Primind răspunderea guvernării la 5 Septemvrie 1940, am găsit:

- Dinastia sdruncinată;

- Primejdia anarhiei şi a ocupaţiei străine;

- Izolarea totală a Ţării în urma unei politici nesigure şi nesincere;

- Graniţele prăbuşite şi convenţiile de cedarea teritoriilor încheiate fără măsuri studiate pentru evacuarea populaţiei româneşti; sute de mii de Români isgoniţi de la vetre şi din avutul lor;

- O treime din teritoriul Statului pierdut cu toate bogăţiile, organizarea şi veniturile lui;

- Instituţiile şi funcţionarii din aceste teritorii transformaţi în sarcină fără întrebuinţare;

- Ţărănimea şi muncitorii concentraţi prea multă vreme;

- Arăturile şi semănăturile de toamnă neîncepute;

- Administraţia Statului desorganizată şi risipitoare;

- Un an agricol sărac, oraşele şi regiuni întregi de munte neaprovizionate cu alimente, lemne, etc.;

- O stare economică sdruncinată de inflaţie monetară periculoasă; căile de comunicaţie încărcate şi desorganizate;

- Armata, funcţionarii şi pensionarii împovăraţi de datorii şi având salarii şi pensii neîndestulătoare.

Regimul Naţional-Legionar în trei luni de guvernare a izbutit să realizeze următoarele înfăptuiri principale:

1. Consolidarea Dinastiei şi repunerea ei pe un înalt plan moral, prin urcarea pe Tron a Majestăţii Sale Mihai I şi restabilirea drepturilor Majestăţii Sale Regina Elena.

2. Organizarea Statului pe baze noui prin deplinele puteri acordate Generalului Antonescu în conducerea Statului şi creiarea Regimului Naţional-Legionar.

3. Consolidarea situaţiei internaţionale şi asigurarea liniştei şi independenţei naţionale prin adeziunea României la Pactul Tripartit (Germania, Italia şi Japonia).

4. Încheierea unui important acord economic cu Germania asigurând:

a) Acordarea de credite considerabile, cu o dobândă minimă, pentru refacerea agricolă şi industrială;

b) Furnizarea imediată şi în mari cantităţi de pluguri, tractoare şi unelte agricole pentru sătenii şi agricultorii români;

c) Refacerea căilor de comunicaţie şi sporirea conductelor de petrol;

d) Investirea de capitaluri private în economia românească, cu acordul Guvernului român.

România a contractat altă dată în străinătate împrumuturi cu dobândă de 8-10%, deşi afectase venituri speciale pentru garantarea acoperirii, ni s`a impus şi controlul străin pentru a executa supravegherea finanţelor noastre.

Creditele deschise de guvernul german sunt pe 10 ani, cu dobândă minimă, fără nici o măsură de atingere a suveranităţii noastre, fără a afecta fondul bogăţiei naţionale.

5. Ocrotirea internaţională a populaţiei româneşti din teritoriile cedate Ungariei prin comisiuni germano-italiene.

6 Evacuarea teritoriilor cedate şi creiarea comisiunilor mixte, pentru reglementarea drepturilor.

7. Sprijinirea populaţiei evacuate prin ajutoare acordate refugiaţilor şi aşezarea lor pe proprietăţile noui expropriate.

 

Au fost ajutaţi 234.714 refugiaţi:

- Învăţători, preoţi, funcţionari                              34.434

- Avocaţi                                                                 589

- Muncitori                                                            6.200

- Studenţi                                                              2.200

- Elevi                                                                 11.771

- Ţărani, agricultori                                             165.307

Din aceştia au fost plasaţi până la 15 Noemvrie:

- Învăţători, preoţi, funcţionari                              32.231

- Avocaţi                                                                 457

- Muncitori                                                            6.200

- Studenţi                                                              2.200

- Elevi                                                                 11.771

- Ţărani, agricultori                                             100.000

Avocaţilor li s`au dat ajutoare individuale de instalaţie, de 20-40.000 lei.

Medicii, farmaciştii şi profesorii din învăţământul muncitoresc au fost plasaţi prin Ministerul Muncii şi Sănătăţii.

Bunurile destinate împroprietăririi refugiaţilor sunt:

- 163.181 hectare terenuri arabile;

-         14 fabrici agricole de spirt;

-         49 mori comerciale;

-       178 mori ţărăneşti.

În afară de ajutoarele date de ministere şi instituţii (câte 2-10.000.000), s`au dat de Comisariatele pentru reugiaţi, prin Subsecretariatul de Stat al refugiaţilor 89.786.285 lei. S`a pus la dispoziţia Ajutorului Legionar 50.000.000 lei.

