640 Rhode Island Ave. N.W.
Washington D.C. 20036

Date statistice privind Evreii din Romānia īnmānate lui Spitzer relevć īmbćtrānirea si scćderea numćrului lor la 34.663

   Washington: "Un studiu demografic a populatiei evreesti din Romānia, īntocmit scrupulos de Rabinul Moses Rosen si de comunitatea evreilor din Romānia, a fost publicat de catre Jack Spitzer, presedintele lui B'Nai B'Brith International,care īncheie o controversa care s'a extins peste ani asupra proportiei comunitatii evreilor."
    "Conform datelor statistice, mai sunt doar 34.663 evrei ramasi in Romānia. Estimari anterioare s'au coborīt pāna la 26.000, iar īn sus au mers pāna la 40.000. Cifra contrasteaza cu numarul de 400.000 care traiau īn Romānia imediat dupa holocaust. (The figure contrasts with the aproximately 400.000 living there immediately following the Holocaust). Marea majoritate a celor 400.000 au emigrat īn Israel, spun atāt surse din Romānia cāt si din Israel.
    Spitzer si cu Alfred Moses de la "American Jewish Committee" au fost īn Romānia ca reprezentanti ai Conference of Presidents of Major Jewish Organizations, la sugestia Congressman-ului Charles Vanik, ca sa examineze, īmpreuna cu oficialitatile locale, daca cererile guvernului sunt īn acord cu īntelegerea din 1979 care a avut loc cu Conferinta organizatiilor evreesti. Intelegerea a fost īncheiata cu aprobarea si īncurajarea guvernului Statelor Unite. In timpul celor doua zile de sedere Spitzer si Moses  au conferit cu Nicolae Ceausescu timp de aproape doua ore cāt si cu SefulRabin Moses Rosen si Ministrul Cultelor." - (Pāna aici citatul din textul eliberat de B'Nai B'Rith International).
       Cifrele de mai sus, consemnate de B'Nai B'Rrith International, care este autoritatea suprema a evreilor din diaspora, ne spun ca diferenta de la 34.633 cāti mai erau īn Romānia īn 1979, la cca 400.000 cāti au "supravietuit Holocaustului", adica 365.367 au emigrat īn Israel, cifre obtinute atāt de la autoritatile statului romān cāt si dela īnsusi Rabinul Sef Moses Rosen. La aniversarea a 50 de ani de la īnceperea razboiului īmpotriva Uniunii Sovietice, Seful Rabin Moses Rosen a sustinut ca īn Romānia au pierit īn timpul Holocaustului 400.000 de evrei.
     Sabin Manuila si W. Filderman īn studiul lor "Regional Development of the Jewish Population in Romania" dau ca cifra totala a Evreilor īn Romānia īnainte de cedarile din 1940 la................................    728.115
 Din acestia au fost cedati Rusilor:
 (Basarabia si Bucovina)                               275,419,
 Ungurilor (Transilvania de Nord)               138.917,
 Bulgarilor (Cadrilaterul)                                       807,
 Ramasi īn Romānia (dupa cedari)                312.972.

    Din Evreii din Transilvania de Nord, conform datelor lui Dr. Oliver Lustig, au pierit 84,5%, adica au supravietuit īn Transilvania de Nord cca 20.000, cifra pe care o adaugam la cele 312.972 ramase pe teritoriul administrat de statul romān si ne ridicam astfel la 330.000. Studiul publicat de B'Nai B'Rith ne dau ca "supravietuitori ai Holocaustului" īn Romānia cca 400.000, din care pāna īn 1979, dupa cifrele date de ei, au emigrat īn Israel 365.367. Rezulta o diferenta de 35.000 evrei emigrati mai multi decāt sunt dati de directorul Institutului Central de Statistica al Romāniei Sabin Manuila īn colaborare cu seful comunitatii evreesti din Romānia W. Filderman. Acesti 35.000 au venit ei de undeva īn Romānia si au venit la noi nu pentruca ar fi existat o persecutie atāt de mare īmpotriva lor īncāt nici n'au īndraznit sa marturiseasca pretinsa cifra de 400.000 pieriti īn Holocaustul din Romānia, cum afirma Rabinul Moses Rosen si pe care le publica New York Times īn 2 Iulie 1991 īntr'un articol īntitulat: Romānilor li se spune despre rolul natiunii īn omorīrea īn masa a Evreilor, cu subtitlul, "Timp de 50 de ani un adevar care nu a putut fi marturisit public". ("Romanians Are Told of Nation's Role in Mass Killing of Jews. For 50 years a truth unutterable in public.)...: "Faptele, larg cunoscute prin alte parti, niciodata nu au fost facutecunoscut aici, anume ca un mare numar de barbati, femei si copii evrei au fost omorīti īn pogromuri cu o brutalitate care cāteodata i-au īnspaimāntat chiar si pe Nemti, pogromuri executate de armata si politia romāna. Sau ca evreii au lucrat, au murit de ger si foame īn cāmpuri de concentrare ale mortii organizate si administrate de romāni ..... īncepānd cu pogromul din Ianuarie 1941 un total de 400.000 de morti, despre care nu s'a putut vorbi decāt īn strainatate sau aici numai evreilor." Vezi brosura "Cum se regizeaza condamnarea unui popor" pentru a vedea cum de n'au putut vorbi despre acesti pretinsi evrei morti. Intrebarea care se impune: De ce raportul lui B'Nai B'Rith din 1979 nu pomeneste nimic de cei "400.000 victime ale Holocaustului"? Jack Spitzer, presedintele lui B'Nai B'Rith īnternational si cu Alfred Moses, reprezentantul Comitetului Evreilor din America, ar fi trebuit sa fie primii care sa afle de aceste pogromuri si masacre īmpotriva evreilor din Romānia atāt ca evrei īn strainatate cāt mai ales ca personae cu functii publice importante īn organizatiile evreesti din diaspora, dar nu li s'a spus nimic pentruca atunci nu era nimic de spus, pentruca aceasta minciuna a fost inventata abia dupa revolutia din1989.

