CONDUITA LEGIONARÃ

CORNELIU CODREANU: CIRCULARI, MANIFESTE


1. Dusmanul nostru se intereseaza. Si unde dusmanul se intereseaza, acolo are si Legiunea datoria sfânta de a se interesa.

2. Si în faptul ca el cearca în timpurile de schimbari sa se miste, sa intervie. Pentru a câstiga teren si unde dusmanul se misca, acolo se va misca si Legiunea pentru a-i paraliza interventia si a-i tintui pe loc.

      Circulara nr. 1 - 1927

 

 

Se simte prin aer tot mai accentuat nevoia unor alte principii de viata politica si morala.

Despoliticianizarea tarii este o porunca a vremii.

In locul partidelor parazite, se simte nevoia unui brat creator.

In locul sovãelii în conducere, se simte nevoia unei baghete magice, careia sa i se supuna toata suflarea româneasca.

In locul partidelor desbinate, vesnic în lupta, unitate de comandament.

In locul partidelor mereu aplecate strainilor, politica de neatârnare si încurajare a românismului sustinator de tara.

Spuneti celor ce vin din nou sa va apuce mâna, ca ceasul lor s'a terminat. „Pot pieri toti cuvântatorii acestia".

De acum încolo de un singur glas va trebui sa ascultati, tainic si nepatruns ca Dumnezeu: chemarea Patriei. Acest glas sa-l auda toata suflarea voastra. Lui sa va supuneti într'un singur suflet.

 

 

O Românie Noua nu poate esi din culisele partidelor, dupa cum România Mare n'a esit din calculele politicienilor, ci de pe câmpiile dela Marasesti si din fundul vailor batute de grindina de otel.

O Românie-Noua, nu poate esi decât din lupta. Din jertfa fiilor sai.

Deaceea nu politicianului ma adresez astazi. Ci Tie, Soldat. Inalta-te. Istoria te chiama din nou! Asa cum esti. Cu mâna rupta. Cu piciorul frânt. Cu pieptul ciuruit. Lasati-i pe neputinciosi si pe imbecili sa tremure.

Voi dati lupta cu barbatie.

      Chemare catre purtatorii Duhului nou al vremii - 1930

 

 

1) O cât mai desavârsita si mai plina de bunacuviinta purtare fata de toata lumea începând cu profesorii nostri si terminând cu lumea de pe sirada. Un luptator de elita nu este niciodata obraznic, îngâmfat, provocator necuviincios si neelegant în gesturi si vorbe..

2) oatitudine de severa legalitate.

Veti lupta cu tarie de neînvins, dar numai în cadrul legalitatii. In modul acesta veti desarma pe toti vrajmasii nostri cari au uneltit în contra noastra si cari încearca si astazi, la ora când scriu, sa unelteasca.

     Circulara din 11 Octombrie 1936

 

 

Iubite Camarade,

Am înfiintat acum trei saptamâni un serviciu legionar de judecata. Acesta este încredintat Parintelui lonescu Duminica.

Voiesc prin aceasta sa fac tuturor legionarilor educatie în sensul de a sti, atunci când gresesc sau se abat dela linia legionara, sa-si recunoasca gresala, sa plateasca prin pedeapsa. Legionarul va trebui sa spuna: „Am gresit, dar am platit. Nu sunt dator nimanui cu nimic".

In al doilea rând voiesc sa iasa din mintea legionarilor, ca a-si plati prin pedeapsa un rau pe care l-au facut, este ceva rusinos. Nu. Este ceva sfânt, pentruca restabilesti o dreptate pe care tu ai rupt-o, un echilibru pc care l-ai desfiintat.

Nu e nimeni pierdut când primeste o pedeapsa; suntem cu totii pierduti atunci când închidem ochii la greselile legionarilor, pentruca ne sfarmam linia de viata legionara, legile noastre, in virtutea carora traim ca legionari în lume.

