Veniturile provenite din realizarea produselor tradiţionale nu acoperă nici necesarul de resurse energetice, nemaivorbind de alte necesităţi; R.M. nu dispune de resurse proprii, acestea fiind importate preponderent din Rusia, la fel ca şi îngrăşămintele minerale, tehnica agricolă, utilajele tehnologice, piesele dschimb ş.a.m.d., iar Rusia, de la proclamarea independenţei RM până în prezent, a ridicat preţurile la produsele sale de » 50 de ori în defavoarea produselor noastre. Astfel, RM a fost falimentată.

                Pentru stingerea datoriilor externe au fost înstrăinate în favoarea Rusiei majoritatea întreprinderilor profitabile, astăzi practic nu mai rămâne mare lucru de privatizat;

                 Principalele surse de venit din agricultură – viile şi livezile – şi-au redus suprafeţele de  » 3 ori, veniturile din această ramură s-au redus la jumatate.

Mai mult de jumătate din populaţia aptă de muncă din RM lucrează în agricultură, unde productivitatea este de » 50 de ori mai mică faţă de Ţările din Vest, din care cauză lumea de la ţară se află sub pragul sărăciei  absolute.

                 Volumul investiţiilor capitale în fondurile fixe s-a redus în comparaţie cu anul 1990 de 10 ori. În cunsecinţă, uzura fondurilor fixe la majoritatea întreprinderilor industriale şi agricole a atins 80-90%. Drumurile republici au ajuns într-o situaţie catastrofală, iar altele noi nu se mai construiesc.

                 Nivelul finanţării de la Bugetul de Stat al sferelor Educaţiei şi Ocrotirii Sănatăţii s-a redus considerabil. În aceste condţtii, s-a recurs la prestarea serviciilor corespunzătoare contra plată, limitînd astfel accesul majoritaţii populaţiei la aceste servicii.                                                                         

                 Majoritatea populaţiei din zonele rurale utilizează ape  din surse freatice, care au o concentraţie foarte mare de substanţe chimice nocive şi care în mod direct duc la un nivel foarte înalt de morbiditate al populaţiei, iar reţele de aprovizionare centralizată cu apă nu se construiesc.

                 Urmare  a migraţiei în masă şi a scăderii natalităţii se estimeaz reducerea numărului de elevi către anul 2010 cu 40%. Dacă se va păstra această tendinţă de scădere a populaţiei către anul 2025 numărul acesteia se va injumatăţi, iar către anul 2050 populaţia R.M. va constitui doar 10-15% din numărul actual. Astfel, este in mare pericol însăşi existenţa de mai departe a fiinţei umane în aceste teritorii.

   Urmare a datoriilor externe considerabile ale statului, economia Moldovei a obţinut statutul de debitor net faţă de restul lumii; în consecinţă, i-au fost sistate finanţările de către organizaţiile internaţionale, fapt care a dus la agravarea şi mai profundă a situaţiei economice.               

                 RM nu controlează o bună parte din teritoriile sale. În urma agresiunii Rusiei din 1992 a fost ocupată zona de Est a Republicii, unde a fost instituit un regim-marionetă, criminal. În aceste teritorii populaţia băştinaşă – Românii – sunt supuşi unui adevărat etnocid. În acelaşi timp, economia RM este puternic prejudiciată, iar aprovizionarea ei cu gaze şi energie electrică – în permanenţă ameninţată.

                  RM este prea slabă ca să determine Rusia să-şi retragă trupele şi armamentul din stânga Nistrului şi din Tighina şi să preia controlul asupra acetor teritorii, în timp ce unindu-se cu Ţara (în hotarele recunoscute pe plan internaţional), ea devine automat parte a NATO. Astfel Rusia nu va mai avea de-a face cu RM şi nici cu România, ci cu NATO şi UE, care o vor impune să-şi onoreze obligaţiile asumate la Istanbul în 1999.