RAPORT MONDIAL CU PRIVIRE LA ANTISEMITISM IN ROMĀNIA
1994

 - Institutul pentru problemele evreilor -
 - Comitetul Evreilor americani -

 Acest raport a fost publicat de ziarul Independentul din Iasi, 3 Mai 1996

 Ziarul "Independentul" are un format de 30/50 cm si raportul ocupa doua pagini īntregi. Redactia ziarului face o prezentare pe care o reproducem īn īntregime: "Prezentam astazi un material inedit pentru cititorii romāni, un material care probeaza īn mod esential doua lucruri: interesul unor
anumite structuri occidentale pentru activitatea politica si manifestarile de natura culturala ale tarii noastre si dependenta politicii interne a unui stat de ceeace se numeste īn prezent politica globala. Trecānd peste continutul nu de putine ori tendentios al raportului, remarcam de asemenea
minutiozitatea acestor organisme īn a se documenta si a urmari si cele mai nesemnificative gesturi ale liderilor politici romāni, ba chiar si a unor organizatii fara relevanta pentru politica romāneasca, de factura eschibitionista sau caricaturala. Aceasta informatie minutioasa ar trebui sa dea
de gāndit structurilor informationale romānesti menite sa apere siguranta nationala sau, īn conditiile īn care ele sunt īn atentia unor asemenea organisme, sa apara si īn raportul anual SRI, asa cum apar toate sughiturile fostilor detinuti politici care se mai declara īnca legionari si se simt visānd nostalgic la perioade antebelice. Multumim pe aceasta cale profesorului Gheorghe Buzatu care ne-a furnizat documentul īn cauza.
 Stim ca dl Alfred Moses cānd a fost numit ambasador al USA in Romānia, a fost cunoscut ca fiind presedintele organizatiei "American Jewish Committee" care apare si ca autor al acestui "raport". El a venit si īn 1979 īn Romānia sa vada cāt de cinstit s'au conformat Romānii prevederilor
conventiei cu "American Jewish Committee" īn vederea obtinerii statutului de MFN. Regretam ca nu se da nici o identitate acestui raport (nume, adresa si autor) si nici unde a fost publicat īnainte de a ajunge la redactia ziarului Independentul. Mentionam ca pe lānga observatiile redactiei
"Independentul" si aceste lipsuri arunca asupra raportului cāteva semne de īntrebare. Probabil ca se intentioneaza sa ne obisnuiasca īncet cu idea existentei unei autoritati supra nationale (Big brother) care-i cu ochii pe noi īn tot ce facem.
 Ca introducere, se da populatia Romāniei la 23,4 milioane. Populatia evreiasca este data īntre 9 si 14.000. Trebue de tinut seama ca evreii niciodata nu dau cifre exactein ce priveste numarul lor, probabil ca sa nu stārneasca "īngrijorari".
 Primul capitol este īntitulat "Tabloul general", care se ocupa de situatia precara din Romānia si peste care trecem fara alte comentarii. Capitolul urmator poarta titlul: "Romānia a fost considerata cea mai antisemita tara din Europa." Si īn continuare: "In secolul XIX si īnceputul sec. XX īn general, Romānia era considerata una dintre cele mai antisemite tari din Europa. In urma presiunilor externe, le-a fost oferita evreilor cetatenia colectiva numai dupa 1923, dar aceasta masura n'a fost bine primita de multe dintre partidele politice, dar si de largi segmente ale populatiei."
 Afirmatia aceasta, ca de altfel multe altele de-ale lor, este de rea credinta si e adresata unor oameni care nu obisnuesc sa gāndeasca sau nu au curajul sa respinga minciunile si acuzatiile false. Daca Romānia a fost cu adevarat cea mai antisemita tara, de ce au fost atāt de prosti evreii sa o napadeasca ca un stol de lacuste? Vor ei sa spuna ca cei care i-au acceptat sunt mai rai decāt cei care i-au alungat sau de care au fugit? Ce i-a atras spre Romānia, antisemitismul nostru? De ce nu au stat unde au fost, īn Galitia ori in Rusia, sau daca totusi au ajuns la noi si au constatat ca e atāt de rau, de ce nu s'au dus mai departe? Mare dreptate a avut si are Iorga īn articolul sau din Neamul Romānesc, 6 Iulie 1940, (dupa cedarea Basarabiei): in care spune ca "suntem de o bunatate prosteasca, de care abuzeaza acesti venetici si care īsi mai si bat joc de noi.
 In privinta Holocaustului īmpotriva Evreilor din Romānia, raportul afirma: "Atrocitatile īmpotriva populatiei evreesti din teritoriile ocupate au fost comise si de armata romāna. Un numar de 25.000 de evrei (unele surse spun 19.000) au fost arsi de vii de catre armata romāna la Odessa, pe 23 Octombrie 1941, la ordinele lui Antonescu, ca o masura de represalii īmpotriva unui atac al partizanilor asupra cartierului general al armatei din oras. Pogromuri īmpotriva evreilor au mai fost si īn Romānia."
 "Numarul evreilor romāni exterminati īn Holocaust este discutabil. Potrivit istoricilor evrei, īntre 250.000 si 300.000 de evrei romāni au pierit īn teritoriile aflate sub jurisdictie romāna īn timpul celui de al doilea razboi mondial. Aceasta cifra mai include pe cei aproximativ 150.000 de evrei din Transilvania de Nord, exterminati īn 1944 de autoritatile ungare sau de germani."