Pentru ca sa se faca aceasta educatie, n'am trimis în judecata dintre cei mici si slabi, ci am preferat sa trimit pe cei mai bine, cari prin atitudinea lor în fata legionarilor sa fie adevarati educatori.

Ei nu se vor tângui, nu se vor revolta, nu vor plânge, ci vor spune: „Camarazi, am gresit în cutare sau cutare chestiune, caci iata care este linia, dogma legionara si iata cum am procedat eu. Acum îmi fac pedeapsa cu fruntea sus, cu multumire. Platesc ce am gresit".

Ce educatie frumoasa se poate face maselor de legionari, care vin din ce în ce mai multi, si ne lipsesc mijloace de a le putea face educatia în acest mod.

Inmultindu-se si venind cu mentalitatea veche, ne vor strica spiritul legionar.

Decât sa-i scriu carti si sa-i fac teorii peste teorii, prin pedeapsa aplicata unuia, arat la toti: aceasta este per mis, aceasta nu este permis. E greu însa, caci suntem în tara fugii do raspundere.

Vom scoate însa, noi legionarii, un alt om, pe care îl vom opune omului las, omului vechiu si care va zice: „R a s p u n d".

Dumneata parca n'ai citit Carticica Sefului de Cuib.

In fata unei judecati începi cu asta:

I. „Fara a ma fi înscris, fara a fi prestat vreun juramânt si fara sa fi avut vre-o obligatie".

Raspunsul: Ca D-ta, nu s'au înscris, n'au prestat juramânt, (dar obligatii au avut): General Cantacuzino, Dragos Protopopescu, Prof. Cristescu, Prof. Barbu, Mihail Polihroniade, Vojen, Prof. Radu Gyr, etc., etc. D-ta ai crezut ca esti singur ?...

II. „N'am fost orgolios, cum au fost altii, chiar înscrisi.

III. „N'am înteles sa lâncezesc sau sa fiu socotit umplutura neglijabila".

Raspunsul: Noi lâncezim cu totii în transee. Caci asa e vremea.

IV. „Niciodata nu voi ceda locul celui inferior mie", întreb: Unde ne aflam aici? La partidele politice?

Ne batem pentru locuri ? Am uitat ca suntem mai mari acei care cedam totul si ne calcam în picioare pe noi însine, cu toate poftele din noi?

V. „Asta am avut-o si voi avea-o ca deviza în conducerea mea".

Ce vorbesti, Draga Domnule ? D-ta nu ai ca deviza, devizele Legiunii ? Te conduci dupa devizele facute de D-ta?

VI. „N'am mai primit nimic scris, n'am fost chemat!" N'a primit nimeni, nu numai D-ta. Pentruca am vrut sa vad cine îsi pierde rabdarea. Caci acum noi cu totii trebuie sa dam examenul eroismului rabdarii.

VII. Când ai fost aici, nu ti-am spus ca rau ai facut ca ai dat ajutor listei vaidiste.

Ci pentruca aveai timp sa întrebi si nu ai întrebat.

VIII. „Am mai fost consultat vreodata sau întrebat de mai traiesc ?"

Te întreb acum eu: Acesta este raspuns de ostas în Garda de Fier?

Draga Domnule,

Dela înfiintarea acestui for de judecata n'ai fost numai D-ta dat în judecata. Iata numele tuturora:

a. Comitetul legionar al Facultatii de Teologie. Pedepsit cu 100 zile de munca manuala la Biserica.

b. Profesorul Radu Gyr, pedepsit cu 3 zile de munca.

c. Comandantul legionar Sandu Valeriu.

d. Comandantul ajutor Vasile Bostina.

e. Cristodulo Luzi, Presedintele Organizatiei de Prahova cu întreg comitetul. Acestia sunt în curs de judecata.

Nimeni însa nu mi-a raspuns în felul acesta. Toti s'au prezentat cu mândrie legionara în fata judecatii: „Daca am gresit ceva, platim imediat".

Am avut o mare multumire sufleteasca când i-am vazut asa.

 

 

Te-ai înselat mult când ai crezut ca modul în care ai raspuns este: cavalerism.