-     RM, ca stat independent şi de sinestătător, cu „performaţele” ei în toate domeniile, având în vedere şi cele 31 de capitole de negocieri pe care trebuie să le încheie cu UE, nu va putea niciodată să intre în structurile europene şi euroatlantice, în timp ce unindu-se cu România ea devine automat şi imediat parte si a NATO, şi a UE.

-     Aspiraţia spre lumea civilizată din Europa, spre un trai decent şi în demnitate îi este proprie atât populaţiei româneşti majoritare din aceste teritorii, cât şi populaţiilor conlocuitoare de alte etnii (găgăuzi, bulgari, ucraineni şi chiar ruşi). Astfel MURM exprimă doleanţele tuturor cetăţenilor din RM, indiferent de naţionalitate.

·      De ce cu România şi nu cu altă Ţară?

-     În primul rând deoarece România este unica ţară membră a NATO şi în curând a UE cu care RM are frontieră comună;

-     în al doilea rând, fiindcă Basarabia este pământ românesc, ruptă de la trupul Ţării în mod mişelesc de trupele sovietice în 1940 şi 1944;

-     în al treilea rând, fiindcă populaţia majoritară din RM , cu toate strădaniile diabolice ale ocupanţilor de a-i distruge fiinţa naţională şi de a-i schimba structura demografică, o constituie în continuare Românii, iar limba lor maternă este Limba Română.

·      Pentru stabilitatea şi pacea în Europa şi în lume MURM consideră firească revenirea Basarabiei şi nordului Bucovinei la trupul României şi, implicit, revenirea la frontierele României de până la 1940. Astfel s-ar pune capăt unei mari nedreptăţi istorice faţă de Poporul şi Statul Român, iar pentru

·      populaţia RM se vor deschide porţile civilizaţiei şi demnităţii umane, se va sfârşi calvarul prin care i-a fost dat să treacă din acel blestemat an 1940 şi până în prezent.

·      MURM vede Reunirea Basarabiei si a nordului Bucovinei cu România în câteva etape:

1.    Unirea RM cu România în hotarele recunoscute pe plan internaţional (adică cu Transnistria cu tot).

2.    Determinarea Rusiei de către NATO şi UE  sa-şi retraga, în sfârşit, trupele de ocupaţie şi armamentul din Transnistria şi Tighina.

3.    Un schimb de teritorii dintre România şi Ucraina, astfel ca să se revină la hotarele României de până la 1940.

4.    Un schimb benevol de populaţii.

·      Apariţia unei Formaţiuni social-politice de masă care ar cuprinde întreaga societate civilă şi care-şi propune să unească în rândurile sale pe toţi unioniştii şi proeuropenii din aceste teritorii a devenit o necesitate stringentă.  

 

III. Scop şi obiective

1.    Scopul fundamental al MURM este să contribuie pe toate căile constituţionale la conştientizarea electoratului şi generaţiei în creştere din RM de necesitatea readucerii teritoriilor româneşti înstrăinate de la Est de Prut la trupul României, fapt ce va duce în mod automat la încorporarea acestor teritorii în structurile NATO şi ale UE.

2.    Obiectivele fundamentale ale MURM sunt:

·        antrenarea elitei societăţii din RM, a reprezentanţilor de frunte ai tuturor etniilor conlocuitoare în activitatea de conştientizare a maselor largi ale populaţiei, indiferent de originea lor etnică, de necesitatea integrării în Europa prin România ca unică soluţie de ieşire din infern, unica variantă de a se salva de la dispariţia fizică şi etnică, unica şansă de a avea în sfârşit un trai decent şi în demnitate umană;

·        organizarea şi mobilizarea cetăţenilor RM aflaţi cu traiul peste hotarele Republicii, în primul rând ai celor stabiliţi în România, în vederea susţinerii şi propagării dezideratului de integrare a teritoriilor româneşti de la Est de Prut în structurile europene şi euroatlantice prin România;

·        antrenarea tineretului RM, în special a studenţilor şi proaspăt absolvenţilor instituţiilor de învăţământ în activitatea de conştientizare a electoratului, mai cu seamă a semenilor lor care nu au avut posibilitatea să-şi continuie studiile, de necesitatea Unirii cu Ţara şi, pe această cale, de integrare în Europa;

·        susţinerea acelor forţe politice, structuri statale şi civile care au scopuri comune cu cele ale MURM, în primul rând a celor care acţioneză în vederea integrării economice, spirituale şi geografice a teritorilor româneşti înstrăinate în Statul Unitar Român.  

