1. Dusmanul nostru se intereseaza. Si unde dusmanul se intereseaza, acolo
are si Legiunea datoria sfânta de a se interesa.
2. Si
în faptul ca el cearca în timpurile de schimbari sa se miste,
sa intervie. Pentru a câstiga teren si unde dusmanul se misca, acolo
se va misca si Legiunea pentru a-i paraliza interventia si a-i tintui pe loc.
Circulara nr. 1 - 1927
Se simte prin aer tot mai accentuat
nevoia unor alte principii de viata politica si morala.
Despoliticianizarea tarii este o porunca
a vremii.
In locul partidelor parazite, se simte
nevoia unui brat creator.
In locul
sovãelii în conducere,
se simte nevoia unei baghete magice, careia sa i se supuna toata suflarea româneasca.
In locul partidelor desbinate, vesnic
în lupta, unitate de comandament.
In locul partidelor mereu aplecate strainilor,
politica de neatârnare si încurajare a românismului sustinator
de tara.
Spuneti celor ce vin din nou sa va apuce
mâna, ca ceasul lor s'a terminat. „Pot pieri toti cuvântatorii
acestia".
De acum încolo de un singur glas
va trebui sa ascultati, tainic si nepatruns ca Dumnezeu: chemarea Patriei. Acest
glas sa-l auda toata suflarea voastra. Lui sa va supuneti într'un singur
suflet.
O Românie Noua nu poate esi din
culisele partidelor, dupa cum România Mare n'a esit din calculele politicienilor,
ci de pe câmpiile dela Marasesti si din fundul vailor batute de grindina
de otel.
O Românie-Noua, nu poate esi decât
din lupta. Din jertfa fiilor sai.
Deaceea nu politicianului ma adresez
astazi. Ci Tie, Soldat. Inalta-te. Istoria te chiama din nou! Asa cum esti.
Cu mâna rupta. Cu piciorul frânt. Cu pieptul ciuruit. Lasati-i pe
neputinciosi si pe imbecili sa tremure.
Voi dati lupta cu
barbatie.
Chemare catre purtatorii Duhului nou
al vremii - 1930
1) O cât mai desavârsita
si mai plina de bunacuviinta purtare fata de toata lumea începând
cu profesorii nostri si terminând cu lumea de pe sirada. Un luptator de
elita nu este niciodata obraznic, îngâmfat, provocator necuviincios
si neelegant în gesturi si vorbe..
2) oatitudine de severa legalitate.
Veti lupta cu tarie de neînvins,
dar numai în cadrul legalitatii. In modul acesta veti desarma pe toti
vrajmasii nostri cari au uneltit în contra noastra si cari încearca
si astazi, la ora când scriu, sa unelteasca.
Circulara din 11 Octombrie 1936
Iubite
Camarade,
Am înfiintat acum trei saptamâni
un serviciu legionar de judecata. Acesta este încredintat Parintelui lonescu
Duminica.
Voiesc prin aceasta sa fac tuturor legionarilor
educatie în sensul de a sti, atunci când gresesc sau se abat dela
linia legionara, sa-si recunoasca gresala, sa plateasca prin pedeapsa. Legionarul
va trebui sa spuna: „Am gresit, dar am platit. Nu sunt dator nimanui cu
nimic".
In al doilea rând voiesc sa iasa
din mintea legionarilor, ca a-si plati prin pedeapsa un rau pe care l-au facut,
este ceva rusinos. Nu. Este ceva sfânt, pentruca restabilesti o dreptate
pe care tu ai rupt-o, un echilibru pc care l-ai desfiintat.
Nu e nimeni pierdut când primeste
o pedeapsa; suntem cu totii pierduti atunci când închidem ochii
la greselile legionarilor, pentruca ne sfarmam linia de viata legionara, legile
noastre, in virtutea carora traim ca legionari în lume.
Pentru ca sa se faca aceasta educatie,
n'am trimis în judecata dintre cei mici si slabi, ci am preferat sa trimit
pe cei mai bine, cari prin atitudinea lor în fata legionarilor sa fie
adevarati educatori.