 

 

Pedeapsa Dtale nu era mare: 2 zile de munca la Biserica. Si voiam nu sa tai capul unui om, ci sa stabilesc o lege legionara: în fata unei actiuni mai delicate, legionarul, când are timp îsi întreaba seful.

Numai când nu are timp sa întrebe, lucreaza din initiativa proprie.

Ce scrisoare a esit din sufletul D-tale pentru aceasta lege legionara ?

Dar nu-i nimic.

Executa pedeapsa celor 2 zile de munca. Si mediteaza asupra celor scrise Parintelui.

Eu nu sunt suparat, pentruca scopul meu este de a face educatie, de a corecta, de a îndrepta. Dar îti spun: nu esti pe linie legionara.

Cu mult drag, Traiasca Legiunea.

C. Z. C.

 

 

Cerem ca Majestatea Voastra sa pretinda tuturor celor ce conduc sau manifesta pareri cu privire la politica externa a României sa declare ca raspund cu capul pentru directivele pe cari si le însusesc.

Asteptam deasemenea acelas gest de mare curaj si de mare cavalerism, si din partea Majestatii Voastre, In ceeace priveste linia Regala de politica externa a României.

In acest mod, în momentul unei eventuale catastrofe Tara ar cunoaste: si cui apartin raspunderile, si natura sanctiunei.

Aceasta pretindem dela oamenii politici români — si nu teorii cu care n'avem ce face. Pentruca o politica externa este buna sau rea nu atunci când ea se preteaza la demonstratii teoretice, ci atunci când rezultatele ei sunt bune sau fatale pentru Tara.

     Memoriu adresat Regelui, oamenilor politici si Tarii - 5 Noembrie1936

 

 

COMERTUL LEGIONAR

Urmarim:

1. Sa facem scoala economica tineretului si în directia aceasta.

2. Sa venim în ajutorul camarazilor cari vor sa ia o masa eftina, sanatoasa si curata.

3. Sa realizam un beneficiu pentru a duce miscarea mai departe si pentru a putea cumpara o haina, un pat si o masa, celor cari muncesc sau lupta pentru biruinta în birouri, în jurul acestui sediu sau al Casei Verzi. Numarul lor e mare si nu voiesc sa ma ating de nici o centima din fondul cotizatiilor care trebue sa mearga în întregime în lupta. Pentru întretinerea acestor servicii trebue sa ne câstigam banii necesari prin Comert.

4. Sa realizam în interiorul acestui restaurant armonia sociala legionara.

In acest restaurant poate sa vina si un profesor universitar si un carutas, sau orice alt muncitor cu bratele. Sa stea la masa ei si familiile lor. Sotii si copii.

Profesorul universitar nu se va uita cu dispret sau chiorâs, ci cu ochiu de frate, la fratele sau muncitor.

Dar, nici acest frate muncitor nu trebue sa jeneze pe celalalt frate al sau, sau pe familia si pe copii lui: „racnind cât îl tine gura la masa, scuipând pe pereti, înjurând birjareste, sau facând alte necuviinte".

Aici toata lumea trebuie sa fie cu obraz, cu eleganta sufleteasca si cu buna-cuviinta.

Fiecare trebue sa ne respecte casa noastra asa cum îsi respecta propria sa casa.

Fiecare trebue sa fie atent la orice gest, în materie de educatie, fata de copiii si familia altuia, tot asa cum este atent fata de proprii lui copii.

Cine vrea sa fie respectat, trebue sa respecte si el pe altii.

Deci, voesc sa spun, ca aici în acest restaurant, doresc sa facem o adevarata scoala de buna purtare, eleganta si calda camaraderie legionara, cu înfratire între toti fiii neamului.

In sfârsit mai rog pe toata lumea: Fiti corecti. Nu cautati sa plecati dela mese fara a plati. Nu pentru ca ma vei fura cu 20 de lei, ci pentru ca mi-e rusine de neamul meu.