 

IV. Forme de activitate

În vederea realizării scopului şi obiectivelor sale MURM îşi propune:

·      să poarte prin membrii săi dialoguri deschise cu diverse grupuri de cetăţeni sau persoane individuale despre necesitatatea revenirii teritoriilor de la Est de Prut la Patria-Mamă –România şi de integrare pe această cale în structurile europene şi euroatlantice;

·      să organizeze simpozioane, conferinţe, mitinguri, demonstraţii, adunări populare ş.a. în vederea conştientizării maselor despre necesitatea integrării în Europa prin România;

·      să editeze cărţi, ziare, reviste, foi volante şi alte publicaţii proprii necesare realizării obiectivelor propuse;

·      să întreţină legături şi să susţină forţele politice, structurile statale şi ale societăţii civile din Republică, Ţară şi străinătate care acţionează în vederea reunificării Teritoriilor Româneşti;

·      să întreprindă diferite acţiuni în vederea  determinării puterilor legislative şi executive să acţioneze în sensul reintegrării sub toate aspectele a teritoriilor româneşti înstrăinate în Statul Unitar Român;

·      să participe cu propriii candidaţi la alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale;

·      să acţioneze prin reprezentanţii săi în organele puterii de stat în vederea integrării pe toate planurile a RM în Statul Român.  

 

V. Membrii MURM

5.1. Prevederi generale

Membru al MURM poate deveni orice cetăţean al RM care îndeplineşte următoarele condiţii:

·      are vârsta de cel puţin 18 ani;

·      n-a activat şi n-a colaborat cu organele de oprimare sovietice (KGB);

·      recunoaşte şi respectă statutul Mişcării;

·      se angajează să contribuie personal la realizarea obiectivelor de program ale Mişcării.

 5.2. Procedura de înscriere în MURM

·      Înscrierea în MURM se face în baza unei cereri (adeziuni) adresate în scris organizaţiei primare (de bază) la locul de trai al solicitantului.

·      Cererea (adeziunea) este aprobată de Adunarea Generală a organizaţiei de bază şi este înaintată secţiei raionale (municipale) pentru reaprobare şi înregistrare.

·      Examinarea şi aprobarea (sau respingerea) cererii (adeziunii) solicitantului la etapa a II-a (la secţia raională sau municipală) se face de Comitetul Executiv al acesteia care adoptă o decizie în acest sens.

Notă: Excepţie de la modalitatea de înscriere în MURM – un proces verbal al adunării de 

          constituire şi în baza căruia secţia raională (municipală) înregistrează organizaţia 

          primară respectivă şi membrii-fondatori ai acesteia.

·      Calitatea de membru al MURM este certificată de legitimaţia de membru în forma stabilită de Consiliul Central al Mişcării şi de fişa personală care se păstrează la secţia raională (municipală)  respectivă şi, în copie, la organizaţia de bază a acestuia.

·      Înmânarea legitimaţiei de membru al Mişcării se face de către secţia raională (municipală) în prezenţa preşedintelui (vicepreşedintelui) organizaţiei primare respective.

·      În cazul schimbării locului de trai al membrului MURM, acesta este obligat să anunţe în scris organizaţia primară şi secţia raională (municipală) unde a stat la evidenţă, în conformitate cu care secţia raională (municipală) respectivă transmite fişa personală al acestuia la secţia raională (municipală) al noului loc de trai. Membrul Mişcării care şi-a schimbat domiciliul este obligat, în termen de 30 de zile, să se pună la evidenţă în organizaţia primară la noul loc de trai.

