B'Nai B'rith International
1640 Rhode Island Ave. N.W.
Washington D.C. 20036
Date
statistice privind Evreii din Romānia īnmānate lui Spitzer relevć īmbćtrānirea
si scćderea numćrului lor la 34.663
Washington: "Un studiu demografic a populatiei evreesti din Romānia,
īntocmit scrupulos de Rabinul Moses Rosen si de comunitatea evreilor din Romānia,
a fost publicat de catre Jack Spitzer, presedintele lui B'Nai B'Brith
International,care īncheie o controversa care s'a extins peste ani asupra
proportiei comunitatii evreilor."
"Conform datelor statistice, mai sunt doar 34.663
evrei ramasi in Romānia. Estimari anterioare s'au coborīt pāna la 26.000,
iar īn sus au mers pāna la 40.000. Cifra contrasteaza cu numarul de 400.000
care traiau īn Romānia imediat dupa holocaust. (The figure contrasts with
the aproximately 400.000 living there immediately following the Holocaust).
Marea majoritate a celor 400.000 au emigrat īn Israel, spun atāt surse din
Romānia cāt si din Israel.
Spitzer si cu Alfred Moses de la "American Jewish
Committee" au fost īn Romānia ca reprezentanti ai Conference of
Presidents of Major Jewish Organizations, la sugestia Congressman-ului Charles
Vanik, ca sa examineze, īmpreuna cu oficialitatile locale, daca cererile
guvernului sunt īn acord cu īntelegerea din 1979 care a avut loc cu
Conferinta organizatiilor evreesti. Intelegerea a fost īncheiata cu aprobarea
si īncurajarea guvernului Statelor Unite. In timpul celor doua zile de sedere
Spitzer si Moses au conferit cu Nicolae Ceausescu timp de aproape doua
ore cāt si cu SefulRabin Moses Rosen si Ministrul Cultelor." - (Pāna
aici citatul din textul eliberat de B'Nai B'Rith International).
Cifrele de mai sus, consemnate de B'Nai
B'Rrith International, care este autoritatea suprema a evreilor din diaspora,
ne spun ca diferenta de la 34.633 cāti mai erau īn Romānia īn 1979, la cca
400.000 cāti au "supravietuit Holocaustului", adica 365.367 au
emigrat īn Israel, cifre obtinute atāt de la autoritatile statului romān cāt
si dela īnsusi Rabinul Sef Moses Rosen. La aniversarea a 50 de ani de la īnceperea
razboiului īmpotriva Uniunii Sovietice, Seful Rabin Moses Rosen a sustinut ca
īn Romānia au pierit īn timpul Holocaustului 400.000 de evrei.
Sabin Manuila si W. Filderman īn studiul lor "Regional
Development of the Jewish Population in Romania" dau ca cifra
totala a Evreilor īn Romānia īnainte de cedarile din 1940
la................................ 728.115
Din acestia au fost cedati Rusilor:
(Basarabia si Bucovina)
275,419,
Ungurilor (Transilvania de Nord)
138.917,
Bulgarilor (Cadrilaterul)
807,
Ramasi īn Romānia (dupa cedari)
312.972.
Din Evreii din Transilvania de Nord, conform datelor lui Dr. Oliver Lustig, au
pierit 84,5%, adica au supravietuit īn Transilvania de Nord cca 20.000, cifra
pe care o adaugam la cele 312.972 ramase pe teritoriul administrat de statul
romān si ne ridicam astfel la 330.000. Studiul publicat de B'Nai B'Rith ne
dau ca "supravietuitori ai Holocaustului" īn Romānia cca 400.000,
din care pāna īn 1979, dupa cifrele date de ei, au emigrat īn Israel
365.367. Rezulta o diferenta de 35.000 evrei emigrati mai multi decāt sunt
dati de directorul Institutului Central de Statistica al Romāniei Sabin
Manuila īn colaborare cu seful comunitatii evreesti din Romānia W. Filderman.
Acesti 35.000 au venit ei de undeva īn Romānia si au venit la noi nu
pentruca ar fi existat o persecutie atāt de mare īmpotriva lor īncāt nici
n'au īndraznit sa marturiseasca pretinsa cifra de 400.000 pieriti īn
Holocaustul din Romānia, cum afirma Rabinul Moses Rosen si pe care le publica
New York Times īn 2 Iulie 1991 īntr'un articol īntitulat: Romānilor li se
spune despre rolul natiunii īn omorīrea īn masa a Evreilor, cu subtitlul,
"Timp de 50 de ani un adevar care nu a putut fi marturisit public".
("Romanians Are Told of Nation's Role in Mass Killing of Jews. For 50
years a truth unutterable in public.)...: "Faptele, larg cunoscute prin
alte parti, niciodata nu au fost facutecunoscut aici, anume ca un mare numar
de barbati, femei si copii evrei au fost omorīti īn pogromuri cu o
brutalitate care cāteodata i-au īnspaimāntat chiar si pe Nemti, pogromuri
executate de armata si politia romāna. Sau ca evreii au lucrat, au murit de
ger si foame īn cāmpuri de concentrare ale mortii organizate si administrate
de romāni ..... īncepānd cu pogromul din Ianuarie 1941 un total de 400.000
de morti, despre care nu s'a putut vorbi decāt īn strainatate sau aici numai
evreilor." Vezi brosura "Cum
se regizeaza condamnarea unui popor" pentru a vedea cum de n'au putut
vorbi despre acesti pretinsi evrei morti. Intrebarea care se impune: De ce
raportul lui B'Nai B'Rith din 1979 nu pomeneste nimic de cei "400.000
victime ale Holocaustului"? Jack Spitzer, presedintele lui B'Nai B'Rith
īnternational si cu Alfred Moses, reprezentantul Comitetului Evreilor din
America, ar fi trebuit sa fie primii care sa afle de aceste pogromuri si
masacre īmpotriva evreilor din Romānia atāt ca evrei īn strainatate cāt
mai ales ca personae cu functii publice importante īn organizatiile evreesti
din diaspora, dar nu li s'a spus nimic pentruca atunci nu era nimic de spus,
pentruca aceasta minciuna a fost inventata abia dupa revolutia din1989.