Ei nu se vor tângui, nu se vor
revolta, nu vor plânge, ci vor spune: „Camarazi, am gresit în
cutare sau cutare chestiune, caci iata care este linia, dogma legionara si iata
cum am procedat eu. Acum îmi fac pedeapsa cu fruntea sus, cu multumire.
Platesc ce am gresit".
Ce educatie frumoasa se poate face maselor
de legionari, care vin din ce în ce mai multi, si ne lipsesc mijloace
de a le putea face educatia în acest mod.
Inmultindu-se si venind cu mentalitatea
veche, ne vor strica spiritul legionar.
Decât sa-i scriu carti si sa-i
fac teorii peste teorii, prin pedeapsa aplicata unuia, arat la toti: aceasta
este per mis, aceasta nu este permis. E greu însa, caci suntem în
tara fugii do raspundere.
Vom scoate însa, noi
legionarii,
un alt om, pe care îl vom opune omului las, omului vechiu si care va
zice:
„R a s p u n d".
Dumneata parca n'ai citit Carticica
Sefului de Cuib.
In fata unei judecati începi cu
asta:
I. „Fara a ma fi înscris,
fara a fi prestat vreun juramânt si fara sa fi avut vre-o obligatie".
Raspunsul: Ca D-ta, nu s'au înscris,
n'au prestat juramânt, (dar obligatii au avut): General Cantacuzino, Dragos
Protopopescu, Prof. Cristescu, Prof. Barbu, Mihail Polihroniade, Vojen, Prof.
Radu Gyr, etc., etc. D-ta ai crezut ca esti singur ?...
II. „N'am fost
orgolios, cum au
fost altii, chiar înscrisi.
III. „N'am înteles sa lâncezesc
sau sa fiu socotit umplutura neglijabila".
Raspunsul: Noi lâncezim cu totii
în transee. Caci asa e vremea.
IV. „Niciodata nu voi ceda locul
celui inferior mie", întreb: Unde ne aflam aici? La partidele
politice?
Ne batem pentru locuri ? Am uitat ca
suntem mai mari acei care cedam totul si ne calcam în picioare pe noi
însine, cu toate poftele din noi?
V. „Asta am
avut-o si voi avea-o
ca deviza în conducerea mea".
Ce vorbesti, Draga Domnule ? D-ta nu
ai ca deviza, devizele Legiunii ? Te conduci dupa devizele facute de D-ta?
VI. „N'am mai primit nimic
scris,
n'am fost chemat!" N'a primit nimeni, nu numai D-ta. Pentruca am vrut sa
vad cine îsi pierde rabdarea. Caci acum noi cu totii trebuie sa dam examenul
eroismului rabdarii.
VII. Când ai fost aici, nu ti-am
spus ca rau ai facut ca ai dat ajutor listei vaidiste.
Ci pentruca aveai timp sa întrebi
si nu ai întrebat.
VIII. „Am mai fost consultat vreodata
sau întrebat de mai traiesc ?"
Te întreb acum eu: Acesta este
raspuns de ostas în Garda de Fier?
Draga
Domnule,
Dela înfiintarea acestui for de
judecata n'ai fost numai D-ta dat în judecata. Iata numele tuturora:
a. Comitetul legionar al Facultatii
de Teologie. Pedepsit cu 100 zile de munca manuala la Biserica.
b. Profesorul Radu Gyr, pedepsit cu
3 zile de munca.
c. Comandantul legionar Sandu
Valeriu.
d. Comandantul ajutor Vasile
Bostina.
e. Cristodulo Luzi, Presedintele Organizatiei de Prahova cu întreg comitetul.
Acestia sunt în curs de judecata.
Nimeni însa nu mi-a raspuns în
felul acesta. Toti s'au prezentat cu mândrie legionara în fata
judecatii:
„Daca am gresit ceva, platim imediat".
Am avut o mare multumire sufleteasca
când i-am vazut asa.
Te-ai înselat mult când
ai crezut ca modul în care ai raspuns este: cavalerism.