5.3 Drepturile şi obligaţiile membrilor MURM

Membrii MURM au următoarele drepturi:

·      să propună şi să fie propuşi în organele de conducere ale Mişcării;

·      să-şi exprime opinia în toate chestiunile ce se dezbat în Mişcare;

·      să participe personal la elaborarea (modificarea) doctrinei şi al modului de organizare şi funcţionare a Mişcării;

·      să reprezinte organizaţiile primare şi raionale (municipale) la conferinţe, simpozioane, congrese şi alte manifestaţii din cadrul Mişcării;

·      să reprezinte Mişcarea în relaţiile cu formaţiunile politice, structurile statale şi sociale din Republică, Ţară şi străinătate;

·      să fie propuşi din partea Mişcării în calitate de candidaţi pentru alegerile locale, parlamentare sau prezidenţiale;

·      să fie recomandaţi din partea Mişcării în funcţii executive, politice sau publice.

Membrii MURM au următoarele obligaţii:

·      să contribuie personal la realizarea scopului fundamental şi obiectivelor Mişcării;

·      să respecte şi să execute hotărârile organizaţiei primare şi ale organelor de conducere ierarhic superioare ale  Mişcării;

·      să achite lunar cotizaţiile de membru în valoare de cel puţin 0,5$/luna(exprimat in lei).

·       Încetarea calităţii de membru

·      Calitatea de membru al MURM încetează prin deces, retragere din Mişcare sau excludere.

·      Retragerea din MURM se face în urma unui demers scris al membrului adresat organizaţiei primare din care face parte şi intră în vigoare la data depunerii demersului. Demisionarul este obligat concomitent să restituie şi legitimaţia de membru. Decizia membrului demisionar nu este supusă aprobării organizaţiei de apartenenţă sau a vreunui organ de conducere a Mişcării, ci doar se ia act de aceasta şi se exclude din registrul de evidenţă al secţiei raionale (municipale) respective.

·      Neplata nejustificată a cotizaţiei de membru timp de 6 (şase) luni este considerată drept retragere din Mişcare.

·      Excluderea din MURM este o sancţiune disciplinară aplicată pentru încălcarea Statutului şi pentru acţiuni care compromit Mişcarea.

·      Hotărârea de excludere a membrului Mişcării se adoptă de Comitetul Executiv al secţiei raionale (municipale) respective în urma unei sesizări a organizaţiei primare din care face parte persoana în cauză sau din proprie iniţiativă. Hotărârea de excludere poate fi atacată în termenul de o lună în organul de conducere ierarhic superior, inclusiv în Congresul Mişcării. Decizia definitivă se adoptă de acesta în prezenţa membrului contestator căruia, în mod obligatoriu, i se acordă posibilitatea de a se autoapăra.  

 

VI. Structura MURM

·      MURM este formată din organizaţii primare, secţii raionale (municipale) şi organe de conducere.

·      Organizaţia primară se constituie pe criteriu teritorial la dorinţa a cel puţin şapte persone (membri - fondatori) şi se înregistrează la secţia raională (municipală) în raza căreia se află. În cazul în care numărul persoanelor care doresc să se înscrie în rândurile MURM este mai mic, aceştia se pot înscrie în una din organizaţiile primare apropiate. În cazul oraşelor şi municipiilor, când numărul membrilor organizaţiilor primare respective este mai mare de 300, aceştia se pot organiza în grupuri de sprijin pe lângă instituţiile în care muncesc din zona respectivă, dar care fac parte din organizaţia de bază corespunzătoare.

·      Secţia raională sau municipală se constituie la conferinţa delegaţilor reprezentativi ai tuturor organizaţiilor primare de pe teritoriul raionului (municipiului) respectiv.

6.1. Organele de conducere ale MURM

·      Pe plan republican: Congresul, Consiliul Central, Biroul Permanent.