Când oare neamul nostru îsi va scutura de pe el si aceasta sdreanta straina a necinstei si a tendintei de înselaciune?

     Circulara din 3 Iulie1937

 

 

Exista astazi o tendinta în comert: a se îmbogati cât mai repede.

Nu! Veti renunta la ea. Tendinta va fi: „sa traiesc, nu sa ma îmbogatesc".

Exista justificat de legile naturii „dreptul la viata" nu „dreptul la îmbogatire".

întreaga mentalitate trebue rasturnata! Bucuria rapace de a se îmbogati, pofta de câstig, trebuie schimbata cu: bucuria de-a face un serviciu celor din jurul nostru. Bucuria de a vedea ca ai facut un bine si ca orice om care iese din pravalia ta, pleaca multumit. Bucuria aceasta face mai mult decât bucuria pe care ti-o poate procura 20 lei pe care i-ai luat în plus dela un om.

Negustorul, ca si functionarul, ca si orice om având contact cu alti oameni, trebue sa fie: plin de voie buna.

O societate lipsita de voie buna, suparata, produce mai putin si mai prost. Tu ai suparat aici pe un om. El a plecat suparat si la rândul sau a suparat pe altul. Acela si el pe un altul si asa mai departe. Pe luciul apei o piatra face un val si un val o suta. încât un om nervos care supara pe un altul devine un raspânditor de suparari si de dureri pe apa linistita a sufletelor.

Dupa cum acel ce face o bucurie unui alt om de vine raspânditor de bucurii, de voiosie în societate, pentruca o bucurie face o suta de alte bucurii. De aceea comerciantul prin meseria de contact permanent cu societatea, devine nu numai un om care aprovizioneaza lumea cu materie, ci un factor moral important, de cea mai mare importanta. Comerciantul trebue sa fie un raspânditor de voiosie, un nucleu de sanatate morala si entuziasm în corpul natiunii, nu un factor deprimant.

     Inaugurarea consumului legionar Obor - Oct. 1937

 

 

Camarazi si prieteni.

In acest restaurant veti mânca toata lumea la fel. aceleasi feluri de mâncare, dar veti plati dupa puteri. Intre un minimum si un maximum fixat de noi cel sarac va plati mai putin, cei mai bogati vor plati mai mult, dupa cum sunt retribuiti, dupa greutatile familiare, etc.

Daca unul va zice: Eu n'am niciun ban — nu va plati nimic. — Pentruca nu e drept ca cineva sa moara de foame, dar ne vom interesa dece n'are, pentru ca sa-l punem la treaba si sa-l facem sa aiba.

Cine va judeca cât trebue sa plateasca un client? El singur, clientul. Atât am judecat ca pot, atât cred eu ca e drept sa platesc. Judecata lui este fara apel.

     Inaugurarea restaurantului legionar de la Predeal - Oct. 1937

 

 

Am luat hotarîrea de a înfiinta în fiecare capitala de judet o scoala de primari legionari, iar în Bucuresti o scoala de prefecti legionari.

Aceste scoli vor avea misiunea de a creia în fiecare comuna (rurala sau urbana) cel putin 5 oameni care în orice moment sa poata îndeplini în cele mai bune conditiuni, functiunea de primar.

Deasemeni vor avea misiunea de a creia pentru fiecare judet cel putin 5 oameni care sa poata îndeplini în aceleasi bune conditiuni Functiunea de Prefect.

Cei ce vor urma aceste cursuri vor fi alesi dintre cei mai apti avându-se în vedere:

1. Capacitatea (puterea de a pricepe si a rezolva bine lucrurile, problemele).

2. Corectitudinea cea mai severa.

3. Simtul ordinei.

4. Simtul gospodariei.

5. Buna cuviinta, dragoste de oameni si de lucrurile tarii. Rabdare si tact. Stapânirea nervilor.

6. Zelul de a-si face datoria pâna la ultima limita si dincolo de ea, adica sentimentul sacrificiului persoanei sale.

Aceste cursuri se vor face sub conducerea mea. Prelegerile în numar de 20 sau 30 vor fi tiparite. Se va pleca însa dela practica lucrurilor.

