TESTAMENT
lăsat
camarazilor si prietenilor mei
O
boală nemiloasă si chinuitoare m'a tinut la patul unui spital din Chicago.
Poate
că în voia lui Dumnezeu, mă voi despărti de voi camarazii, prietenii mei de
ideal si luptă. Mă cutremur la gândul că veti rămâne fără dârzenia
atitudinilor mele, fără condeiul meu transformat în bisturiu si fără
prezenta mea neostenită dealungul anilor de încercate lupte. Dar mă înfior
si mai mult în aceasta ultimă clipă a vietii mele, când mă întreb dacă am
făcut destul pentru realizarea unitătii noastre de luptă, unitate poruncită
de Căpitanul generatiei noastre, si pecetluită cu sângele si luciditatea
jertfei lui personale, si a tuturor celorlalti, în frunte cu Ion Mota si Vasile
Marin, care au murit pentru a ne lăsa cea mai grandioasă mostenire spirituală
în istoria existentei Neamului Românesc.
Azi
suntem departe de tara îngenunchiată în robia comunismului, si răzletiti în
grupuri si fractiuni, care întârzie si eforturile noastre de înfăptuirea
victoriei pe care o visăm.
In
examenul meu de constiintă, din ceasul de acum, am ajuns la certitudinea că
acesta a fost si este un drum gresit, si vă îndemn, fără ezitare si fără
nici un fel de rezervă, să găsiti urgent imperativ si substantial, formula
împăcării noastre a tuturor.
Dacă
cititi adânc în inimile voastre si urmati învatătura celui ce ne-a creiat si
învrednicit cu numele de legionari, nu avem altă cale de ales, decât să
purtati această onoare investită în voi si să ajungeti la unirea fortelor,
într'un singur mănunchiu.
Acesta
este cuvântul meu transmis cu dragoste si căldură sufletească. Pentru
această unire nu există decât un termen, o singură piatră din capul
unghiului, Horia Sima.
El
a fost cel ce a salvat Miscarea Legionară în momentele cele mai critice ale
existentei ei si i-a asigurat continuitatea în istoria românească.
El
a păstrat cu tenacitate pecetea autoritătii legionare si de aceea el a a fost
cel mai lovit, mai calomniat, mai urmărit si mai denigrat: pentrucă reprezenta
simbolul autenticitatii legionare al unitătii legionare si al spiritului
legionar.
El
a exprimat si exprimă cu cea mai deplină claritate liniile de orientare ale
Miscării Legionare în lumea confusiilor de azi.
El
este cel ce a initiat si dus la bun sfârsit cele mai trainice realizări, a tot
ce s'a înfăptuit major în lumea legionară din afara granitelor.
In
închisorile si prigoanele din tară el a fost punctul de reazăm al rezistentei.
Credinta tuturor în capacitatea lui de luptă si în autoritatea actelor lui, a
generat toate sperantele celor de acolo.
El
i-a înteles si-i va întelege pe toti cei ce s'au abatut de la linia firească
a desvoltarii legionare, si le va deschide drumul revenirii lor fară socuri de
constiintă sau tulburări sufletesti.
Desi
eu m'am desprins din lupta politică a Miscării Legionare, trăind în această
lume americană, am rămas atasat si adânc integrat în spirtualitatea legionară,
din care m'am miruit cu credinte si valori, care singure, cred eu, vor salva românitatea
si omenirea din impasul istoric de azi.
Vă
spun toate acestea, eu cel care m'am integrat lumii americane si despartindu-mă
de luptele politice m'am apropiat cu dragoste de îndrumător spiritual, de
tineretul american curat si dornic de bine. Acestui tineret i-am adus sufletul
si inima credintelor mele, fără intentii sau nuante politice, căci am
renuntat la formulele politice si am rămas purtător de idealuri morale, aduse
din tineretea visurilor noastre. Am înteles că numai valorile spiritului si
credinta crestină va ajuta la refacerea lumii contemporane.
Pontru
aceasta mă adresez vouă dincolo de calcule si intentii politice. Pe această
directie a valorilor legionare, toata frământarea voastră va fi fără de
folos si fără rezultate pozitive dacă nu vă va duce la o îngemănare de
forte, adică la unitatea voastră a cărei singură garantie o văd în strângerea
rândurilor în jurul celui ce poartă răspunderea Legiunii: Horia Sima.
Rog
pe bunul Dumnezeu să vă ajute cu dragostea cea bună pe care v'o port tuturor.
Trăiască Legiunea si Căpitanul!
Vasile Posteucă
Chicago, Columbus Hospital, Noembrie 15, 1972
Aspect
dela înmormântarea poetului...
FACSIMILUL
ULTIMEI PAGINI A TESTAMENTULUI LUI VASILE POSTEUCĂ