RAPORT
MONDIAL CU PRIVIRE LA ANTISEMITISM IN
ROMĀNIA
1994
-
Institutul pentru problemele evreilor -
- Comitetul Evreilor americani -
Acest
raport a fost publicat de ziarul Independentul din Iasi, 3 Mai 1996
Ziarul
"Independentul" are un format de 30/50 cm si raportul ocupa doua
pagini īntregi. Redactia ziarului face o prezentare pe care o reproducem īn
īntregime: "Prezentam astazi un material inedit pentru cititorii romāni,
un material care probeaza īn mod esential doua lucruri: interesul unor
anumite structuri occidentale pentru activitatea politica si manifestarile de
natura culturala ale tarii noastre si dependenta politicii interne a unui stat
de ceeace se numeste īn prezent politica globala. Trecānd peste continutul
nu de putine ori tendentios al raportului, remarcam de asemenea
minutiozitatea acestor organisme īn a se documenta si a urmari si cele mai
nesemnificative gesturi ale liderilor politici romāni, ba chiar si a unor
organizatii fara relevanta pentru politica romāneasca, de factura
eschibitionista sau caricaturala. Aceasta informatie minutioasa ar trebui sa
dea
de gāndit structurilor informationale romānesti menite sa apere siguranta
nationala sau, īn conditiile īn care ele sunt īn atentia unor asemenea
organisme, sa apara si īn raportul anual SRI, asa cum apar toate sughiturile
fostilor detinuti politici care se mai declara īnca legionari si se simt visānd
nostalgic la perioade antebelice. Multumim pe aceasta cale profesorului
Gheorghe Buzatu care ne-a furnizat documentul īn cauza.
Stim ca dl Alfred Moses cānd a fost numit ambasador al USA in Romānia,
a fost cunoscut ca fiind presedintele organizatiei "American Jewish
Committee" care apare si ca autor al acestui "raport". El a
venit si īn 1979 īn Romānia sa vada cāt de cinstit s'au conformat Romānii
prevederilor
conventiei cu "American Jewish Committee" īn vederea obtinerii
statutului de MFN. Regretam ca nu se da nici o identitate acestui raport (nume,
adresa si autor) si nici unde a fost publicat īnainte de a ajunge la redactia
ziarului Independentul. Mentionam ca pe lānga observatiile redactiei
"Independentul" si aceste lipsuri arunca asupra raportului cāteva
semne de īntrebare. Probabil ca se intentioneaza sa ne obisnuiasca īncet cu
idea existentei unei autoritati supra nationale (Big brother) care-i cu ochii
pe noi īn tot ce facem.
Ca introducere, se da populatia Romāniei la 23,4 milioane. Populatia
evreiasca este data īntre 9 si 14.000. Trebue de tinut seama ca evreii
niciodata nu dau cifre exactein ce priveste numarul lor, probabil ca sa nu stārneasca
"īngrijorari".
Primul capitol este īntitulat "Tabloul general", care se
ocupa de situatia precara din Romānia si peste care trecem fara alte
comentarii. Capitolul urmator poarta titlul: "Romānia a fost considerata
cea mai antisemita tara din Europa." Si īn continuare: "In secolul
XIX si īnceputul sec. XX īn general, Romānia era considerata una dintre
cele mai antisemite tari din Europa. In urma presiunilor externe, le-a fost
oferita evreilor cetatenia colectiva numai dupa 1923, dar aceasta masura n'a
fost bine primita de multe dintre partidele politice, dar si de largi segmente
ale populatiei."
Afirmatia aceasta, ca de altfel multe altele de-ale lor, este de rea
credinta si e adresata unor oameni care nu obisnuesc sa gāndeasca sau nu au
curajul sa respinga minciunile si acuzatiile false. Daca Romānia a fost cu
adevarat cea mai antisemita tara, de ce au fost atāt de prosti evreii sa o
napadeasca ca un stol de lacuste? Vor ei sa spuna ca cei care i-au acceptat
sunt mai rai decāt cei care i-au alungat sau de care au fugit? Ce i-a atras
spre Romānia, antisemitismul nostru? De ce nu au stat unde au fost, īn
Galitia ori in Rusia, sau daca totusi au ajuns la noi si au constatat ca e atāt
de rau, de ce nu s'au dus mai departe? Mare dreptate a avut si are Iorga īn
articolul sau din Neamul Romānesc, 6 Iulie 1940, (dupa cedarea Basarabiei):
in care spune ca "suntem de o bunatate prosteasca, de care abuzeaza
acesti venetici si care īsi mai si bat joc de noi.
In privinta Holocaustului īmpotriva Evreilor din Romānia, raportul
afirma: "Atrocitatile īmpotriva populatiei evreesti din teritoriile
ocupate au fost comise si de armata romāna. Un numar de 25.000 de evrei (unele
surse spun 19.000) au fost arsi de vii de catre armata romāna la Odessa, pe
23 Octombrie 1941, la ordinele lui Antonescu, ca o masura de represalii īmpotriva
unui atac al partizanilor asupra cartierului general al armatei din oras.