PROTESTUL
Federatiei Evreesti din Romānia

 Federatia Comunitatilor Evreesti din Romānia protesteaza cu revolta si indignare īmpotriva atacarii Eminentei Sale dl Sef Rabin Dr. Moses Rosen de catre dl Romulus Vulpescu prin declaratia aparuta īn ziarul "Azi" din 30 Iulie 1991. Este o minciuna sfruntata afirmatia dlui Vulpescu ca Eminenta Sa ar fi culpabilizat poporul romān. Domnia Sa a facut īntotdeauna distinctie neta īntre poporul romān si fascistii asasini ai
evreilor īn anii holocaustului. A atāta spiritele īmpotriva venerabilului conducator al evreilor din Romānia, a raspāndi iarasi īnscenari īmpotriva noastra atunci cānd ne plāngem martirii este un act intolerabil īn democratia romāna, careia Eminenta Sa īi este un devotat slujitor, aducānd numeroase servicii tarii asa cum a facut-o si de curānd gratie prestigiului de care se bucura īn opinia publica mondiala.
 Cerem dlui Vulpescu ca de īndata sa ceara scuze Eminentei Sale, al carui glas e glasul nostru si pe care īl respecta si īl iubesc evreii din Romānia si din īntreaga lume.

Federatia Comunitatilor Evreesti din Romānia:
Secretar General Ing. Th. Blumenfeld
Consilier Sorin Iulian
Presedintele Sectiei Asistenta, David Banescu
Directorul revistei "Cultul Mozaic" prof. Haim Rimer
Membru al Prezidiului Federatiei Comunitatilor Evreesti din Romānia prof. dr.  docent Marcel Saragea
Presedintele Comunitatii Evreilor din Timisoara Prim Rabin Dr. Ernest Neuman
Presedintele Comunitatii Evreesti din Iasi Dr. Simion Kaufman
 

 Prin textul de mai sus, semnat īn numele tuturor evreilor dinRomānia, se protesteaza īmpotriva acuzatiei ce i se aduce Rabinului Moses Rosen ca ar fi "culpabilizat poporul romān (vorbind de cei 400.000 victime evreesti ale holocaustului din Romānia). D-sa a facut īntotdeauna dictinctie neta īntre poporul romān si fascistii asasini ai evreilor īn anii holocaustului." Nu avem un text complet ale afirmatiilor Rabinului Moses Rosen la Iasi la 1 Iulie 1991, dar avem reportajul marelui ziar american, The New York Times, care pe o jumatate de pagina descrie comemorarea. Titlul articolului este: "Romanians Are Told of Nation's Role in Mass Killing of Jews", cu subtitlul: For 50 years a truth unutterable in public. (Romānilor li s'a spus de rolul natiunii īn omorīrea evreilor. 50 de ani un adevar n'a putut fi spus public) Din text citam:

"Faptele, larg cunoscute īn alte parti, niciodata n'au fost facute public aici, ca un mare numar de barbati, femei si copii evrei au fost omorīti īn pogromuri cu o brutalitate care uneori i-a socat chiar si pe Germani, pogromuri executate de armata romāna si de politie. Sau, evrei muncind au murit de foame sau de frig, īn lagarele de concentrare organizate si administrate de Romāni."

Unde sunt fascistii īn acest text? Armata si politia lucreaza īn numele natiunii si nu ai unei fractiuni politice, orice culoare ar avea ea. In reportaj se face afirmatia ca pāna acum comunistii le-ar fi spus Romānilor ca "Germanii si Ungurii, ajutati de fascisti din Romānia au omorīt un mare numare de persoane, inclusiv evrei." E singura mentiune a fascistilor, atribuita īnsa comunistilor si nu lui Mosee Rosen. Asta, apropos de minciuna sfruntata, din partea cui?

* * *

  O alta reactiune pe care am īnregistrat-o, este a Dnei Eva Roth din Timisoara, care raspunde afirmatiilor Rabinului Moses Rosen de la Iasi, 1 Iulie 1991:

Catre domnul Moses Rosen,

 Sunt evreica si ma revolta afirmatiile Dvs care au aparut īn Express Magazin  Nr. 27 din 16-17 Iulie a.c.ca "Guvernarea Antonescu e responsabila de asasinarea a 400.000 de evre." De unde ati mai scos aceasta calomnie murdara? Daca au murit evrei īn Romānia īn timpul razboiului, nu au murit asasinati de romāni, ci au murit ca toti altii, de moarte naturala, datorita mizeriei razboiului.
 Romānia sub conducerea lui Antonescu a fost singura tara dintre tarile cotropite de Hitler de unde nu a fost dus niciun evreu la Auschwitz, etc. Eu si mai multi evrei, care ne-am refugiat din alte tari, traim īn Romānia si am fost salvati de romāni. Deci afirmati neadevaruri - de ce cautati sa murdariti memoria Generalului Antonescu care a protejat pe evrei īn Romānia si a cautat pe toate caile si din toate puterile lui sa faca numai bine poporului Romāniei?
 Deocamdata numai atāta, eventual daca ne mai provocati, venim mai multi sa dovedim cele afirmate de mine mai sus.
    Eva Roth
    Timisoara