S`au distribuit gratuit 24.000 haine.

Crucea Roşie din Bucureşti a dăruit haine în valoare de 12.500.000 lei; Cercul Basarabenilor lei 2.500.000.

S`au instituit cantine în Bucureşti si pe lângă toate prefecturile din toată ţara.

Ajutorul Legionar a asigurat hrana gratuită la aceste cantine.

8. S`au expropriat proprietăţile rurale ale evreilor (56.440 hectare), morile şi industriile de morărit, forestiere, etc.

9. Politica de sporire a creditelor şi acordarea lor numai Românilor

Reorganizarea şi mărirea capitalului social al creditului industrial şi agricol (B.I.N.A.G.);

Creiarea Creditului comercial pentru încurajarea comerţului românesc;

Reducerea impozitului viticol.

10. Simplificarea impozitelor şi reducerea contribuţiilor pentru funcţionari, prin renunţarea la plata ratelor pentru Împrumutul de Înzestrare (440 milioane lei).

11. Mărirea şi revizuire salariilor funcţionarilor publici cu începere de la 1 Ianuarie 1941, fixându-se minimum de salariu la 5.000 lei şi acordându-se sporuri salariilor până la 7.000 lei.

12. Sporirea indemnităţii de chirii dela 6%-12%, pe categorii şi localităţi.

Majorările şi sporirile acordate funcţionarilor publici însumează circa 3 miliarde lei.

13. Revizuirea generală şi majorarea pensiilor cu începere dela 1 Ianuarie 1941, prin acordarea unei sume de 885.000.000 lei, pentru acest scop.

14. Sporirea încasărilor Statului, cu toate că teritoriul a fost redus cu o treime: încasările pe Septemvrie, Octomvrie şi Noemvrie crt. au foat de lei 9.473 milioane.

Încasările pe luna Septemvrie 1940 au fost de lei 3.502.400.000, faţă de lei 2.766.800.000 în Septemvrie 1939; de lei 3.824.200.000, în Octomvrie 1940, faţă de lei 2.766.500.000, în Octomvrie 1939, şi de lei 167.000.000, peste media încasărilor realizate în primele 5 luni de executarea bugetului.

15. Economiile realizate dela Septemvrie 1940-Decemvrie 1940:  

a) Prin desfiinţarea diferitelor comisiuni, consilii etc. din bugetele Ministerelor şi Instituţiilor Autonome - lei  21.078.109

b) Economii la Preşedinţia Consiliului de Miniştri (din fondul de 44.000.000) - lei 38.400.000

c) Economii la Subsecretariatul Presei şi Propagandei - lei 3.000.000

d)Economii în bugetul general al Statului (Ministerul Finanţelor):

   1. Bugetul ordinar - lei  515.680.782

   2. Fondurile cu afectaţie specială - lei 1.047.223.318

   3. Concentrări (Septemvrie- Noemvrie 1940) - lei  954.600.000

   4. Înzestrarea Armatei (Septemvrie-Noemvrie 1940) - lei 3.230.400.000

   5. Palatul Regal (Lista civilă, subvenţie, impozit) - lei  26.800.000

       TOTAL    lei 5.774.704.100

 

Economii utilizate

A. Plăţi cu credite deschise - lei 657.436.809

B. Plăţi dela Portofoliu - lei 583.000.000

       TOTAL    lei 1.240.436.809

Disponibil - lei  4.534.267.291

e) Economii la Ministerul de Interne - lei  41.000.000

f) Economii la Ministerul Justiţie - lei  25.315.040

g) Economii la Ministerul Economiei Naţionale - lei  41.434.435

h) Economii la Ministerul Agriculturii - lei  36.000.000

i) Economii la Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale - lei  20.975.705

j) Economii la Ministerul Lucrărilor Publice (Buget) - lei  8.777.740

   (Din contracte) - lei  65.000.000  

k) Economii la Ministerul de Externe (desfiinţarea delegaţiei, subvenţiei, diurne, etc.) - lei 58.657.240  

16. Asigurarea arăturilor şi semănăturilor de toamnă prin însămânţarea a 2.389.555 hectare faţă de 1.600.000 hectare în anul trecut (spor 39%).

   Grâu de toamnă                        2.250.164 hectare

   Secară de toamnă                          73.436 hectare

   Orz de toamnă                               51.864 hectare

   Rapiţă de toamnă                           14.121 hectare

Pregătirea ogoarelor pentru însămânţările de primăvară în întindere de 1.300.000 ha.