Pogromuri īmpotriva evreilor au mai fost si īn Romānia."
"Numarul evreilor romāni exterminati īn Holocaust este discutabil.
Potrivit istoricilor evrei, īntre 250.000 si 300.000 de evrei romāni au
pierit īn teritoriile aflate sub jurisdictie romāna īn timpul celui de al
doilea razboi mondial. Aceasta cifra mai include pe cei aproximativ 150.000 de
evrei din Transilvania de Nord, exterminati īn 1944 de autoritatile ungare
sau de germani."
PROTESTUL
Federatiei Evreesti din Romānia
Federatia
Comunitatilor Evreesti din Romānia protesteaza cu revolta si indignare īmpotriva
atacarii Eminentei Sale dl Sef Rabin Dr. Moses Rosen de catre dl Romulus
Vulpescu prin declaratia aparuta īn ziarul "Azi" din 30 Iulie 1991.
Este o minciuna sfruntata afirmatia dlui Vulpescu ca Eminenta Sa ar fi
culpabilizat poporul romān. Domnia Sa a facut īntotdeauna distinctie neta īntre
poporul romān si fascistii asasini ai
evreilor īn anii holocaustului. A atāta spiritele
īmpotriva venerabilului conducator al evreilor din Romānia, a raspāndi
iarasi īnscenari īmpotriva noastra atunci cānd ne plāngem martirii este un
act intolerabil īn democratia romāna, careia Eminenta Sa īi este un devotat
slujitor, aducānd numeroase servicii tarii asa cum a facut-o si de curānd
gratie prestigiului de care se bucura īn opinia publica mondiala.
Cerem dlui Vulpescu ca de īndata sa ceara
scuze Eminentei Sale, al carui glas e glasul nostru si pe care īl respecta si
īl iubesc evreii din Romānia si din īntreaga lume.
Federatia
Comunitatilor Evreesti din Romānia:
Secretar General Ing. Th. Blumenfeld
Consilier Sorin Iulian
Presedintele Sectiei Asistenta, David Banescu
Directorul revistei "Cultul Mozaic" prof.
Haim Rimer
Membru al Prezidiului Federatiei Comunitatilor
Evreesti din Romānia prof. dr. docent Marcel Saragea
Presedintele Comunitatii Evreilor din Timisoara Prim
Rabin Dr. Ernest Neuman
Presedintele Comunitatii Evreesti din Iasi Dr. Simion
Kaufman
Prin
textul de mai sus, semnat īn numele tuturor evreilor dinRomānia, se
protesteaza īmpotriva acuzatiei ce i se aduce Rabinului Moses Rosen ca ar fi
"culpabilizat poporul romān (vorbind de cei 400.000 victime evreesti ale
holocaustului din Romānia). D-sa a facut īntotdeauna dictinctie neta īntre
poporul romān si fascistii asasini ai evreilor īn anii holocaustului."
Nu avem un text complet ale afirmatiilor Rabinului Moses Rosen la Iasi la 1
Iulie 1991, dar avem reportajul marelui ziar american, The New York Times,
care pe o jumatate de pagina descrie comemorarea. Titlul articolului este: "Romanians
Are Told of Nation's Role in Mass Killing of Jews", cu subtitlul: For
50 years a truth unutterable in public. (Romānilor li s'a spus de rolul
natiunii īn omorīrea evreilor. 50 de ani un adevar n'a putut fi spus public)
Din text citam:
"Faptele,
larg cunoscute īn alte parti, niciodata n'au fost facute public aici, ca un
mare numar de barbati, femei si copii evrei au fost omorīti īn pogromuri cu
o brutalitate care uneori i-a socat chiar si pe Germani, pogromuri executate
de armata romāna si de politie. Sau, evrei muncind au murit de foame sau de
frig, īn lagarele de concentrare organizate si administrate de Romāni."
Unde
sunt fascistii īn acest text? Armata si politia lucreaza īn numele natiunii
si nu ai unei fractiuni politice, orice culoare ar avea ea. In reportaj se
face afirmatia ca pāna acum comunistii le-ar fi spus Romānilor ca "Germanii
si Ungurii, ajutati de fascisti din Romānia au omorīt un mare numare de
persoane, inclusiv evrei." E singura mentiune a fascistilor, atribuita īnsa
comunistilor si nu lui Mosee Rosen. Asta, apropos de minciuna sfruntata, din
partea cui?
* * *
O alta reactiune pe care am īnregistrat-o, este a Dnei Eva Roth din Timisoara,
care raspunde afirmatiilor Rabinului Moses Rosen de la Iasi, 1 Iulie 1991:
Catre
domnul Moses Rosen,
Sunt
evreica si ma revolta afirmatiile Dvs care au aparut īn Express Magazin
Nr. 27 din 16-17 Iulie a.c.ca "Guvernarea Antonescu e responsabila de
asasinarea a 400.000 de evre." De unde ati mai scos aceasta calomnie
murdara? Daca au murit evrei īn Romānia īn timpul razboiului, nu au murit
asasinati de romāni, ci au murit ca toti altii, de moarte naturala, datorita
mizeriei razboiului.