Pedeapsa Dtale nu era mare: 2 zile de
munca la Biserica. Si voiam nu sa tai capul unui om, ci sa stabilesc o lege
legionara: în fata unei actiuni mai delicate, legionarul, când are
timp îsi întreaba seful.
Numai când nu are timp sa întrebe,
lucreaza din initiativa proprie.
Ce scrisoare a esit din sufletul D-tale
pentru aceasta lege legionara ?
Dar nu-i
nimic.
Executa pedeapsa celor 2 zile de munca.
Si mediteaza asupra celor scrise Parintelui.
Eu nu sunt suparat, pentruca scopul
meu este de a face educatie, de a corecta, de a îndrepta. Dar îti
spun: nu esti pe linie legionara.
Cu mult drag, Traiasca
Legiunea.
C. Z. C.
Cerem ca Majestatea Voastra sa pretinda
tuturor celor ce conduc sau manifesta pareri cu privire la politica externa
a României sa declare ca raspund cu capul pentru directivele pe cari si
le însusesc.
Asteptam deasemenea acelas gest de mare
curaj si de mare cavalerism, si din partea Majestatii Voastre, In ceeace priveste
linia Regala de politica externa a României.
In acest mod, în momentul unei
eventuale catastrofe Tara ar cunoaste: si cui apartin raspunderile, si natura
sanctiunei.
Aceasta pretindem dela oamenii politici
români — si nu teorii cu care n'avem ce face. Pentruca o politica
externa este buna sau rea nu atunci când ea se preteaza la demonstratii
teoretice, ci atunci când rezultatele ei sunt bune sau fatale pentru Tara.
Memoriu adresat Regelui, oamenilor politici
si Tarii - 5 Noembrie1936
COMERTUL LEGIONAR
Urmarim:
1. Sa facem scoala economica tineretului
si în directia aceasta.
2. Sa venim în ajutorul camarazilor
cari vor sa ia o masa eftina, sanatoasa si curata.
3. Sa realizam un beneficiu pentru a
duce miscarea mai departe si pentru a putea cumpara o haina, un pat si o masa,
celor cari muncesc sau lupta pentru biruinta în birouri, în jurul
acestui sediu sau al Casei Verzi. Numarul lor e mare si nu voiesc sa ma ating
de nici o centima din fondul cotizatiilor care trebue sa mearga în întregime
în lupta. Pentru întretinerea acestor servicii trebue sa ne câstigam
banii necesari prin Comert.
4. Sa realizam în interiorul acestui
restaurant armonia sociala legionara.
In acest restaurant poate sa vina si
un profesor universitar si un carutas, sau orice alt muncitor cu bratele. Sa
stea la masa ei si familiile lor. Sotii si copii.
Profesorul universitar nu se va uita
cu dispret sau chiorâs, ci cu ochiu de frate, la fratele sau muncitor.
Dar, nici acest frate muncitor nu trebue
sa jeneze pe celalalt frate al sau, sau pe familia si pe copii lui: „racnind
cât îl tine gura la masa, scuipând pe pereti, înjurând
birjareste, sau facând alte necuviinte".
Aici toata lumea trebuie sa fie cu obraz,
cu eleganta sufleteasca si cu buna-cuviinta.
Fiecare trebue sa ne respecte casa noastra
asa cum îsi respecta propria sa casa.
Fiecare trebue sa fie atent la orice
gest, în materie de educatie, fata de copiii si familia altuia, tot asa
cum este atent fata de proprii lui copii.
Cine vrea sa fie respectat, trebue sa
respecte si el pe altii.
Deci, voesc sa spun, ca aici în
acest restaurant, doresc sa facem o adevarata scoala de buna purtare, eleganta
si calda camaraderie legionara, cu înfratire între toti fiii
neamului.
In sfârsit mai rog pe toata lumea:
Fiti corecti. Nu cautati sa plecati dela mese fara a plati. Nu pentru ca ma
vei fura cu 20 de lei, ci pentru ca mi-e rusine de neamul meu.
