UN DOCUMENT RELEVATORIU

Moscova continuă să finanţeze comunismul din România

 

- I n f o r m a t i i   s i   D o v e z i -

de Ionut BĂIAS

  Mult mediatizatul Raport Volcker a aratat lumii intregi ca sub masca programului umanitar «Petrol contra hrana» s-au ascuns de fapt afaceri dintre cele mai veroase cu petrol. In scandal si in acte de coruptie au fost implicate nenumarate firme mari si de prestigiu din lume dar chiar si reputatul organism ONU. Raportul arata alb pe negru ce firme au dat spagă pentru a beneficia de petrolul ieftin irakian si ce oficiali ONU au primit spaga pentru a inchide ochii sau chiar a favoriza astfel de actiuni. Faptul de a avea in fata un astfel de raport extraordinar, cu date si cifre concrete despre companii transnationale si mari oameni politici a facut ca presa sa treaca cu vederea sau sa acorde foarte mica importanta unor date si nume cuprinse in raportul Volcker. Astfel am putut afla din raport ca beneficiari ai petrolului irakian au fost si doua partide comuniste din Romania: Partidul Comunist Roman (PCR ) si Partidul Muncitoresc Roman (PMR). Din gura senatorului independent (fost PRM) Mihai Lupoi am aflat ca si PRM-ului i s-ar fi oferit o cantitate importanta de petrol pentru a fi vanduta apoi dar in ultimul moment Vadim Tudor s-a razgandit. Deasemenea sunt dovezi care ar putea contura concluzia ca si PSD ar fi beneficiat de o astfel de donatie. Avem de dat in cazul de fata raspunsul la doua mari intrebari: Cum s-a facut acest cadou partidelor romane de sorginte comunista? si mai ales De catre cine si De ce s-a facut acest cadou urias de milioane de dolari?

 

Cum s-au făcut cadou unor partide din România importante cantităti de petrol ?

 

Liderii mai multor partide din intreaga lume, care au sustint regimul criminal al lui Saddam Husein, facandu-i lopping pe plan international si condamnand vehement  interventia Aliatilor in Irak, au fost chemati la Bagdad si li s-a facut cadou niste cupoane ce le dadea dreptul sa intre in posesia unei cantitati importante de titei, de milioane de barili. Conventia îi obliga insa sa vanda aceste cupoane daca nu au o rafinarie proprie, lucru care s-a si intamplat dealtfel in toate cazurile. Barilul era vandut cu 15 pana la 25 de centi peste pretul barilului irakian unor companii petroliere care se si aflau la fata locului gata sa puna mana pe un petrol mai ieftin. Daca un cupon iti dadea dreptul in medie la 2 milioane de barili si se revindea cu un adaus de 20 de centi pe baril, partidul in cauza avea un castig net de 400 de mii de dolari. Asa a fost cazul si grupului «Rompetrol» condus de Dinu Patriciu, care a cumparat prin agentul sau local cuponul in cauza de la presedinta unui partid extremist maghiar. Partidul Comunist Roman si Partidul Muncitoresc Roman au beneficiat de pe urma programului "Petrol contra hrana", se arata in Raportul Comisiei Volcker de o donatie reprezentand 1,2 milioane barili de petrol pentru PCR si 1 milion de barili pentru PMR. In concluzie, regimul Saddam Husein sponsoriza pe fata partidele comuniste si extremiste din lume chiar cu acordul tacit sau cumparat al autoritatilor ONU. Aceste beneficii nu au fost inregistrate nicaieri, cuponul in cauza fiind o simpla hartie scrisa de mana. Astfel traseul banilor este mai greu de urmarit.

 

De către cine s-au facut aceste donatii ?

 

Am putea raspunde foarte simplu: au fost recompense date de Sadam Husein unor partide pentru a-i sustine regimul dictatorial pe plan international pentru a-i face o presa si o imagine buna? Aveau oare aceste partide notorietatea si forta necesare pentru a sustine cauza lui Sadam? E evident ca nu. Si atunci de s-au dat totusi bani pentru doua partide comuniste din Romania ca si inexistente pe scena politca?

Pentru a da raspuns la aceasta intrebare si pentru a intelege mai bine ce s-a urmarit in realitate cu aceste donatii trebuie sa ne intoarcem cu multi ani in urma, in perioada razboiului rece sau chiar mai devreme, pe la inceputurile expansiunii bolsevismului in lume.

 

Cum a încercat Moscova să exporte revolutia bolsevică?

 

E de notorietate faptul ca Partidul Comunist din Romania a fost o creatie a Cominternului, liderii partidului fiind aproape in exclusivitate rusi si evrei. Stim foarte bine cum, acest partid fara legitimiate istorica si nationala, care numara mai putin de 1000 de membri a ajuns sa conduca Romania prin forta ocupantului sovietic si prin neatentia partidelor romanesti istorice. Asadar, observam pe scurt cum un partid strain de fiinta unui neam a fost impus in fruntea unei tari prin alternarea diferitelor mijloace: bani pentru presa si pentru partide pentru a inchide ochii in fata genocidului care incepuse in Rusia, actiuni de propaganda, oameni antrenati in actiuni teroriste si de spionaj etc. Rusia si-a impus dominatia in Romania si cea mai mare parte  a operei sale aici s-a incheiat. Dar ce te faci cu lumea libera, cu Occidentul si America?

