Nicolae Totu s'a nãscut în 28 Mai 1905, în comuna Erbiceni, judetul Iasi.
   A fãcut scoala primarã în comuna natalâ si apoi a intrat la Liceul National din Iasi. Dupã luarea bacalaureatului, a urmat cursurile la Facultatea de Drept din acest oras. Obtinand licenta în Drept, s'a inscris ca avocat stagiar, în 1934, în Baroul de Iasi. Frate de Cruce înainte de întemeierea Miscãrii chiar, a fãcut parte din primul grup de legionari cari au rãspuns chemãrii Cãpitanului la 24 Iunie 1927. A depus legãmântul si a primit sãcusorul cu pãmânt, cu prima serie de legionari, la 8 Noembrie 1927. Dupã bãtãlia dela Tutova din 1932, a fost decorat de Cãpitan cu «Crucea Albã».
   A fost arestat dupã disolvarea Legiunii, în 10 Decembrie 1933, si implicat, împreunã cu toti fruntasii legionari, în marele proces care, a urmat dupã împuscarea lui Duca. A fost achitat, cu toti ceilalti, in Aprilie 1934.
   Nicolae Totu a jucat un rol decisiv în descoperirea complotului Stelescu. A fost în tabãra dela Budachi in vara anului 1934, deschisã si condusã de Stelescu. Simtind planurile acestuia, l-a avertizat «sã gândeascã bine la ceeace face». Tot Totu a dat de urmele lui Cotea, cel cu otrava, si l-a dus la sediu, unde a mãrturisit în fata Cãpitanului, uneltirea lui Stelescu.
   In 1935 a luat parte la Congresul Studentesc dela Craiova, unde a reprezentat vechea generatia de conducãtori ai studentimii, alãturi de alte figuri ale miscãrii studentesti, încadrate acuma în Legiune.

In Noembrie 1936, pleacã în Spania, fiind unul din cei sapte voluntari, cari, sub conducerea lui Ionel Mota, iau parte la luptele din jurul Madridului, cari se încheie pentru echipa legionarã cu cãderea eroicã la Majadahonda a lui Mota si Marin.
   Intors în tarã, a fost prezent în toate bãtãliile legionare, culminând cu campania electoralã din 1937. A fost ales deputat pe listele partidului «Totul pentru Tarã» si a fãcut parte din grupul de deputati legionari care a vizitat Roma, la începutul lui Ianuarie 1938.
   In momentul marilor arestãri din noaptea de 16-17 Aprilie 1938, Totu nu se afla in Capitalã, ci in drum spre Predeal, unde s'a adãpostit la vila unui prieten. Autoritãtile nu stiau de unde sã-l ia, crezând cã s'a ascuns. In ziua de 17 Aprilie, când Totu stãtea tocmai la masã, nestiind nimic de arestarea Cãpitanului si a celorlalti fruntasi legionari, a venit la vila respectivã un plutonier de jandarmi din Predeal, întrebând dacã nu se aflã acolo, cunoscând legãtura de prietenie cu stãpânul casei. A vorbit cu servitoarea si aceasta nestiind despre ce-i vorba, i-a spus cã Domnul Totu este în casã. Plutonierul l-a ridicat si a plecat cu el într'un tren spre Bucuresti. A fost luat in primire de agenti de politie, in Gara de Nord si condus la Liceul «Mihai Viteazul», unde se aflau concentrati, sub pazã, toti cei arestati în noaptea aceea din Bucuresti.
   De aici încolo, soarta lui Nicolae Totu se identificã cu a tuturor fruntasilor Legiunii, destinati de camarila regalã ca sã disparã ; a trecut pela Tismana, Miercurea Ciuc, a revenit la Bucu resti pentru proces, iar dupã condamnare, a ajuns la Râmnicu Sãrat, alãturi de Cãpitan. A fost in celulã când a fost ridicat Cãpitanul în noaptea de 29-30 Noembrie si transportat spre Bucuresti, unde a ajuns cadavru cu streangul de gât si îngropat apoi, împreunã cu Decemvirii si Nicadorii, la Jilava.
   Din acest moment aripile mortii îl învãluie si pe Totu, asteptând dintr'un moment într'altul sã aparã cãlãii si sã-l ucidã. A murit moarte de martir în noaptea de groazã dela 21-22 Septembrie 1939, in cursul masacrului ordonat de Carol II, dupã împuscarea lui Armand Cãlinescu.
   Legionarii dela Râmnicu-Sãrat, afarã de trei, au fost scosi din celule, legati de mâini si de picioare, pusi la un zid chiar în incinta închisorii si împuscati.

A colaborat la diverse reviste si ziare legionare, între care "Vremea" si "Cuvântul". Este autorul volumului de memorii "Insemnãri de pe front" (Tip. "Vestemean", Sibiu, 1937) si al romanului istoric "Cãpitanul Andrei" (Ed. "Dacia", Madrid, 1983), scris în 1939 în închisoarea Râmnicu-Sarat. Terminat de scris la 17 Septembrie 1939, Nicolae Totu cade ucis 5 zile mai apoi în marele masacru dela 22 Septembrie...  

In manuscris: "De o mie de ori de-as trãi" de Vera Totu, un volum dedicat memoriei lui N. Totu.

Aspect dela înmormântarea eroilor Ion Mota si Vasile Marin (Bucuresti, 1937)