Întocmirea planului agricol pe 1940-1941 şi repartizarea culturilor pe judeţe.

17: Măsuri pentru înzestrarea imediată a agriculturii cu 2.000 de tractoare şi creiarea de şcoli pentru conducătorii lor.

Procurarea imediată a 30.000 de pluguri prin industria germană.

18. Procurarea şi distribuirea la agricultori a 4.095 vagoane sămânţă de grâu dintr`un fond special în valoare de 450.000.000 lei.

Acordarea unui fond de 1.000.000.000 lei pentru împrumuturi la agricultori.

Alocarea unui fond de 18.000.000 lei pentru completarea nevoilor zootehnice şi combaterea epizootiilor.

19. Ridicarea preţului grâului la 85.000 lei vagonul.

Mărirea producţiei piscicole, ajutorarea pescarilor şi organizarea exploatărilor forestiere şi a aprovizionării cu lemne a oraşelor (212.000 vagoane numai în Capitală).

20. Organizarea muncii naţionale şi sporirea în unele regiuni dela 30-70% a salariilor muncitorilor şi organizarea oficiilor de plasare prin Mişcarea Legionară.

22. Ajutorarea sanitară a populaţiei din regiunile sinistrate şi pregătirea reorganizării sanitare a Statului.

23. Înfiinţarea de cantine gratuite şi cu preţ redus în toată ţara (500.000 mese gratuite, distribuite în 2 luni prin Mişcarea Legionară).

24. Pregătirea reorganizării învăţământului primar şi secundar, pe o bază practică.

25. Revizuirea cultelor şi a învăţământului, reorganizarea Universităţilor de la Cluj şi Cernăuţi şi plasarea a 9.072 învăţători, 1.273 profesori secundari şi universitari şi 1.200 preoţi refugiaţi.

26. Ajutorarea Comitetelor şcolare, a căminurilor şi cantinelor studenţeşti, acordarea unui fond de 25.000.000 lei pentru dotarea Teatrelor şi Operelor Naţionale şi un alt fond de 100.000.000 pentru constituirea şi organizarea de noui cămine studenţeşti.

27. Reorganizarea Presei, Preopagandei româneşti şi a Societăţii de Radiodifuziune, românizarea instituţiilor şi Caselor de filme, spectacole, turism, etc.

28. Pregătirea materialului documentar şi de propagandă, creiarea de secţiuni germană şi balcanică, pentru apărarea drepturilor româneşti.

29. Perfectarea contractului şi pregătirea lucrărilor pentru completarea reţelei de drumuri.

30. Refacerea regiunilor sinistrate şi a localurilor Instituţiilor publice distruse de cutremur pentru care s`a alocat 100.000.000 lei.

31. Măsuri pentru repararea materialului de cale ferată, mărirea capacităţii de transport a căilor ferate şi stabilirea unui vast program de lucru pentru anul viitor.

Sporirea traficului de călători şi de mărfuri (29.583 de trenuri cu 1.672.175.000 tone brute în Octomvrie şi Noemvrie).

Refacerea liniilor şi construcţii noui şi sporirea aprovizionărilor.

32. Sporirea salariilor lucrătorilor şi funcţionarilor de la C.F.R., acordându-li-se un plus de salarii de 750 milioane lei anual. (Ajutoare de familie, oficii de aprovizionare, etc.)

Reducerea bugetului C.F.R. cu 1.800.000.000 lei.

33. Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri a distribuit cu prilejul sărbătorilor – din colectarea de donaţii particulare – fără nici o contribuţie a Statului 17.408 pachete cu haine şi obiecte de îmbrăcăminte şi 1.350 pachete alimentare, în valoare de circa 25.000.000 lei

34. S`a reorganizat Armata pe baza învăţămintelor trase din ultimele războaie şi în raport cu posibilităţile Ţării.

35. S`a complectat şi continuă să se complecteze înzestrarea Armatei cu mijloace moderne de luptă, fabricate în Ţară, şi comandate în Germania şi Italia.

36. S`a aprovizionat Armata cu tot necesarul până la noua recoltă în care scop s`a acordat un fond de rulment de 2,5 miliarde lei.

37. S`a împărţit fondul de întreţinere şi de echipament al Oştirii.

38. S`au executat numeroase construcţiuni:

- depozite pentru muniţii şi carburanţi;

- barăci pentru adăpostirea trupelor;

- adăposturi antiaeriene;

- hangare, etc.

39. La centrele de instrucţie, Armata se instruieşte continuu, potrivit nouilor procedee de luptă. Folosind în acest scop experienţa de războiu a trupelor germane.