*   *   *

   La acest raspuns al Dnei Roth, pentru care tinem sa-i multmuim oricāt ar fi de tardiv, mai aducem raspunsul dlui Stefan Cucu, presedintele Ligii veteranilor de razboi a carui valoare este cu atāt mai mare cu cāt pe lānga autoritatea morala pe care o detine, a fost si unul care a trait evenimentele legate de comemorarea de la Iasi. Textul sau īn īntregime, dat sub titlul:

Evreii trćgeau asupra Romānilor

   Este adevarat, īn anul 1941 au murit multi evrei, atāt la Iasi cāt si īn alte localitati din tara. Insa numarul mortilor a fost mult mai mic decāt cel pe care dl Moses Rosen vrea sa-l impuna istoriei. In plus, poporul romān nu se face vinovat cu nimic! Pentru ca orice poveste are si un prolog.
    Dupa ce din trupul Romāniei au fost smulse teritoriile de peste Prut, armata noastra a trebuit sa predea armele si sa se retraga. In Iunie 1940, lungi convoaie formate din ofiteri, subofiteri si soldati marsaluiau prin tarāna Basarabiei catre tara, īn drumul lor a intervenit populatia evreiasca din zona, care a rupt gradele de pe umerii ofiterilor si i-au scuipat si i-au batjocorit. In acelas timp, trupele invadatoare ale sovieticilor erau primite de aceeasi evrei cu pāine si sare, cu flori si ovatii. Populatia romāneasca a īncercat sa formeze o miscare de rezistenta, insa Meer Mecrovici - devenit mai tārziu Mircea Mironescu -bun cunoscator al "cuiburilor", s'a dovedit o calauza de nadejde a sovieticilor care au īnabusit īn sānge Rezistenta. Tinerii de atunci, astazi batrāni, i-au iertat pe evrei, dar nu au putut da uitarii moartea camarazilor si umilinta la care au fost supusi.
   Dupa un an, īn Iunie 1941, pe cānd armatele romāne si germane se īndreptau spre Prut, īn zona Iasului populatia evreiasca, īnarmata cu pusti si arme automate, statea ascunsa īn copaci si deschidea focul asupra ostasilor. Au murit romāni care se pregatisera sufleteste sa elibereze Basarabia. Mai mult, īn timpul noptii tot populatia evreiasca trimitea semnale luminoase catre aviatia inamica pentru a marca punctele strategice care trebuiau bombardate. Atunci Comandamentul german a dat dispozitii colonelului Captaru, primarul Iasului, sa ia masuri de represalii īmpotriva evreilor. Drept urmare, a fost creat trenul mortii pe distanta Iasi-Tārgu Frumos. Insa Maresalul Ion Antonescu, dupa ce a aflat despre masacru, a ordonat īncetarea si chiar cercetarea vinovatilor. Daca nu ar fi intervenit Maresalul, macelul ar fi continuat si ar fi luat proportii.
   Pe data de 22 Iunie 1991 a avut loc la Iasi sfintirea unui monument ridicat īn cinstea Eroilor Neamului. La eveniment nu a participat nimeni din partea Presedintiei sau a Guvernului. Nici macar primarul orasului nu s'a deranjat sa vina. īn schimb, la comemorarea evreilor morti au sosit cu mic cu mare de la toate partidele, īn frunte cu Ion Iliescu (prin reprezentant, nn).
  Veteranii de razboi s'au simtit īnca odata umiliti, dupa 50 de ani. De asemenea sunt māhniti ca mai exista oameni īn Romānia care vor sa dea alt curs istoriei - dupa toata minciuna comunista - si care, din nou vor sa pateze memoria Maresalului Ion Antonescu.

    Stefan Cucu

*   *   *

 Cāt de adevarate sunt cifrele capeteniilor sioniste  si ale slugilor lor asupra Holocaustului, ni le releva un articol din Miami Herald, unul din cele patru mari ziare din USA, din 5 Aprilie 1992, sub titlul: "Istoricii cauta un nou adevar despre Auschwitz", unde citim:

   "Dincolo de Zidul Mortii si baracile prizonierilor, camerele de gazare si crematoriile ruinate, la hotarul Auschwitz-ului se gaseste un sir de 19 monumente de ciment dedicate inscriptiei numelui victimelor de aici. Dar inscriptiile īn 19 limbi, cu numele celor patru milioane de victime, s'au dus. Placile acum sunt goale pentru ca numele erau gresite (false). Istoricii polonezi si evrei acum sunt de acord  ca numarul victimelor de la Auschwitz este mult mai putin de jumatatea celor patru milioane care au figurat inscrise timp de patru decenii. Numarul lor este probabil īntre 1.1
si 1.5 milioane, din care cel putin 90% erau evrei. Abia dupa prabusirea regimului comunist īn Polonia li s'a permis istoricilor sa spuna ceeace Francizsek Pipper, directorul departamentului de istorie de la Auschwitz, spune ca stia de cinci ani. Alti istorici evrei sustin ca ei stiau acest adevar de peste zece ani. Dar Pipper, care sustine cifra de 1.1 milioane, un ex-comunist si istoric evreu, spune ca cei care trebuiau sa le faca public nu vroiau sa creada aceste cifre scazute."
   "Numerele cu care noi am operat mai īnainte (cele de 6 milioane īn total) au fost motivate politic", spune Miles Lerman, presedintele relatiilor internationale al Consiliului Memorial al Holocaustului din Washington DC (US Holocaust Memorial Council).