Când oare neamul nostru îsi
va scutura de pe el si aceasta sdreanta straina a necinstei si a tendintei de
înselaciune?
Circulara din 3 Iulie1937
Exista astazi o tendinta în comert:
a se îmbogati cât mai repede.
Nu! Veti renunta la ea. Tendinta va fi: „sa traiesc, nu sa ma îmbogatesc".
Exista justificat de legile naturii
„dreptul la viata" nu „dreptul la îmbogatire".
întreaga mentalitate trebue rasturnata!
Bucuria rapace de a se îmbogati, pofta de câstig, trebuie schimbata
cu: bucuria de-a face un serviciu celor din jurul nostru. Bucuria de a vedea
ca ai facut un bine si ca orice om care iese din pravalia ta, pleaca multumit.
Bucuria aceasta face mai mult decât bucuria pe care ti-o poate procura
20 lei pe care i-ai luat în plus dela un om.
Negustorul, ca si functionarul, ca si
orice om având contact cu alti oameni, trebue sa fie: plin de voie buna.
O societate lipsita de voie buna, suparata,
produce mai putin si mai prost. Tu ai suparat aici pe un om. El a plecat suparat
si la rândul sau a suparat pe altul. Acela si el pe un altul si asa mai
departe. Pe luciul apei o piatra face un val si un val o suta. încât
un om nervos care supara pe un altul devine un raspânditor de suparari
si de dureri pe apa linistita a sufletelor.
Dupa cum acel ce face o bucurie unui
alt om de vine raspânditor de bucurii, de voiosie în societate,
pentruca o bucurie face o suta de alte bucurii. De aceea comerciantul prin meseria
de contact permanent cu societatea, devine nu numai un om care aprovizioneaza
lumea cu materie, ci un factor moral important, de cea mai mare importanta.
Comerciantul trebue sa fie un raspânditor de voiosie, un nucleu de sanatate
morala si entuziasm în corpul natiunii, nu un factor deprimant.
Inaugurarea consumului legionar Obor
- Oct. 1937
Camarazi si
prieteni.
In acest restaurant veti mânca
toata lumea la fel. aceleasi feluri de mâncare, dar veti plati dupa puteri.
Intre un minimum si un maximum fixat de noi cel sarac va plati mai putin, cei
mai bogati vor plati mai mult, dupa cum sunt retribuiti, dupa greutatile
familiare,
etc.
Daca unul va
zice: Eu n'am niciun ban
— nu va plati nimic. — Pentruca nu e drept ca cineva sa moara de
foame, dar ne vom interesa dece n'are, pentru ca sa-l punem la treaba si sa-l
facem sa aiba.
Cine va judeca cât trebue sa plateasca
un client? El singur, clientul. Atât am judecat ca pot, atât cred
eu ca e drept sa platesc. Judecata lui este fara apel.
Inaugurarea restaurantului legionar
de la Predeal - Oct. 1937
Am luat hotarîrea de a înfiinta
în fiecare capitala de judet o scoala de primari legionari, iar în
Bucuresti o scoala de prefecti legionari.
Aceste scoli vor avea misiunea de a
creia în fiecare comuna (rurala sau urbana) cel putin 5 oameni care în
orice moment sa poata îndeplini în cele mai bune conditiuni, functiunea
de primar.
Deasemeni vor avea misiunea de a creia
pentru fiecare judet cel putin 5 oameni care sa poata îndeplini în
aceleasi bune conditiuni Functiunea de Prefect.
Cei ce vor urma aceste cursuri vor fi
alesi dintre cei mai apti avându-se în vedere:
1. Capacitatea (puterea de a pricepe
si a rezolva bine lucrurile, problemele).
2. Corectitudinea cea mai
severa.
3. Simtul
ordinei.
4. Simtul
gospodariei.
5. Buna cuviinta, dragoste de oameni
si de lucrurile tarii. Rabdare si tact. Stapânirea nervilor.
6. Zelul de a-si face datoria pâna
la ultima limita si dincolo de ea, adica sentimentul sacrificiului persoanei
sale.