Romānia sub conducerea lui Antonescu a fost singura tara dintre
tarile cotropite de Hitler de unde nu a fost dus niciun evreu la Auschwitz,
etc. Eu si mai multi evrei, care ne-am refugiat din alte tari, traim īn Romānia
si am fost salvati de romāni. Deci afirmati neadevaruri - de ce cautati sa
murdariti memoria Generalului Antonescu care a protejat pe evrei īn Romānia
si a cautat pe toate caile si din toate puterile lui sa faca numai bine
poporului Romāniei?
Deocamdata numai atāta, eventual daca ne mai provocati, venim mai
multi sa dovedim cele afirmate de mine mai sus.
Eva Roth
Timisoara
*
* *
La acest raspuns al Dnei Roth, pentru care tinem sa-i multmuim oricāt ar fi
de tardiv, mai aducem raspunsul dlui Stefan Cucu, presedintele Ligii
veteranilor de razboi a carui valoare este cu atāt mai mare cu cāt pe lānga
autoritatea morala pe care o detine, a fost si unul care a trait evenimentele
legate de comemorarea de la Iasi. Textul sau īn īntregime, dat sub titlul:
Evreii
trćgeau asupra Romānilor
Este adevarat, īn anul 1941 au murit multi evrei, atāt
la Iasi cāt si īn alte localitati din tara. Insa numarul mortilor a fost
mult mai mic decāt cel pe care dl Moses Rosen vrea sa-l impuna istoriei. In
plus, poporul romān nu se face vinovat cu nimic! Pentru ca orice poveste are
si un prolog.
Dupa ce din trupul Romāniei au fost smulse teritoriile de peste Prut, armata
noastra a trebuit sa predea armele si sa se retraga. In Iunie 1940, lungi
convoaie formate din ofiteri, subofiteri si soldati marsaluiau prin tarāna
Basarabiei catre tara, īn drumul lor a intervenit populatia evreiasca din
zona, care a rupt gradele de pe umerii ofiterilor si i-au scuipat si i-au
batjocorit. In acelas timp, trupele invadatoare ale sovieticilor erau primite
de aceeasi evrei cu pāine si sare, cu flori si ovatii. Populatia romāneasca
a īncercat sa formeze o miscare de rezistenta, insa Meer Mecrovici - devenit
mai tārziu Mircea Mironescu -bun cunoscator al "cuiburilor", s'a
dovedit o calauza de nadejde a sovieticilor care au īnabusit īn sānge
Rezistenta. Tinerii de atunci, astazi batrāni, i-au iertat pe evrei, dar nu
au putut da uitarii moartea camarazilor si umilinta la care au fost supusi.
Dupa un an, īn Iunie 1941, pe cānd armatele romāne si germane se īndreptau
spre Prut, īn zona Iasului populatia evreiasca, īnarmata cu pusti si arme
automate, statea ascunsa īn copaci si deschidea focul asupra ostasilor. Au
murit romāni care se pregatisera sufleteste sa elibereze Basarabia. Mai mult,
īn timpul noptii tot populatia evreiasca trimitea semnale luminoase catre
aviatia inamica pentru a marca punctele strategice care trebuiau bombardate.
Atunci Comandamentul german a dat dispozitii colonelului Captaru, primarul
Iasului, sa ia masuri de represalii īmpotriva evreilor. Drept urmare, a fost
creat trenul mortii pe distanta Iasi-Tārgu Frumos. Insa Maresalul Ion
Antonescu, dupa ce a aflat despre masacru, a ordonat īncetarea si chiar
cercetarea vinovatilor. Daca nu ar fi intervenit Maresalul, macelul ar fi
continuat si ar fi luat proportii.
Pe data de 22 Iunie 1991 a avut loc la Iasi sfintirea unui monument ridicat īn
cinstea Eroilor Neamului. La eveniment nu a participat nimeni din partea
Presedintiei sau a Guvernului. Nici macar primarul orasului nu s'a deranjat sa
vina. īn schimb, la comemorarea evreilor morti au sosit cu mic cu mare de la
toate partidele, īn frunte cu Ion Iliescu (prin reprezentant, nn).
Veteranii de razboi s'au simtit īnca odata umiliti, dupa 50 de ani. De
asemenea sunt māhniti ca mai exista oameni īn Romānia care vor sa dea alt
curs istoriei - dupa toata minciuna comunista - si care, din nou vor sa pateze
memoria Maresalului Ion Antonescu.
Stefan Cucu
*
* *
Cāt
de adevarate sunt cifrele capeteniilor sioniste si ale slugilor lor
asupra Holocaustului, ni le releva un articol din Miami Herald, unul
din cele patru mari ziare din USA, din 5 Aprilie 1992, sub titlul: "Istoricii
cauta un nou adevar despre Auschwitz",
unde citim:
"Dincolo
de Zidul Mortii si baracile prizonierilor, camerele de gazare si crematoriile
ruinate, la hotarul Auschwitz-ului se gaseste un sir de 19 monumente de ciment
dedicate inscriptiei numelui victimelor de aici. Dar inscriptiile īn 19 limbi,
cu numele celor patru milioane de victime, s'au dus. Placile acum sunt goale
pentru ca numele erau gresite (false). Istoricii polonezi si evrei acum sunt
de acord ca numarul victimelor de la Auschwitz este mult mai putin de
jumatatea celor patru milioane care au figurat inscrise timp de patru decenii.
Numarul lor este probabil īntre 1.1
si 1.5 milioane, din care cel putin 90% erau evrei.