   Si Institutul de Istorie Contemporana din München, citat de istoricul englez David Irving īntr'o conferinta reprodusa īn buletului Institut for Historical Review, din California, din iarna 1990/91, sustine tot cifra de un muilion, si declara ca ei au plecat din capul locului de la cifra de un milion, dar presa n'a vrut sa ia act si s'o comunice poporului.
  In conferinta sa, istoricul Irving mai povesteste cum discutānd cu istoricul Bernd Martin, seful departamentului de istorie de la Universitatea din Freiburg, īi spunea:

   "Irving, problema cu tine este ca n'ai fost la Auschwitz. Eu am fost de doua sau trei ori. ... Acuma seful muzeului si arhivei de la Auschwitz mi-e prieten personal de multi ani, si-mi amintesc ultima data cānd am fost sa vad Auschwitz I, acesta e blocul care se arata turistilor. I-am spus lui Francizsek Pipper: Herr Pipper, esti un om inteligent, m'am uitat la crematoriu acolo si ceeace arati turistilor drept camera de gazare, īntre noi fie vorba, e fals, nu-i asa? (Conversatia aceasta a avut efectiv loc la 3 Septembrie 1990).
   Martin mi-a spus: Pipper, omul care a ordonat reducerea numarului de la 4 milioane (pentru Auschwitz I, nn) la un milion, a raspuns: "Fie vorba īntre noi, ai dreptate! A trebuit sa le construim pentru turisti." Si Irving precizeaza: "Ce ziceti de asta, domnilor, Auschwitz I, Der Stammlager Auschwitz, crematoriul si camerele de gazare care sunt aratate turistilor din toata lumea, sunt falsuri postbelice pentru beneficiul turismului.

   - Asa scriu evreii istoria si asa prostesc lumea si spre desamagirea noastra, gasesc suficienti prosti ca sa-i creada.
    Traian Golea
 

Domnului Traian Golea
Romanian Historical Studies
90124 NE 14th Ave.o - Apt. 601
Hallandale, FL 33009