Aceste cursuri se vor face sub conducerea
mea. Prelegerile în numar de 20 sau 30 vor fi tiparite. Se va pleca însa
dela practica lucrurilor.
Astfel încât legionarul
sau prietenul legionar care va intra într'o primarie sau prefectura cu
însarcinarea de a conduce, sa stie din primul moment ceiace are de facut.
Iar daca da dovada de nepricepere sau
incorectitudine sa fie înlocuit automat de cel din spatele sau, fara ca
serviciul sa sufere ceva.
Aceasta scoala legionara voieste sa
repare greseala de pâna acum care sustinea ca pentru a conduce un tramvai
este nevoie de scoala, iar pentru a conduce o comuna sau un judet, nu-i nevoie
de nici o scoala.
Legionarul trebuie sa fie pregatit solid
pâna în cele mai mici amanuntimi pentru clipa în care va suna
ceasul sau.
Circulara din 18 Ianuarie 1938
Pentru încheere, o lamurire: Miscarea
Legionara nu va lua pogoanele oamenilor mai multe sau mai putine, adunate cu
truda, gospodarie si economie.
Va lua însa pogoanele si averile
acumulate în mod necinstit prin defraudarea banului public.
Circulara din 20 Ianuarie 1938
... tinem sa aratam ca întregul
corp legionar crescut în cultul onoarei a ramas profund si dureros impresionat
de gestul urât al unor oameni politici care în ultimul ceas au facut
salturi nepermise de morala publica. N'o spunem pentru a face critica sau pentru
a creia dificultati, ci pentru a arata ca drumul este gresit.
Caci a merge în lupta la cot cu
tovarasii tai, pâna la 20 m. înaintea adversarului, dându-le
alor tai sa în teleaga ca le esti credincios, iar acolo a-ti pune caciula
în bat si a trece în rândurile adverse, este a comite un act
lipsit de cea mai elementara onoare si omenie, este o tradare.
Ce trist viitor trebuie sa aiba neamul
nostru daca el si-ar face propria revolutie nationala sub semnul tradarii.
Caci sa fim bine întelesi ca nu
e vorba de o convertire la o credinta noua ci de o tradare rasplatita cu înalte
functiuni în stat.
Comunicat adresat ziaristilor în 18
Ian. 1938
Nu poate nimeni sa omoare atâtia
dintre noi câti suntem în stare sa murim pentru credinta noastra.
Dar nu aceasta dovada trebue sa dea
Miscarea Legionara astazi: a dat-o eri, va da-o mâine.
Ea trebue sa faca astazi dovada ÎNTELEPCIUNII
si dovada ORDINII.
Puterile vrasmase din afara hotarelor
sau din launtru, care-si închipue ca legionarii le pot face jocul printr'un
început de rasmerita, le raspund ca se însala.
Circulara din 8 Februarie 1938
Nu voim sa întrebuintam
violenta.
Ne este suficienta experienta din trecut,
când fara voia noastra am fost atrasi pe calea violentii. La orice violentare,
noi nu mai raspundem în nici un fel: Suportam. Si chiar atunci când
întreaga natiune româna este tratata ca o turma de animale
inconstiente.
Lovitura de Stat nu voim sa dam.
Prin esenta însasi a conceptiei
noastre noi suntem contra acestui sistem. Ea însemneaza o atitudine de
bruscare, de natura exterioara, pe când noi asteptam biruinta noastra
dela desavârsirea în sufletul natiunii, a unui proces de perfectiune
omeneasca.
Nu vom întrebuinta aceste mijloace,
pentru ca tineretul de astazi, are prea adânc înfipta constiinta
misiunei sale istorice si a raspunderii sale, pentru a face acte necugetate,
care sa transforme România într'o Spanie însângerata.
Generatia noastra întreaga vede
bine manusa care i s'a aruncat.
Mânusa aruncata va ramânea,
însa, jos.
Noi refuzam s'o
ridicam.
Ceasul biruintii noastre înca n'a sunat. E înca ceasul lor.
Circulara din 18 Februarie 1938