Astfel încât legionarul sau prietenul legionar care va intra într'o primarie sau prefectura cu însarcinarea de a conduce, sa stie din primul moment ceiace are de facut.

Iar daca da dovada de nepricepere sau incorectitudine sa fie înlocuit automat de cel din spatele sau, fara ca serviciul sa sufere ceva.

Aceasta scoala legionara voieste sa repare greseala de pâna acum care sustinea ca pentru a conduce un tramvai este nevoie de scoala, iar pentru a conduce o comuna sau un judet, nu-i nevoie de nici o scoala.

Legionarul trebuie sa fie pregatit solid pâna în cele mai mici amanuntimi pentru clipa în care va suna ceasul sau.

     Circulara din 18 Ianuarie 1938

 

 

Pentru încheere, o lamurire: Miscarea Legionara nu va lua pogoanele oamenilor mai multe sau mai putine, adunate cu truda, gospodarie si economie.

Va lua însa pogoanele si averile acumulate în mod necinstit prin defraudarea banului public.

     Circulara din 20 Ianuarie 1938

 

 

... tinem sa aratam ca întregul corp legionar crescut în cultul onoarei a ramas profund si dureros impresionat de gestul urât al unor oameni politici care în ultimul ceas au facut salturi nepermise de morala publica. N'o spunem pentru a face critica sau pentru a creia dificultati, ci pentru a arata ca drumul este gresit.

Caci a merge în lupta la cot cu tovarasii tai, pâna la 20 m. înaintea adversarului, dându-le alor tai sa în teleaga ca le esti credincios, iar acolo a-ti pune caciula în bat si a trece în rândurile adverse, este a comite un act lipsit de cea mai elementara onoare si omenie, este o tradare.

Ce trist viitor trebuie sa aiba neamul nostru daca el si-ar face propria revolutie nationala sub semnul tradarii.

Caci sa fim bine întelesi ca nu e vorba de o convertire la o credinta noua ci de o tradare rasplatita cu înalte functiuni în stat.

     Comunicat adresat ziaristilor în 18 Ian. 1938

 

 

Nu poate nimeni sa omoare atâtia dintre noi câti suntem în stare sa murim pentru credinta noastra.

Dar nu aceasta dovada trebue sa dea Miscarea Legionara astazi: a dat-o eri, va da-o mâine.

Ea trebue sa faca astazi dovada ÎNTELEPCIUNII si dovada ORDINII.

 

 

Puterile vrasmase din afara hotarelor sau din launtru, care-si închipue ca legionarii le pot face jocul printr'un început de rasmerita, le raspund ca se însala.

     Circulara din 8 Februarie 1938

 

 

Nu voim sa întrebuintam violenta.

Ne este suficienta experienta din trecut, când fara voia noastra am fost atrasi pe calea violentii. La orice violentare, noi nu mai raspundem în nici un fel: Suportam. Si chiar atunci când întreaga natiune româna este tratata ca o turma de animale inconstiente.

Lovitura de Stat nu voim sa dam.

Prin esenta însasi a conceptiei noastre noi suntem contra acestui sistem. Ea însemneaza o atitudine de bruscare, de natura exterioara, pe când noi asteptam biruinta noastra dela desavârsirea în sufletul natiunii, a unui proces de perfectiune omeneasca.

Nu vom întrebuinta aceste mijloace, pentru ca tineretul de astazi, are prea adânc înfipta constiinta misiunei sale istorice si a raspunderii sale, pentru a face acte necugetate, care sa transforme România într'o Spanie însângerata.

Generatia noastra întreaga vede bine manusa care i s'a aruncat.

Mânusa aruncata va ramânea, însa, jos.

Noi refuzam s'o ridicam.

Ceasul biruintii noastre înca n'a sunat. E înca ceasul lor.

     Circulara din 18 Februarie 1938

 

 

/ /
INAPOI LA PAGINA ROMÂNIEI NATIONALISTE