 Stimatul meu Domn,

 Astazi dupa amiaza mi-a sosit īntāmplator Raspunsul, sau scrisoarea deschisa care face cunoscuta somatia adresata Presedintelui actual al Romāniei de catre Dnii Alfonse D'Amato si Christopher Smith, membri ai Congresului american si ai Consiliului de Securitate europeana, si care poarta numele si adresa de mai sus.
   Indata ce mi-a cazut īn māna am facut o prima lectura a acestei lucrari. Bine īnteles, voi reciti-o si studia-o mai pe urma, īn clipe de tihna.
   De cāteva zile am reluat recitirea si analiza lui "1984", de Georges Orwel aparuta īn 1950 sau 1949 la Paris, editura Gallimard. Nu va dau aceasta indicatie - pe deasupra si la prima citire - fara rost, decāt pentru ca adevarurile cuprinse īn aceasta carte sunt de cea mai mare actualitate.
   Stimatul meu Domn, ca toti Romānii de vita romāneasca, eu mostenesc o cantitate nemarginita de nai-vitate, o lipsa totala genetica de prevedere a unui eventual rau din partea semenilor mei, neputinta de a avea gānduri contrare - īn fiecare moment - a ceeace spun, sau macar ascunse; īnsfārsit, lipsa acestei capacitati pe care multi alti oameni si multe alte popoare au avut-o si o au, de a urmari īn cursul unei vieti, sau timp de secole si de mii de ani, cānd e vorba de un popor, un singur scop: acela de a fi mai tari, mai sus, mai puternici decāt toti ceilalti, de a fi chiar singurul puternic fata de toti ceilalti. Aceasta este o forta si o superioritate !
   De un sfert de secol īncerc sa īnteleg si sa cunosc psihologia aceasta, cāt ma ajuta puterile mele mintale si fizice. Scrisoarea mea nu are telul de a va spune palabre, ci lucruri precise, dupa o introducere care vi se va parea neprecisa, dar care este parte integranta din drama si poate chiar tragedia caremacina un anume popor din Europa īntr'un fel īn care pāna acuma el nu a fost īncercat si care e de ne īnchipuit pentru el, anume acela care-l poate sterge repede si definitiv din istoria lumii.
   Deci cred ca Dvs. - din cāte am putut sa-mi dau seama din lucrarea pe care am citit-o - aveti aceeasi teama ca si mine si aceeasi convingere, ca cu metodele de astazi acest lucru este posibil īn mai putin timp decāt cineva si-ar putea imagina.: īn 50 de ani de aici īncolo - cel mai tārziu - acel popor nu va mai exista īn propria lui tara decāt poate sub forma unei minoritati amestecate ... cu altele si vorbind o limba care nu va mai avea nimic de a face cu limba materna a mosilor lor din anul 1920 sau 1940 si care va fi uitat ce a fost si de unde vine.
   Prima īntrebare care ar veni īn spiritul celor care ar  vrea sa stavileasca nimicirea pasnica dar fulgeratoare si dureroasa a unui popor ar fi: cum, prin ce mijloc sa i te īmpotrivesti?
   Dupa citirea lucrarii m'am gāndit ca D-Voastra ati ales calea spunerii adevarului īn piata publica, pentru ca sa desvaluiti celor care vor sa asculte ca minciuna si calomnia  ameninta viata unui popor care nu merita sa fie condamnat la moarte.
   Bine īnteles este, sau ar fi, singura arma cu care ar putea lupta un sarman nevinovat, īmpins la disperare. Aceasta cere īnsa cel putin trei conditii:
 1. Ca probele lui sa fie de nestramutat;
 2. Ca sa gaseasca judecatori impartiali;
 3. si sa fie sustinut de un curent popular care sa doreasca cunoasterea adevarului si sa numeasca reprezentanti ai sai. Aceste trei conditii, care ar trebui sa fie quasi-simultane, mi se par mie indispensabile.
 1. D-Voastra va straduiti sa dati corp tangibil si palpabil primei conditii cu hotarīre si curaj. Lucrarea D-Voastra o arata. Eu ma īnclin cu respect in fata acestei trude si īn fata acestei aspiratii de a va spune, oricāt v'ar costa efortul si de a face aceasta desvaluire, care este de un mare curaj īn zilele noastre, īmpotriva minciunilor si a calom-niilor asvārlite fara ragaz asupra unui popor īntreg.
   Multe din constatarile D-Voastre corespund constatarilor facute de mine, de multe ori fara sa vreau. Cu atāt mai mult deci s'ar putea aduce adevarul la lumina, cu cāt s'ar face cercetari amanuntite īn mai multe parti si de mai multe persoane īn acelas timp, cu scopul anume de a cunoaste si a arata adevarul īn toata curatenia lui, si daca aceste persoane ar comunica si s'ar concerta.
   Cu siguranta acest adevar, mereu īmbogatit de noi cunostinte, care sa nu faca decāt sa-l īntareasca, trebue nu numai stiut de cei ce-l cauta, dar īnsemnat īn mod riguros, sistematizat, structurat, ordonat īn dosare cu o clasificare  tot atāt de stricta, precisa, logica si bine construita ca cea a lui Lamarck, de pilda.
 2. Dar daca marile obstacole se pot īnvinge pentru a īnfaptui prima conditie, cānd ai īncerca sa faci sa rodeasca  munca depusa pentru realizarea primei conditii, apar alte stavile care par astazi de netrecut, caci unde sunt astazi judecatorii impartiali? Eu nu zaresc niciunul. Poate ca vreunul ar putea sa existe, dar nu se arata...
   In orice caz, dosare bazate pe probe irefutabile, care sa raspunda punct cu punct la fiecare atac, s'ar putea adresa la organismele internationale si nationale de unde vin atacu-rile. Dar īnainte de a le adresa acestor organisme, ar trebui tatonat terenul si īncercat sa se gaseasca cāteva persoane  fara prejudecati, care sa fie sensibilizate la cauza cea justa īnainte chiar de prezentarea eventualului raspuns sub forma de dosar cu probe.
 3. In ceea ce priveste a treia conditie, tot atāt de importanta ca si a doua, este audienta cel putin a unei parti din public si autoritatea sau legitimitatea data de acest public purtatorilor de cuvānt sau advocatilor adevarului.
   Aceasta mi se pare mie ca ar fi calea cea mai dreapta de a actiona fara ocolisuri, cea mai directa, dar nu stiu īn ce masura ar fi si lucrativa īn aceste timpuri, cānd nu se mai judeca dupa vechile criterii, concepte si categorii, ci dupa altele, inversate, si unde adevarul nu mai poate fi despartit de fals si de minciuna. Nu stiu deci daca ar fi si cea mai buna.
   Dupa cāt am putut sa-mi dau seama de ce se īntāmpla īn jurul meu, īn cartierul, īn tara, īn continentul īn care traesc, cetatea "1984" este ridicata. Ii lipsesc īnca cāteva instalatii interioare si gratiile la cāteva usi si ferestre. Asta nu īnseamna ca daca aceasta fortareata facuta pentru ca sa sufoce īntre zidurile ei cea mai mare parte a omenirii si tot trecutul si bogatia nemateriala a acesteia, ar trebui sa lasam bratele īn jos. Mircea Eliade a spus undeva īntr'una din paginile ziarului sau (citez din memorie):
