Miscarea Net Blog

O datã de granit. Un popas sãrbãtoresc si o piatrã de hotar pentru toate nãzuintele noastre de ascensiune în viata popoarelor. Vremurile erau tulburi. Constiinta nationalã trezitã în Apus sub forta vizionarã a lui 1848, a mijit în preajma acelui an si 'n Principatele românesti. Actul Unirii s'a putut face numai cu un deceniu mai târziu. Bãrbatii luminati ai timpului au trecut peste toate piedicile întinse de neamurile strãine si peste neîntelegerea rãtãcitilor din Blocul Antiunionist.
Gestul spontan al unionistilor care, printr'o subtilitate proceduralã, au consfintit ideea Unirii dintru început, în persoana colonelului Alexandru Ion Cuza, a uimit strãinãtatea. Protestele au fost înãbusite, prin lovitura de pumn a faptului împlinit. Domnul care întruchipa nãdejdile de mai bine ale celor douã mladite de tarã româneascã, despãrtite de hotarul nedrept al Milcovului, a stiut sã ctitoreascã vremuri noi pentru destinele poporului românesc. Unirea s'a nãscut din entuziasm si renuntare la patimi politice. Actul acesta de importantã istoricã fundamentalã, a crescut din vâltoarea românismului energetic si creator.
Unirea s'a nãscut din avalansa purificatoare si izbãvitoare a credintelor de demult. Demult, demult, au fost oameni în tara româneascã. Neamul a trecut un examen strãlucit atunci când s'a rostit Unirea.
Cade-se acum, la praznicul zilei de 24 Ianuar, sã cinstim memoria boerilor moldoveni si munteni din cele trecute vremuri.
Si numele Domnitorului ctitor de tarã.
Unirea s'a nãscut din suflet vizionar si întelegere în spirit de jertfã. Idealurile cer jertfe si rãstigniri întotdeauna. Fãrã sacrificii si renuntãri la patimile ce sãlãsluesc în legea lutului omenesc, nu existã idealuri.
Unirea s'a fãcut prin jertfã si întelegere. Si nu se poate pãstra altfel. 24 Ianuar 1938 sã fie o aniversare si un jurãmânt sub semnul jertfei.

BUNA VESTIRE

Ziarul "Buna Vestire", 24 Ianuarie 1938

Are 90 de ani, locuieste la Suceava si este printre ultimii veterani de rãzboi care mai poate povesti despre prizonierat si despre deportarea în Siberia. Camarazii lui au murit la scurt timp dupã ce s-au întors acasã. Cel de-al Doilea Rãzboi Mondial l-a lãsat fãrã prieteni si tovarãsi de armã, l-a pedepsit sã stea departe de pãrinti si frati, aproape l-a condamnat la moarte, scrie Adevarul.
Gheorghe Crãciun a muncit patru ani la minele de cãrbune din lagãrul de concentrare din Siberia. Pânã sã ajungã pe mâna rusilor însã a lucrat ca transmisionist în prima linie pe front.

„Stãteam prin poduri si urmãream fiecare miscare a inamicului. Era periculos pentru mine, puteau sã mã gãseascã imediat. Am fost si rãnit de câteva ori, da’ am scãpat cu viatã. Când am auzit cã trupele rusesti au spart frontul la Iasi, am fugit spre Brodina, sã-mi vãd pãrintii pentru ultima datã», povesteste bãtrânul.
Nu a apucat sã ajungã deoarece a fost prins pe drum. Împreunã cu alti prizonieri au fost dusi pe jos în Republica Moldova, de unde au fost suiti în trenuri. „Când sã urcãm în tren, trãgeau în noi. Cine reusea sã urce, urca. Cine nu, rãmânea pe peron plin de sânge. Eram mii si ne dãdeau de mâncare peste sãrat. Ca sã ne fie sete. Apã nu ne dãdeau. Nu aveai cum sã iesi afarã sã-ti faci nevoile, le fãceai acolo», îsi aminteste cu durere bãdia Ghitã. Atunci a stiut cã rãzboiul s-a întors împotriva tuturor si cã este posibil sã nu iasã cu zile din lagãr.

Îsi sãpau singuri groapa

Soldatii îi îmbrânceau cu vârful pustilor, iar oamenii munceau pânã cãdeau morti de obosealã si frig. Dacã ajungeau la pãmânt, erau bãtuti. Însã cei mai multi au murit în minele de cãrbune, iar bãdia Ghitã îsi aminteste de acel loc ca de fundul iadului. Li se aprindeau plãmânii si mureau, iar soldatii îi îngropau în pãmântul bocnã.
Îsi aminteste cã acolo nimeni nu-si plângea mortii, moartea era ca la ea acasã. În gropile fãcute de ei în pãmântul înghetat multi rãmâneau pe veci cu hârletul în mânã. Bãtrânul povesteste cum a doua zi gãseau mormintele descoperite. Câinii din lagãr scurmau noaptea hãmesiti de foame.