·      Pe plan raional (municipal): Conferinţa, Consiliul Raional (Municipal), Comitetul Executiv.

·      Pe plan local (în organizaţiile primare): Adunarea Generală, Consiliul Local (în cazul în care numărul membrilor este mai mare de cincisprezece), Preşedintele.

6.2. Congresul

·      Congresul este forul suprem de conducere al MURM şi se convoacă nu mai rar de o dată pe an. Congresul extraordinar poate fi convocat la decizia Consiliului Central sau la cererea a cel puţin 1 / 3 din secţiile Mişcării.

·      Congresul are următoarele prerogative:

-     adoptă Programul şi Statutul formaţiunii şi introduce în ele modificări;

-     pune în discuţie şi adoptă decizii vizând strategia, tactica şi activitatea Mişcării pentru anumite perioade (etape);

-     alege pe bază de alternativă Preşedintele Mişcării;

-     alege la propunerea Preşedintelui prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul general al Mişcării;

-     alege Consiliul Central al Mişcării;

-     alege comisia de revizie şi control;

-     adoptă însemnele şi imnul Mişcării;

-     alege redactorul-şef al publicaţiei centrale a Mişcării;

-     ascultă rapoarte despre activitatea dintre congrese ale Consiliului Central, Comisiei de Revizie şi Control şi a redactorului-şef al publicaţiei centrale a Mişcării şi dă aprecierile respective;

-     aprobă bugetul;

-     alege candidaţii din partea Mişcării pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale;

-     ia atitudine şi adoptă rezoluţii şi hotărâri vizând cele mai importante aspecte ale vieţii economice, politice şi spirituale din RM;

-     adresează demersuri importante către organele de conducere din Republică şi Ţară, către diferite formaţiuni politice, structuri statale şi civile din Republică, Ţară şi străinătate, vizând realizarea scopului şi obiectivelor programatice ale Mişcării.

·      Congresul adoptă toate hotărârile prin simpla majoritate de voturi ale delegaţilor prezenţi la Congres.

6.3. Consiliul Central

·      Consiliul Central este organul suprem de conducere al Mişcării în perioada dintre congrese.

·      Consiliul Central se compune din preşedinte, prim-vicepreşedinte, vicepreşedinţi, secretarul general al Mişcării, preşedinţii secţiilor raionale şi municipale şi un anumit număr de personalităţi stabilit de Congres, precum şi membri de onoare.

·      Consiliul Central are următoarele prerogative:

-     determină împuternicirile vicepreşedinţilor şi secretarului general al Mişcării;

-     alege dintre membrii săi biroul permanent;

-     stabileşte comisiile, departamentele, sau direcţiile din cadrul Consiliului Central şi numeşte din membrii săi preşedinţii (directorii) acestora. Acestea pot include atât membri ai Consiliului Central, cât şi experţi în domeniu, membri ai Mişcării;

-     stabileşte strategia şi tactica Mişcării ce vizează realizarea anumitor obiective în perioada dintre congrese şi adoptă documentele respective;

-     adoptă decizii, declaraţii, adresări ş.a. documente importante vizând atitudinea Mişcării faţă de politica organelor centrale ale puterii de stat în anumite probleme;

-     elaborează acte normative, instrucţiuni şi regulamente ce ţin de activitatea internă a Mişcării;

-     analizează şi ia atitudine faţă de activitatea secţiilor raionale sau municipale ale Mişcării;

-     adoptă bugetul şi stabileşte persoane împuternicite să semneze documente ce ţin de activitatea financiară a Mişcării;

-     adoptă hotărâri asupra celor mai actuale probleme ale societăţii;

-     convoacă Congresul şi stabileşte sistemul reprezentativ la Congres.

·      Consiliul Central este condus de preşedintele Mişcării care este şi preşedintele Consiliului Central, iar în lipsa lui – de prim-vicepreşedinte.