 "Stim ca Europenii vor dispare,
 Stim ca toti vom muri,
 Sa murim īn picioare!"
   Stimatul meu domn, nu stiu cine sunteti. Nu stiu cine sunt colaboratorii Dvs. Nu stiu īn cine va īncredeti. Stiu ca multi au multiple fete. Textul D-voastre ma īmpinge sa cred ca D-Voastra credeti ce spuneti, nu judecati īn mod subiectiv oamenii, istorici sau politici, īn buni sau rai, ci constatati faptele lor īn functie de circumstantele epocii si interesele poporului pe care l-au reprezentat; va bazati pe fapte si texte reale, nu pe anecdote si aveti ascutimea de a observa ca multitudinea, sincronizarea si uniformitatea atacurilor pot uneori sa faca sa te gāndesti ca aceasta este nefiresc.
   Scrisoarea mea este, cu hotarīre, lunga. Va rog sa va dati osteneala sa o cititi . Este scrisa dintr'o singura pornire - fara cizelare - de la īnceput la sfārsit, (cu cāteva stersaturi necesare, iertati-ma). Ea nu poate lumina toate necunoscutele ce apasa nu numai felul existentelor si experientelor noastre, dar si felul nostru de a gāndi.
   Totusi, faptul ca anumite concluzii ale D-Voastra coincid cu ale mele, si anume:
   - Manifestarea unor indicii care toate converg spre ideea existentei unei vointe de desfacere si distrugere nu numai a unui stat, ci a unui popor si a teritoriului sau natural.
  - Comunismul si oamenii lui de eri. īmpreuna cu marele capital anonim formeaza astazi (si eri nu mai putin), aceeasi familie.
  - Presedintele si guvernul tarii vizate lucreaza ca si īnaintasii lor de la 1945 īncoace, conform ordinelor primite de la Noua Ordine (eri Noua Ordine de dupa 1945, astazi Noua Ordine de dupa 1984).
   Insinuarile si tārīrea īn noroi īn fata opiniei publice mondiale a Romāniei, negarea drepturilor poporului romān de a trai īn propria lui tara, ceea ce este negarea pāna si a dreptului la existenta ca popor.
   Sub felurite pretexte inventate, aceasta echivaleaza cu  un razboi fara iertare dus īmpotriva Romāniei. Ori, cum se reactioneaza? Populatia ei fuge din tara, doarme īn cocioabe sau palate, iar oamenii ei luminati si desinteresati dorm si ei sub pamānt.
   D-Voastra nu dormiti, si sunteti pe pamānt. Sa va tina Dumnezeu sanatos si īn viata atātea sute de ani cāte sunt īnca necesare pentru ca sa īnvingem aceasta cumplita īnclestare. Aceasta este urarea mea pentru D-Voastra.
   Acum, ce pot face eu īn viitorul apropiat, adica peste o luna de zile sau doua.
  Daca īmi īngaduiti, eu as putea traduce textul Dvs. īn frantuzeste pentru ca sa-l dau la cāteva persoane si poate acestea vor difuza mai departe pentru informarea francezului de mijloc. Insa tonul Dvs. este uneori polemic. Eu īnteleg indignarea si clocotul revoltei, dar nu putem spune  - fara sa fim pedepsiti īnca mai tare pe plan national - si fara sa riscam urmariri judiciare pe plan individual, despre una dintre cele mai mari somitati ale lumii de azi ca nu este decāt o personalitate mincinoasa.
   Numai argumentarea lipsita de orice patima, rece, strict cerebrala, strict intelectuala, logica, stiintifica, ar putea atrage atentia si īncita la reflexie pe cineva īn Franta.
   Dupa aceea, ar fi de dorit ca toate referintele (jurnale, magazine, etc) sa fie prezentate īntr'o lista si completate cu adresele publicatiilor citate pentru cele contemporane, si cu locul unde ar putea fi consultate sau unde s'ar putea cere fotocopii pentru textele vechi (Kogalniceanu, El. Radulescu, N. Iorga, etc.)
   Dupa parerea mea, fiecare informatie despre adevar, fiecare riposta publica, trebue facuta īn asa fel īncāt sa nu poata sa serveasca drept o piesa īn plus la dosarul acuzarii; īn asa fel dibaci sa fie redijata īncāt propriile noastre cuvinte sa nu se īntoarca īmpotriva propriei noastre cauze. Noi demonstram inexistenta acuzatiei īn mod senin; noi nu atacam prin insulte sau cuvinte care ar putea fi interpretate drept calomnii īn absenta
probelor.
   Dati-mi voie sa elimin cuvāntul sau epitetul de mincinos cu care ati īmpodobit un anumit personagiu eminamente celebru, respectat si hotarītor asupra soartei popoarelor, de o incomparabila īntelepciune si iubitor peste masura de pace, si sa le īnlocuiesc cu īntorsaturi de fraze care īn starea de spirit creata astazi pot sa para sugestive pentru "drepturile omului". Daca īmi īngaduiti deci sa prezint adevarul fara ton de lupta si de
indignare, nici de amenintare, ci numai de expunere impartiala, obiectiva, fara sentiment, eu īl voi traduce īn franceza cu rugamintea ca Dvs. sa-mi faceti lista de referinte dupa cererea mea, lucru pentru care v'as fi foarte recunoscatoare. Ar fi semnatura Adevarului īnsusi pusa la sfārsitul lucrarii Dvs.
   Daca un astfel de text, pe acest ton, ar fi publicat īn Romānia, paragrafe īntregi din el ar servi imediat presei occidentale pentru a demonstra existenta a ceea ce noi vrem sa dovedim ca nu a existat si nu exista.
   In acelas sens, īn Romānia exista asa zise partide si publicatii care prin felul īn care se īnfatiseaza si prin vocabularul violent aduc apa la moara tuturor agresorilor. Pentru mine toate astea sunt extrem de suspecte. "On ne sera jamais assez prudent," zic Francezii.
   In plus, toate aceste formatii nu fac decāt sa gesticuleze īn mod steril. Inca un punct care le face suspecte. Nicio initiativa adevarata, reala, pentru a salva prestigiul tarii, sau a se opune Pactului de la Istanbul, a se īmpotrivi acordarii cetateniei romāne fara conditii si fara discernamānt primului venit din URSS si instalarii īn masa a elementelor venite din China, Palestina, Pakistan, Turcia, Africa Neagra, etc. etc.
   Nicio informatie clara data cititorilor asupra conjuncturii īn continentul Europa si īn lume si a pericolelor care pasc Romānia: disparitia prin exod, denatalitate, incultura, iletrism, analfabetism, nepotism, egoism, desorganizare, desordine, anarhie, coruptie, īmpreunare cu orice venetic, metisage.
   In sfārsit, nu stiu daca veti citi scrisoarea mea, am avea concordanta totala īn concluzii. Vad ca ora este 1 si jumatate dimineata, deci va scriu de cāteva ore. Nu stiu daca vom putea schimba idei, informatii si de a cadea de acord asupra unor actiuni comune minore, caci īn ce ma priveste, sunt lipsita de mijloace materiale dar nu sunt ineficace.
   Termin felicitāndu-va pentru lucrarea pe care ati alcatuit-o si care, sper, va putea transmite adevarul sub o forma care sa convinga, pentru ca "la vérité peut, parfois, sembler invraisemblable."
   Cu multe si sincere urari de bine,