Prizonierii ajungeau sã se mãnânce între ei

Dupã ce s-a întors acasã s-a cãsãtorit si si-a încropit o gospodãrie. Pãrintii îi muriserã între timp, iar camarazii de rãzboi se stingeau fiecare pe la casele lor. „Luca, un consãtean de-al meu, s-a întors dupã sase ani din Siberia, iar dupã un an de zile de libertate a murit. Mâncase numai coji de cartof fierte cu oase de animale. Unii se mâncau si între ei, nu mai exista Dumnezeu. Acum nu mai stiu pe nimeni care sã fi fost în lagãr, s-au dus toti», mãrturiseste bãdia Ghitã.
A fãcut sapte copii, patru bãieti si trei fete, si stie cã istoria nu mai poate sã-l pãcãleascã. I-a fost camarad de rãzboi în transee si de suferintã în mina de cãrbune.

Adevarul de Suceava

Noi, fostii detinuti politici-luptatori anticomunisti, urmasii de fapt si de drept ai MISCARII NATIONALE DE REZISTENTA (initiata în anii 1945-1946) activitate recunoscuta ca legitima prin decizia nr. 1/2000 a Curtii Supreme de Justitie(în dos. pen. 43 / 1999), am sustinut si sustinem si azi, dupa 20 de ani, PROCLAMATIA DE LA TIMISOARA.

Nerealizarea dezideratelor punctului 8 din aceasta PROCLAMATIE a facut ca societatea româneasca sa nu se aseze pe baze noi, sanatoase, firesti nici economice, nici morale, în tot acest interval, în pofida sacrificiilor facute de poporul român si în pofida aspiratiilor sale politice declarate.

În calitate de cetateni lezati în drepturile si libertatile noastre, solicitam pe aceasta cale AVOCATULUI POPORULUI sa se sesizeze, conform atributiilor sale legale pentru a desfiinta contractele pagubitoare pentru statul român privind privatizarile frauduloase prin care timp de 20 de ani a fost jefuita avutia nationala. Mentionam ca aceste informatii au devenit publice în mod indubitabil de abia cu ocazia dezbaterilor la prezidentialele de anul acesta.

Totodata, solicitam tuturor reprezentantilor legali ai Statului Român si societatii civile, dar si forurilor internationale competente sa se implice pentru a face sa înceteze PERSECUTIA împotriva noastra, întrucât SI DUPA 20 DE ANI DIN DECEMBRIE 1989, SUNTEM VICTIME ALE NEO SI CRIPTOCOMUNISMULUI. Legile care ne guverneaza sunt discriminatorii si perpetueaza ilegalitatile comuniste, privându-ne de drepturile constitutionale, excluzându-ne din viata publica (culturala, politica, economica) si din drepturile morale si materiale pe care le-am platit într-un mod dramatic. Se urmareste într-un mod pervers ca idealurile noastre sa fie date uitarii, cu consecinte extrem de pagubitoare pentru întreaga viata spirituala a poporului român.

În pofida acestor tratamente inechitabile, noi, membrii FEDERATIEI ROMANE A FOSTILOR DETINUTI POLITICI SI LUPTÃTORI ANTICOMUNISTI întelegem sã fim prezenti în viata publicã pentru a apãra în continuare idealurile de libertate si demnitate nationalã.

PRESEDINTE, Ing. Dr. Constantin IULIAN
SECRETAR, Ing. Gheorghe JIJIE

Bunã seara fratii mei
Din tara cu soimi si zmei,
Tara noastrã de tãrani,
Deie trãsnetu'n dusmani.
La urechi cu clopotei,
Vin cu plugul dragii mei.
Vin cu plugul meu pribeag
Pân'la tine, frate drag.
Si-ti urez ani multi si buni,
Sã scãpãm tara de Huni.
Bunã seara frati români,
Stânci din munti si bravi stãpâni,
Roatã toti lângã hotar,
Sã gonim orice barbar
Din tara lui Decebal.
Iar pe plaiul lui Stefan
Nici o urmã de dusman.

Read more! »

Pentru anul care vine,
Voie bunã, zãri senine;
Holdã mare si bogatã, -
Nu vrem Tara subjugatã.
Pe mosia strãmoseascã,
Tune hora româneascã;
Piarã iarba spinului,
Si legea strãinului!...

Mãi Române, nu te da,
Ia-o tot pe culme-asa,
Pe cãrãri ce urcã'n veac,
Pentru neamul nostru dac.
Strânge flinta lângã piept,
Tine 'ntr'una drumul drept,
Tot stejar lângã stejar,
Sã scãpãm de-atât amar.

Read more! »