Abia dupa prabusirea regimului comunist īn Polonia li s'a permis istoricilor
sa spuna ceeace Francizsek Pipper, directorul departamentului de istorie de la
Auschwitz, spune ca stia de cinci ani. Alti istorici evrei sustin ca ei stiau
acest adevar de peste zece ani. Dar Pipper, care sustine cifra de 1.1 milioane,
un ex-comunist si istoric evreu, spune ca cei care trebuiau sa le faca public
nu vroiau sa creada aceste cifre scazute."
"Numerele cu care noi am operat mai
īnainte (cele de 6 milioane īn total) au fost motivate politic", spune
Miles Lerman, presedintele relatiilor internationale al Consiliului Memorial
al Holocaustului din Washington DC (US Holocaust Memorial Council).
Si Institutul de Istorie Contemporana din München, citat de istoricul englez
David Irving īntr'o conferinta reprodusa īn buletului Institut for
Historical Review, din California, din iarna 1990/91, sustine tot cifra de un
muilion, si declara ca ei au plecat din capul locului de la cifra de un milion,
dar presa n'a vrut sa ia act si s'o comunice poporului.
In conferinta sa, istoricul Irving mai povesteste cum discutānd cu
istoricul Bernd Martin, seful departamentului de istorie de la Universitatea
din Freiburg, īi spunea:
"Irving,
problema cu tine este ca n'ai fost la Auschwitz. Eu am fost de doua sau trei
ori. ... Acuma seful muzeului si arhivei de la Auschwitz mi-e prieten personal
de multi ani, si-mi amintesc ultima data cānd am fost sa vad Auschwitz I,
acesta e blocul care se arata turistilor. I-am spus lui Francizsek Pipper:
Herr Pipper, esti un om inteligent, m'am uitat la crematoriu acolo si ceeace
arati turistilor drept camera de gazare, īntre noi fie vorba, e fals, nu-i
asa? (Conversatia aceasta a avut efectiv loc la 3 Septembrie 1990).
Martin mi-a spus: Pipper, omul care a
ordonat reducerea numarului de la 4 milioane (pentru Auschwitz I, nn) la un
milion, a raspuns: "Fie vorba īntre noi, ai dreptate! A trebuit sa le
construim pentru turisti." Si Irving precizeaza: "Ce ziceti de asta,
domnilor, Auschwitz I, Der Stammlager Auschwitz, crematoriul si camerele de
gazare care sunt aratate turistilor din toata lumea, sunt falsuri postbelice
pentru beneficiul turismului.
- Asa
scriu evreii istoria si asa prostesc lumea si spre desamagirea noastra, gasesc
suficienti prosti ca sa-i creada.
Traian Golea
Domnului
Traian Golea
Romanian Historical Studies
90124 NE 14th Ave.o - Apt. 601
Hallandale, FL 33009
Stimatul
meu Domn,
Astazi
dupa amiaza mi-a sosit īntāmplator Raspunsul, sau scrisoarea deschisa
care face cunoscuta somatia adresata Presedintelui actual al Romāniei de
catre Dnii Alfonse D'Amato si Christopher Smith, membri ai Congresului
american si ai Consiliului de Securitate europeana, si care poarta numele si
adresa de mai sus.
Indata ce mi-a cazut īn māna am facut o prima lectura a acestei
lucrari. Bine īnteles, voi reciti-o si studia-o mai pe urma, īn clipe de
tihna.
De cāteva zile am reluat recitirea si analiza lui
"1984", de Georges Orwel aparuta īn 1950 sau 1949 la Paris, editura
Gallimard. Nu va dau aceasta indicatie - pe deasupra si la prima citire - fara
rost, decāt pentru ca adevarurile cuprinse īn aceasta carte sunt de cea mai
mare actualitate.
Stimatul meu Domn, ca toti Romānii de vita romāneasca, eu
mostenesc o cantitate nemarginita de nai-vitate, o lipsa totala genetica de
prevedere a unui eventual rau din partea semenilor mei, neputinta de a avea gānduri
contrare - īn fiecare moment - a ceeace spun, sau macar ascunse; īnsfārsit,
lipsa acestei capacitati pe care multi alti oameni si multe alte popoare au
avut-o si o au, de a urmari īn cursul unei vieti, sau timp de secole si de
mii de ani, cānd e vorba de un popor, un singur scop: acela de a fi mai tari,
mai sus, mai puternici decāt toti ceilalti, de a fi chiar singurul puternic
fata de toti ceilalti. Aceasta este o forta si o superioritate !
De un sfert de secol īncerc sa īnteleg si sa cunosc psihologia
aceasta, cāt ma ajuta puterile mele mintale si fizice. Scrisoarea mea nu are
telul de a va spune palabre, ci lucruri precise, dupa o introducere care vi se
va parea neprecisa, dar care este parte integranta din drama si poate chiar
tragedia caremacina un anume popor din Europa īntr'un fel īn care pāna
acuma el nu a fost īncercat si care e de ne īnchipuit pentru el, anume acela
care-l poate sterge repede si definitiv din istoria lumii.
Deci cred ca Dvs. - din cāte am putut sa-mi dau seama din
lucrarea pe care am citit-o - aveti aceeasi teama ca si mine si aceeasi
convingere, ca cu metodele de astazi acest lucru este posibil īn mai putin
timp decāt cineva si-ar putea imagina.: īn 50 de ani de aici īncolo - cel
mai tārziu - acel popor nu va mai exista īn propria lui tara decāt poate
sub forma unei minoritati amestecate ... cu altele si vorbind o limba care nu
va mai avea nimic de a face cu limba materna a mosilor lor din anul 1920 sau
1940 si care va fi uitat ce a fost si de unde vine.
