Director: + Aron Cotrus     Redactor: Traian Popescu
Calle Conde de Penalver, 82, 4  Madrid, 28006, Spania
Anul XXVII, Nr. 33, Aprilie-Mai-Iunie-Iulie 1982

EDITORIAL

4-11 Februarie 1945...

Cine-si putea închipui în acea vreme cã, sub influenta satanicã a lui Stalin, marii oameni politici ai Occidentului, Roosevelt si Churchill, vor ceda molohului rosu, fãrã nicio tresãrire, jumãtate din Europa!...

Cine-si putea închipui cã la Yalta, sub semnele aritmetice ale câtorva procente scrise în pripã pe o bucatã de hârtie, se va decide soarta, plinã de consecinte nefaste, a tãrilor din Rãsãritul Europei!...

Si mai ales cã, sub nepasarea caracteristicã marilor învingãtori, se pecetluia o trãdare istoricã si-o rãtãcire moralã...

Deaceea, Yalta apare ca UN PACT AL RUSINEl.

Rusine ce recade asupra întregului Occident ce-a admis, prin tãcerea lui, perpetrarea unui act dezonorant si las. Dar cu atât mai mult recade asupra Statelor Unite si Angliei, direct implicate prin reprezentatii lor cei mai ilustri, in îrnplinirea josnicului gest.

Yalta nu a fost un simplu pact de întelegere militarã între forte aliate pentru a înfrunta cu mai multã încredere reciprocã inamicul comun. A fost o nerusinatã târguialã pe taraba istoriei. A fost o infamã tranzactie între cumetri ce-si împãrteau o pradã de rãzboi ca ultimii barbari ai unui secol plin, in teorie, de "umanism ", "libertate", " justitie" si "drepturi ale omului"...

A fost deasemenea o trãdare! Trãdare a propriilor promisiuni, fãcute in 1941, cu privire la libertatea si independenta TUTUROR POPOARELOR in ziua victoriei. Au mintit deci, si-au înselat neamurile cu aceeasi nepãsare si impertinentã ca si dusmanul pe care-l combãteau.

Si dacã un asemenea comportament, lipsit de onoare, era de asteptat din partea Sovieticilor, conduita celor douã mari democratii anglo-saxone apare ca un act de iresponsabilitate notorie. In cel mai bun caz, ca o lipsã de tact si-o acuzatoare neprevedere a viitorului.

Din cauza acestei "imprudente", de 37 ani natiunile Estului european se sbat in neputintã, sub cisma apãsãtoare a imperialisrmului moscovit. Si dacã n'au sucombat încã, nici atractiei marxiste, nici teroarei, aceasta se datoreste fortei lor de caracter si de sacrificiu, iar nu actiunilor virile ale celor douã mari democratii ce, pânã'n clipa de fatã, nu s'au arãtat deloc dispuse sã punã un termen la abuzurile si genocidurile URSS-ului.

Din contra, prin lipsa unei pozitii ferme si nesovãitoare, au permis -la Helsinki- re înnoirea si consolidarea "DREPTURILOR" sovietice târguite la Yalta, asupra a O SUTÃ SI TREIZECI DE MILIOANE de europeni.

Fu oare din cauza presiunei bombelor atomice? Sau sub constrângerea unei majoritãti pro-sovietice? NICIDECUM!

Din simplã comoditate si egoism. Din indiferentã fatã de soarta altora. Din interese nemãrturisite. Din lipsã de viziune politicã.

 

* * *

 

In istorie, popoarele pot uita chiar si înfrângerile militare suferite. NU VOR UITA INSÃ NICIODATÃ tragerea pe sfoarã si umilinta, venite din partea celor in cuvântul cãrora au crezut. Deaceea putem afirma cã Statele Unite si Anglia au semnat o politã pe care cu greu si-o vor putea rãscumpãra.

Gestul dela Yalta cere o reparatie.

O reparatie urgentã si categoricã. O actiune venitã din propria initiativã a celor încriminati, iar nu fortatã de împrejurãri. Deja opinia publieca mondialã începe sã se mobilizeze pe tema conceptiei de împãrtire a lumii între marile puteri si-a abuzului comis la Yalta.

Natiuni libere, dar care n'au dimensiunile cerute de etalonul epocei încep sã-si dea seama cã in conformitate cu intelegerile dela Yalta, soarta lor poate fi decisa oricând de CEI MARI. Un fel de mobilizare, verbala pentru moment, licãreste la orizont contra nedemnelor "Acorduri dela Yalta".

Ar fi poate momentul ca cele douã natiuni occidentale, responsabile de crima politicã de acum 37ani, sã devinã direct ACT DE ACUZARE. Sã nu se uite mai ales cã generatiile prezente n'au niciun cult particular pentru un Roosevelt sau un Churchill, ale cãror erori sau gafe de odinioarã amenintã sã le atragã numai neplãceri AZI si IN VIITOR.

Rãtãcirea din 1945 trebue sã ia sfârsit. Si cu ea sã disparã girul dat Rusiei Sovietice de a-si aroga drepturi colonialiste si despotice asupra nefericitelor natiuni de dincolo de Cortina de Fier.

A SOSIT CLIPA GESTULUI PURIFICATOR! Pentru salvarea propriei lor demnitãti, pentru repararea unei injustitii, pentru initierea procesului de eliberare a natiunilor subjugate, STATE LE UNITE SI ANGLIA au datoria morala sa denunte Acordurile dela Yalta ca neavenite, incompatibile cu civilizatia actualã si in contradictie cu dreptul natural al individului si natiunei.

Ca urmare logicã, si Acordurile dela Helsinki nu vor putea rezista presiunei internationale si vor trebui sã fie anulate.

Numai printr'un asemenea gest de înaltã rãspundere si echitate, cele douã mari puteri anglo-saxone vor putea s terge rusinea ce apasã asupra lor din 1945 si vor putea aprinde o scânteie de sperantã în sufletul natiunilor martire, zvârlite pradã la Yalta, nesãtiosului Kremlin.

 CARPATII