Rusia bolsevica nu a renuntat nici un moment la extinderea revolutiei rosii si in statele libere de comunism. Si-a concentrat tot arsenalul de care dispunea si a fost la un pas de a castiga pe cale nearmata cel mai mare razboi al umanitatii: Razboiul rece.  

Partidul Comunist Italian, Partidul Comunist American, Partidul Comunist Francez etc. au fost stipendiate in permanenta de la Moscova cu sume importante. Atunci cand guvernele statelor respective s-au sesizat in legatura cu aceste finantari ilegale Moscova a schimbat strategia. A apelat la finantarea partidelor in cauza prin firmele detinute de membrii acelor partide. Acesta este scopul pentru care, inca din 1969, Moscova, doritoare sa reglementeze acest tip de activitati, a creat un «Fond special de ajutorare a organizatiilor muncitoresti de stanga» pentru un total de 16.500.000 de dolari subventii anuale. Cum se realizau lucrurile? Simplu. Uniunea Sovietica vindea catre firma respective un produs la un pret derizoriu pe care acea firma il vindea la randul ei in tarile occidentale scotand astfel un profit serios, profit care ajungea perfect legal in conturile partidelor comuniste. Tranzactiile nu se realizau numai prin acorduri cu Uniunea Sovietica ci si cu alte firme din alte tari, firme infiintate sau controlate de rusi.

Sa luam doar un exemplu pe care ni-l pune la dispozitie Vladimir Bucovski, singurul istoric rus care a avut acces la documente ale PCUS de o importanta colosala (mai multe documente similare vi le oferim la sfarsitul articolului).

 

``Proletari din toate tarile uniti-va`` *)

 

De returnat in termen de trei zile                                      Strict secret

la CC al PCUS                                                                     Dosar special

(serviciul general, sectia 1.)

 

PERSONAL

 

Nr.P94/52

Destinatari : tov. Ponomarev, Patolicev, Smirtiukov

Extras din procesul verbal nr.94 al sedintei Politburo al CC al PCUS din

18 ianuarie 1983

               Cererea prietenilor nostri italieni

               Sa se incredinteze ministerului Comertului exterior (tov. Patolicev) vanzarea catre firma «Interexpo» (presedinte tov. L. Reniggio) pe bazele comerciale obisnuite a 600 .000 de tone de petrol si 150.000 tone carburant Diesel in conditii favorabile implicand o scadere a preturilor cu aproximativ 1% si un moratoriu de trei pana la patru luni pentru plata, astfel incat acesta operatiune comerciala sa poata aduce prietenilor nostri aproximativ 4 milioane de dolari.

               Secretarul Comitetului Central

 

  Comparati acest document secret al PCUS din 1983 prin care se dadeau intr-o forma mascata bani partidului comunist italian cu acest cupon de mana dat in 2001 de regimul Saddam Husein partidelor comuniste din intreaga lume. Similitudinea este evidenta in toate particularitatile, de la modul cum au fost gandite actiunile si pana la modul cum s-a facut acoperirea legala pentru «donatiile» facute. Singura deosebire e ca acum aceste sponsorizari se pot face mult mai la vedere si fara teama de compromitere a partidelor in cauza. Atat de mult se aseamana aceste moduri de operare incat imi vine greu sa nu cred ca la mijloc avem de-a face cu o noua actiune a Moscovei. Cu atat mai mult cu cat Bagdadul nu castiga la momentul respectiv nimic sau aproape nimic de pe urma acestei tranzactii. Irakul castiga insa mult, deoarece asa cum aveau sa o arate documente ulterioare Rusia nu numai ca nu a respectat embargoul impus Irakului dar a si facut transporturi impresionante de armament in acesta tara. Colaborarea veche dintre Rusia si Sadam Husein vine sa ne intareasca si mai mult concluzia ca Moscova nu a renuntat la gandul de a exporta revolutia bolsevica in lumea intreaga, ca Moscova nu a renuntat la mostenirea KGB-ului.

 

De ce sustine Moscova financiară două partide neînsemnate ?

 

Va intrebati de ce ar sponsoriza Moscova doua partide comuniste romanesti fara un numar important de membri? Aceasi intrebare si-a pus-o si presa din SUA cand a aflat ca URSS sponsoriza un partid comunist american ce nu depasea 40 de mii de membri. S-a facut mare haz in acel moment de ajutorul dat de Moscova PC American: la ce putea acesta din urma sa serveasca avand un numar asa de mic de membri? Ironia era deplasata. PC American nu-i era de nici un folos Moscovei in cazul alegerilor din SUA fiindca el era creat sa aduca alte servicii. Nu era un partid in adevaratul sens al cuvantului ci mai degraba o retea de agenti stipendiati. Or, a poseda 40 de mii de agenti in inima dispozitivului inamic nu este de neglijat. Sa nu uitam ca si Lenin a inceput in 1917 cu doar 40 de mii de tovarasi, sa nu uitam ca Partidul Comunist Roman si-a inceput cumplita dictatura de jumatate de secol asupra Romaniei avand mai putin de 1.000 de membri si aceia în mare parte straini.

Ionut Băias 

*) -Documente preluate din cartea disidentului anticomunist Vladimir Bucovski, ``Judecata la Moscova``  

 

 

 

 

 

 

 

 

/ /
INAPOI LA PAGINA ROMÂNIEI NATIONALISTE