Prima īntrebare care ar veni īn spiritul celor care ar
vrea sa stavileasca nimicirea pasnica dar fulgeratoare si dureroasa a unui
popor ar fi: cum, prin ce mijloc sa i te īmpotrivesti?
Dupa citirea lucrarii m'am gāndit ca D-Voastra ati ales calea
spunerii adevarului īn piata publica, pentru ca sa desvaluiti celor care vor
sa asculte ca minciuna si calomnia ameninta viata unui popor care nu
merita sa fie condamnat la moarte.
Bine īnteles este, sau ar fi, singura arma cu care ar putea
lupta un sarman nevinovat, īmpins la disperare. Aceasta cere īnsa cel putin
trei conditii:
1. Ca probele lui sa fie de nestramutat;
2. Ca sa gaseasca judecatori impartiali;
3. si sa fie sustinut de un curent popular care sa doreasca cunoasterea
adevarului si sa numeasca reprezentanti ai sai. Aceste trei conditii, care ar
trebui sa fie quasi-simultane, mi se par mie indispensabile.
1. D-Voastra va straduiti sa dati corp tangibil si palpabil primei
conditii cu hotarīre si curaj. Lucrarea D-Voastra o arata. Eu ma īnclin cu
respect in fata acestei trude si īn fata acestei aspiratii de a va spune,
oricāt v'ar costa efortul si de a face aceasta desvaluire, care este de un
mare curaj īn zilele noastre, īmpotriva minciunilor si a calom-niilor asvārlite
fara ragaz asupra unui popor īntreg.
Multe din constatarile D-Voastre corespund constatarilor facute
de mine, de multe ori fara sa vreau. Cu atāt mai mult deci s'ar putea aduce
adevarul la lumina, cu cāt s'ar face cercetari amanuntite īn mai multe parti
si de mai multe persoane īn acelas timp, cu scopul anume de a cunoaste si a
arata adevarul īn toata curatenia lui, si daca aceste persoane ar comunica si
s'ar concerta.
Cu siguranta acest adevar, mereu īmbogatit de noi cunostinte,
care sa nu faca decāt sa-l īntareasca, trebue nu numai stiut de cei ce-l
cauta, dar īnsemnat īn mod riguros, sistematizat, structurat, ordonat īn
dosare cu o clasificare tot atāt de stricta, precisa, logica si bine
construita ca cea a lui Lamarck, de pilda.
2. Dar daca marile obstacole se pot īnvinge pentru a īnfaptui prima
conditie, cānd ai īncerca sa faci sa rodeasca munca depusa pentru
realizarea primei conditii, apar alte stavile care par astazi de netrecut,
caci unde sunt astazi judecatorii impartiali? Eu nu zaresc niciunul. Poate ca
vreunul ar putea sa existe, dar nu se arata...
In orice caz, dosare bazate pe probe irefutabile, care sa
raspunda punct cu punct la fiecare atac, s'ar putea adresa la organismele
internationale si nationale de unde vin atacu-rile. Dar īnainte de a le
adresa acestor organisme, ar trebui tatonat terenul si īncercat sa se
gaseasca cāteva persoane fara prejudecati, care sa fie sensibilizate la
cauza cea justa īnainte chiar de prezentarea eventualului raspuns sub forma
de dosar cu probe.
3. In ceea ce priveste a treia conditie, tot atāt de importanta ca si a
doua, este audienta cel putin a unei parti din public si autoritatea sau
legitimitatea data de acest public purtatorilor de cuvānt sau advocatilor
adevarului.
Aceasta mi se pare mie ca ar fi calea cea mai dreapta de a
actiona fara ocolisuri, cea mai directa, dar nu stiu īn ce masura ar fi si
lucrativa īn aceste timpuri, cānd nu se mai judeca dupa vechile criterii,
concepte si categorii, ci dupa altele, inversate, si unde adevarul nu mai
poate fi despartit de fals si de minciuna. Nu stiu deci daca ar fi si cea mai
buna.
Dupa cāt am putut sa-mi dau seama de ce se īntāmpla īn jurul
meu, īn cartierul, īn tara, īn continentul īn care traesc, cetatea
"1984" este ridicata. Ii lipsesc īnca cāteva instalatii interioare
si gratiile la cāteva usi si ferestre. Asta nu īnseamna ca daca aceasta
fortareata facuta pentru ca sa sufoce īntre zidurile ei cea mai mare parte a
omenirii si tot trecutul si bogatia nemateriala a acesteia, ar trebui sa lasam
bratele īn jos. Mircea Eliade a spus undeva īntr'una din paginile ziarului
sau (citez din memorie):
"Stim ca Europenii vor dispare,
Stim ca toti vom muri,
Sa murim īn picioare!"
Stimatul meu domn, nu stiu cine sunteti. Nu stiu cine sunt
colaboratorii Dvs. Nu stiu īn cine va īncredeti. Stiu ca multi au multiple
fete. Textul D-voastre ma īmpinge sa cred ca D-Voastra credeti ce spuneti, nu
judecati īn mod subiectiv oamenii, istorici sau politici, īn buni sau rai,
ci constatati faptele lor īn functie de circumstantele epocii si interesele
poporului pe care l-au reprezentat; va bazati pe fapte si texte reale, nu pe
anecdote si aveti ascutimea de a observa ca multitudinea, sincronizarea si
uniformitatea atacurilor pot uneori sa faca sa te gāndesti ca aceasta este
nefiresc.