·      Şedinţele Consiliului Central se convoacă prin hotărârea Biroului Permanent sau la iniţiativa a cel puţin 1 / 3 din membrii săi şi sunt deliberative dacă la ele participă cel puţin 2 / 3 din numărul total al membrilor Consiliului Central.

·      În relaţiile interne şi externe Mişcarea este reprezentată de preşedinte, iar în lipsa acestuia – de prim-vicepreşedinte sau,  în anumite probleme, de alţi membri ai Mişcării, împuterniciţi de acesta printr-un mandat special.

6.4. Biroul Permanent

·      Biroul Permanent este organul de conducere, coordonare şi control în perioada dintre şedinţele Consiliului Central.

·      Biroul Permanent se compune din preşedinte, vicepreşedinţi şi preşedinţii comisiilor (departamentelor) formate.

·      Şedinţele Biroului Permanent sunt prezidate de preşedintele Mişcării care este şi preşedintele Biroului Permanent, iar în lipsa lui – de prim-vicepreşedinte.

·      Biroul permanent are următoarele prerogative:

-     pune în aplicare hotărârile Congresului şi ale Consiliului Central;

-     coordonează activitatea secţiilor raionale (municipale) în vederea realizării hotărârilor Congresului, Consiliului Central, Biroului Permanent şi obiectivelor programatice ale Mişcării;

-     adoptă hotărâri şi documente cu caracter operativ în contextul hotărârilor adoptate de forurile ierarhic superioare ale Mişcării;

-     dispune de mijloacele financiare ale Mişcării şi prezintă rapoarte în acest sens în faţa Consiliului Central;

-     convoacă şedinţele Consiliului Central.

6.5. Conferinţa

·      Conferinţa este organul suprem de conducere a secţiei raionale (municipale) a Mişcării şi se convoacă nu mai rar de două ori pe an. Conferinţa extraordinară poate fi convocată la decizia Consiliului Raional (Municipal), Consiliului Central sau la iniţiativa a cel puţin 1 / 3 din organizaţiile primare ale secţiei respective.

·      Conferinţa are următoarele prerogative:

-     alege pe bază de alternativă preşedintele secţiei;

-     alege, la propunerea preşedintelui, vicepreşedinţii şi secretarul secţiei;

-     alege Consiliul Raional (Municipal);

-     alege Comisia de Revizie şi Control;

-     ascultă rapoarte şi apreciază activitatea Consiliului Raional (Municipal) şi a Comisiei de Revizie şi Control;

-     aprobă bugetul secţiei respective;

-     ia în dezbatere probleme şi adoptă hotărâri cu caracter local în vederea realizării obiectivelor programatice şi ale celor trasate de organele superioare ale Mişcării;

-     alege candidaţii independenţi din partea Mişcării pentru alegerile în Consiliile Raionale, propune candidaţi independenţi pentru alegerile parlamentare şi adoptă tactica şi strategia secţiei raionale în campaniile electorale ţinând cont de particularităţile locale;

-     adoptă propuneri şi sugestii pe marginea Programului şi Statutului Mişcării;

-     alege delegaţi la Congres.

6.6. Consiliul Raional (Municipal)

·      Consiliul Raional (Municipal) al MURM este organul de conducere, coordonare şi control al secţiei raionale (municipale) în perioada dintre conferinţe.

·      Consiliul Raional (Municipal) se compune din preşedintele secţiei raionale şi vicepreşedinţii acesteia, preşedinţii organizaţiilor locale şi un anumit număr de personalităţi notorii locale stabilit de Conferinţă.

·      Consiliul Raional (Municipal) are următoarele prerogative: 

-     convoacă Conferinţa şi stabileşte sistemul reprezentativ la Conferinţă;

-     alege Comitetul Executiv al secţiei;

-     ascultă rapoarte şi ia atitudine despre activitatea organizaţiilor primare;

-     confirmă persoanele împuternicite să semneze documentele financiare ale secţiei;

-     creează comisii sau direcţii în anumite probleme (obiective) în cadrul secţiei raionale (municipale) #