       C.D.

Romānia la stālpul infamiei

    1. Condamnarile ploua pe capul Romāniei. Nu citam aici decāt:
 a. Rezolutia B-4-1025, din 13.7.1995 a Parlamentului European.
 b. Scrisoarea senatorilor americani Alfonse D'Amato si Christopher H. Smith adresata D-lui Ion Iliescu la 18.7.1995.
    Amāndoua sunt publicate si cunoscute īn Romānia.
    2. S'a scurs aproape un an īntreg si replicile sunt ca si inexistente. Este vital sa se spuna adevarul opiniei publice. Daca nu exista luare de atitudine oficiala, nu īnseamna ca Romānii trebue sa stea cu māinile īncrucisate. Fiecare popor se apara astazi, īncepānd cu initiativa particulara si ajungānd pāna la grupele de presiune.
   Romānia este īn razboi, dar poporul nu o stie, pentruca este un razboi de conceptii, care serveste scopuri politice, īn cazul Romāniei este aplicarea teoriei desmembrarii.. Ori Romānii nu par sa stie sa se bata  cu ideile, cu condeiul, cu dosarele scrise, cu activitatea intelectuala neīntrerupta īn folosul propriei lor natii. Este singurul popor care astazi nu reactioneaza la insulte cu proteste neīncetate pe lānga organizatiile internationale, proteste īntemeiate si diplomatic alcatuite, si care nu informeaza opinia publica.
   3. Pentru a te apara nu e nevoie sa se apeleze la un guvern, la o camera de deputati sau de senatori, ai caror membri au schimbat ideologia de eri pentru cea de astazi pentru ca asa li s'a poruncit.
   Romānii nu stiu ca ideologia de astazi, ca si cea de eri, nu numai ca nu da niciun avantaj Romāniei, ci īncearca sa demonstreze ca tara aceasta si poporul ei nu au dreptul la existenta.
  4. Nu este decāt o singura scapare: Vointa Romānilor de a trai īmpreuna si iscusinta intelectuala cu care oameni luminati si desinteresati sa o faca cunoscuta si sa o impuna lumii.
  5. Incepānd din Ianuarie 1995 conceptul respectarii frontierelor a fost abandonat. De unde īnainte ele nu puteau fi schimbate decāt prin tratate de pace (dupa razboi), sau prin cumparare, astazi ele se schimba īn functie de forta grupurilor de presiune asupra guvernelor celor trei Uniuni: americana, europeana si rusa.
  6. Romānia este, pe plan diplomatic, supusa unor presiuni zdrobitoare.
   Pe plan public, noua politica bazata pe concepte noi, nu pe realitati, fapte istorice, etc. nici pe adevaruri irefutabile, se stradueste sa demonstreze ca Romānia este un stat artificial, multinational, de desfacut cāt mai repede. Minoritatile fiind calul de bataie,
   Pe plan intern, invazia turca, araba etc. etc.
  7. Apoi avem manifestele unei distinse Doamne, Nadia Comanici, care a facut o propaganda anti-romāneasca si pro-maghiara, aratānd Marea Ungarie si vorbind de  persecutiile suferite de ea īn Romānia ca fiind de origine maghiara.

   II. Romānia are nevoe imediata de aparatori inteligenti si fara apartenenta politica.
  Cu multa staruinta v'am sfatui ca pe deasupra si īnafara circului politic actual si de totdeauna,
  A. sa va uniti initiativei luata la Cluj la Facultatea de Chimie, fara īntārziere (vezi versiunea scrisorii de protest pe lānga Presedintele Frantei si organele europene alaturata acestor stiri).
  B. Sa va uniti pentru a protesta īmpotriva defaimarii istoriei Romāniei (sub pretexte de "turism" (devize prostitutie), care a īnceput cu asentimentul si colaborarea slugilor vechii si noii ideologii īn anul 1970, care este o ticalosie fara seaman.
   Aceasta opunere este necesar sa porneasca din sānul poporului si sa fie organizata īn toate colturile tarii.
  C. Sa refuzati orice prefacuta propunere de realipire a Basarabiei. Aceasta ar fi precedentul modificarii frontierei la Apus si puntea pentru unificarea celor doua Moldove. Numai Muntenia ar mai mosteni dupa aceea numele de Romānia, caci Transilvania este deja considerata īn Apus ca o entitate politica aparte.

             - Scrisoare -
Observatii si propuneri la "Regizarea unei noi condamnari a  poporului romān", Romanian Historical Studies, 1996

/ /
INAPOI LA PAGINA ROMÂNIEI NATIONALISTE