Scrisoarea mea este, cu hotarīre, lunga. Va rog sa va dati
osteneala sa o cititi . Este scrisa dintr'o singura pornire - fara cizelare -
de la īnceput la sfārsit, (cu cāteva stersaturi necesare, iertati-ma). Ea
nu poate lumina toate necunoscutele ce apasa nu numai felul existentelor si
experientelor noastre, dar si felul nostru de a gāndi.
Totusi, faptul ca anumite concluzii ale D-Voastra coincid cu ale
mele, si anume:
- Manifestarea unor indicii care toate converg spre ideea
existentei unei vointe de desfacere si distrugere nu numai a unui stat, ci a
unui popor si a teritoriului sau natural.
- Comunismul si oamenii lui de eri. īmpreuna cu marele capital anonim
formeaza astazi (si eri nu mai putin), aceeasi familie.
- Presedintele si guvernul tarii vizate lucreaza ca si īnaintasii lor
de la 1945 īncoace, conform ordinelor primite de la Noua Ordine (eri Noua
Ordine de dupa 1945, astazi Noua Ordine de dupa 1984).
Insinuarile si tārīrea īn noroi īn fata opiniei publice
mondiale a Romāniei, negarea drepturilor poporului romān de a trai īn
propria lui tara, ceea ce este negarea pāna si a dreptului la existenta ca
popor.
Sub felurite pretexte inventate, aceasta echivaleaza cu un
razboi fara iertare dus īmpotriva Romāniei. Ori, cum se reactioneaza?
Populatia ei fuge din tara, doarme īn cocioabe sau palate, iar oamenii ei
luminati si desinteresati dorm si ei sub pamānt.
D-Voastra nu dormiti, si sunteti pe pamānt. Sa va tina Dumnezeu
sanatos si īn viata atātea sute de ani cāte sunt īnca necesare pentru ca
sa īnvingem aceasta cumplita īnclestare. Aceasta este urarea mea pentru D-Voastra.
Acum, ce pot face eu īn viitorul apropiat, adica peste o luna de
zile sau doua.
Daca īmi īngaduiti, eu as putea traduce textul Dvs. īn frantuzeste
pentru ca sa-l dau la cāteva persoane si poate acestea vor difuza mai departe
pentru informarea francezului de mijloc. Insa tonul Dvs. este uneori polemic.
Eu īnteleg indignarea si clocotul revoltei, dar nu putem spune - fara
sa fim pedepsiti īnca mai tare pe plan national - si fara sa riscam urmariri
judiciare pe plan individual, despre una dintre cele mai mari somitati ale
lumii de azi ca nu este decāt o personalitate mincinoasa.
Numai argumentarea lipsita de orice patima, rece, strict
cerebrala, strict intelectuala, logica, stiintifica, ar putea atrage atentia
si īncita la reflexie pe cineva īn Franta.
Dupa aceea, ar fi de dorit ca toate referintele (jurnale,
magazine, etc) sa fie prezentate īntr'o lista si completate cu adresele
publicatiilor citate pentru cele contemporane, si cu locul unde ar putea fi
consultate sau unde s'ar putea cere fotocopii pentru textele vechi (Kogalniceanu,
El. Radulescu, N. Iorga, etc.)
Dupa parerea mea, fiecare informatie despre adevar, fiecare
riposta publica, trebue facuta īn asa fel īncāt sa nu poata sa serveasca
drept o piesa īn plus la dosarul acuzarii; īn asa fel dibaci sa fie redijata
īncāt propriile noastre cuvinte sa nu se īntoarca īmpotriva propriei
noastre cauze. Noi demonstram inexistenta acuzatiei īn mod senin; noi nu
atacam prin insulte sau cuvinte care ar putea fi interpretate drept calomnii
īn absenta
probelor.
Dati-mi voie sa elimin cuvāntul sau epitetul de mincinos cu care
ati īmpodobit un anumit personagiu eminamente celebru, respectat si hotarītor
asupra soartei popoarelor, de o incomparabila īntelepciune si iubitor peste
masura de pace, si sa le īnlocuiesc cu īntorsaturi de fraze care īn starea
de spirit creata astazi pot sa para sugestive pentru "drepturile omului".
Daca īmi īngaduiti deci sa prezint adevarul fara ton de lupta si de
indignare, nici de amenintare, ci numai de expunere impartiala, obiectiva,
fara sentiment, eu īl voi traduce īn franceza cu rugamintea ca Dvs. sa-mi
faceti lista de referinte dupa cererea mea, lucru pentru care v'as fi foarte
recunoscatoare. Ar fi semnatura Adevarului īnsusi pusa la sfārsitul lucrarii
Dvs.
Daca un astfel de text, pe acest ton, ar fi publicat īn Romānia,
paragrafe īntregi din el ar servi imediat presei occidentale pentru a
demonstra existenta a ceea ce noi vrem sa dovedim ca nu a existat si nu exista.
In acelas sens, īn Romānia exista asa zise partide si
publicatii care prin felul īn care se īnfatiseaza si prin vocabularul
violent aduc apa la moara tuturor agresorilor. Pentru mine toate astea sunt
extrem de suspecte. "On ne sera jamais assez prudent," zic Francezii.
In plus, toate aceste formatii nu fac decāt sa gesticuleze īn
mod steril. Inca un punct care le face suspecte. Nicio initiativa adevarata,
reala, pentru a salva prestigiul tarii, sau a se opune Pactului de la
Istanbul, a se īmpotrivi acordarii cetateniei romāne fara conditii si fara
discernamānt primului venit din URSS si instalarii īn masa a elementelor
venite din China, Palestina, Pakistan, Turcia, Africa Neagra, etc. etc.
Nicio informatie clara data cititorilor asupra conjuncturii īn
continentul Europa si īn lume si a pericolelor care pasc Romānia: disparitia
prin exod, denatalitate, incultura, iletrism, analfabetism, nepotism, egoism,
desorganizare, desordine, anarhie, coruptie, īmpreunare cu orice venetic,
metisage.
In sfārsit, nu stiu daca veti citi scrisoarea mea, am avea
concordanta totala īn concluzii. Vad ca ora este 1 si jumatate dimineata,
deci va scriu de cāteva ore. Nu stiu daca vom putea schimba idei, informatii
si de a cadea de acord asupra unor actiuni comune minore, caci īn ce ma
priveste, sunt lipsita de mijloace materiale dar nu sunt ineficace.
Termin felicitāndu-va pentru lucrarea pe care ati alcatuit-o si
care, sper, va putea transmite adevarul sub o forma care sa convinga, pentru
ca "la vérité peut, parfois, sembler invraisemblable."
Cu multe si sincere urari de bine,
C.D.
Romānia
la stālpul infamiei
1. Condamnarile ploua pe capul Romāniei. Nu citam aici decāt:
a. Rezolutia B-4-1025, din 13.7.1995 a Parlamentului European.
b. Scrisoarea senatorilor americani Alfonse D'Amato si Christopher H.
Smith adresata D-lui Ion Iliescu la 18.7.1995.
Amāndoua sunt publicate si cunoscute īn Romānia.
2. S'a scurs aproape un an īntreg si replicile sunt ca si
inexistente. Este vital sa se spuna adevarul opiniei publice. Daca nu exista
luare de atitudine oficiala, nu īnseamna ca Romānii trebue sa stea cu māinile
īncrucisate. Fiecare popor se apara astazi, īncepānd cu initiativa
particulara si ajungānd pāna la grupele de presiune.
Romānia este īn razboi, dar poporul nu o stie, pentruca este un
razboi de conceptii, care serveste scopuri politice, īn cazul Romāniei este
aplicarea teoriei desmembrarii.. Ori Romānii nu par sa stie sa se bata
cu ideile, cu condeiul, cu dosarele scrise, cu activitatea intelectuala neīntrerupta
īn folosul propriei lor natii. Este singurul popor care astazi nu
reactioneaza la insulte cu proteste neīncetate pe lānga organizatiile
internationale, proteste īntemeiate si diplomatic alcatuite, si care nu
informeaza opinia publica.
3. Pentru a te apara nu e nevoie sa se apeleze la un guvern, la o
camera de deputati sau de senatori, ai caror membri au schimbat ideologia de
eri pentru cea de astazi pentru ca asa li s'a poruncit.
Romānii nu stiu ca ideologia de astazi, ca si cea de eri, nu
numai ca nu da niciun avantaj Romāniei, ci īncearca sa demonstreze ca tara
aceasta si poporul ei nu au dreptul la existenta.
4. Nu este decāt o singura scapare: Vointa Romānilor de a trai īmpreuna
si iscusinta intelectuala cu care oameni luminati si desinteresati sa o faca
cunoscuta si sa o impuna lumii.
5. Incepānd din Ianuarie 1995 conceptul respectarii frontierelor a
fost abandonat. De unde īnainte ele nu puteau fi schimbate decāt prin
tratate de pace (dupa razboi), sau prin cumparare, astazi ele se schimba īn
functie de forta grupurilor de presiune asupra guvernelor celor trei Uniuni:
americana, europeana si rusa.
6. Romānia este, pe plan diplomatic, supusa unor presiuni zdrobitoare.
Pe plan public, noua politica bazata pe concepte noi, nu pe
realitati, fapte istorice, etc. nici pe adevaruri irefutabile, se stradueste
sa demonstreze ca Romānia este un stat artificial, multinational, de desfacut
cāt mai repede. Minoritatile fiind calul de bataie,
Pe plan intern, invazia turca, araba etc. etc.
7. Apoi avem manifestele unei distinse Doamne, Nadia Comanici, care a
facut o propaganda anti-romāneasca si pro-maghiara, aratānd Marea Ungarie si
vorbind de persecutiile suferite de ea īn Romānia ca fiind de origine
maghiara.
II. Romānia are nevoe imediata de aparatori inteligenti si fara apartenenta
politica.
Cu multa staruinta v'am sfatui ca pe deasupra si īnafara circului
politic actual si de totdeauna,
A. sa va uniti initiativei luata la Cluj la Facultatea de Chimie, fara
īntārziere (vezi versiunea scrisorii de protest pe lānga Presedintele
Frantei si organele europene alaturata acestor stiri).
B. Sa va uniti pentru a protesta īmpotriva defaimarii istoriei Romāniei
(sub pretexte de "turism" (devize prostitutie), care a īnceput cu
asentimentul si colaborarea slugilor vechii si noii ideologii īn anul 1970,
care este o ticalosie fara seaman.
Aceasta opunere este necesar sa porneasca din sānul poporului si
sa fie organizata īn toate colturile tarii.
C. Sa refuzati orice prefacuta propunere de realipire a Basarabiei.
Aceasta ar fi precedentul modificarii frontierei la Apus si puntea pentru
unificarea celor doua Moldove. Numai Muntenia ar mai mosteni dupa aceea numele
de Romānia, caci Transilvania este deja considerata īn Apus ca o entitate
politica aparte.
- Scrisoare -
Observatii si propuneri la "Regizarea unei noi condamnari a poporului romān",
Romanian Historical Studies, 1996