40. S`a îmbunătăţit starea materială a ofiţerilor şi subofiţerilor, prin:

- asanarea datoriilor la Casa Oştirii;

- acordarea de ajutoare refugiaţilor din teritoriilor cedate;

- acordarea de împrumuturi avantajoase sinistraţilor, şi

- înfiinţarea centrelor de aprovizionare în toate Garnizoanele, prin distribuirea de alimente cu preţuri reduse.

S`a mărit alocaţia de hrană a soldatului dela 18-25 lei zilnic şi s`a îmbunătăţit întreţinerea ostaşilor bolnavi din spitale şi infirmerii, ceea ce reprezintă o sporire bugetară la hrana soldatului de lei 1.000.000.000.

41. S`a realizat o economie bugetară de 2,5 miliarde, prin desconcentrarea masivă a trupelor, redându-se în acelaşi timp economiei naţionale sute de mii de braţe de muncă.

42. S`a dat un mare ajutor agriculturii, prin concediile de muncă acordate ofiţerilor şi trupei concentrate, prin punerea ostaşilor, vehiculelor şi animalelor Armatei la dispoziţia agricultorilor, cu drept de întâietate pentru văduve, orfani, invalizi şi oameni săraci.

De asemenea Armata a contribuit, cu mijloacele ei, într`o foarte largă măsură, la aprovizionarea centrelor populate, prin executarea unor masive transporturi de subzistenţă.

În sfârşit, Armata a venit în ajutorul sinistraţilor, imediat după cutremur, prin operaţiile de salvare, şi mai târziu prin meseriaşi puşi la dispoziţia instituţiilor de Stat pentru repararea clădirilor.

43. Au fost sancţionaţi principalii vinovaţi de starea Armatei şi de pierderile suferite de Ţară.

44. S`a reorganizat producţia de armament românesc, revizuindu-se în acelaşi timp toate contractele oneroase.

45. Reducerea numărului Ministerelor, reforma administrativă, prin desfiinţarea Rezidenţelor Regale costisitoare şi nefolositoare şi reorganizarea Prefecturilor.

46. Instituirea Comisiunilor de Anchetă de pe lângă Ministerul de Justiţie pentru controlul averii foştilor demnitari ai Statului pe ultimii 10 ani, pentru controlul fondurilor înzestrării Armatei, pentru controlul fondurilor secrete, speciale şi ale ordinei publice, pentru controlul Devizelor întrebuinţate de Banca Naţională a României, pentru comenzile de la C.F.R., pentru controlul gestiunii Casei Regale, pentru controlul acordării concesiunilor şi prospecţiunilor miniere, pentru ancheta portofoliului luat de Stat de la B.N.R., pentru revizuirea proceselor politice, etc.

Lucrările Comisiunilor de Anchetă au fost publicate; deasemenea deciziile de blocare a averii unora dintre vinovaţi şi trimiterea lor în judecată.

47. Epuraţia şi reforma magistraturii şi a organizării avocaturii. Trecerea tuturor instanţelor sub controlul Ministerului de Justiţie, unificarea şi descongestionarea Justiţiei.

Organizarea regimului chiriilor şi rezilierea contractelor oneroase ale Statului.

48. Centralizarea şi coordonarea întregii activităţi legislative a Guvernului prin Ministerul de Justiţie.

49. Reforma Societăţilor Anonime Româneşti pentru însănătoşirea lor, reducerea numărului Consiliilor de Administraţie parazitare şi controlul acţionarilor.

Acestea sunt principalele înfăptuiri ale Guvernului.

Fiecare Minister va publica Dări de Seamă despre întreaga activitate, cu toate amănuntele ei, menţionând şi toate reformele şi lucrările în curs.

Este vrednic de arătat că sporirile, investiţiunile şi alocaţiile de circa 7 miliarde acordate în acest timp de către Guvern pentru Armată, Agricultură, Industrie, Comerţ, etc., s`au făcut fără nici o sarcină nouă.

Economiile realizate printr`o bună gospodărire bugetară (5.774.000.000 lei) şi plusul de încasări obţinut cu toate că teritoriul a fost redus cu o treime, au îngăduit Guvernului să facă aceste investiţii ca şi opera de ajutorare a refugiaţilor şi sinistraţilor, fără alte sarcini fiscale.

Regimul Naţional Legionar supune Ţării prin mine, aceste împliniri principale, săvârşite într`o guvernare atât de scurtă şi de grea.

Români,

Judecaţi cu nepărtinire înfăptuirile noastre, fiindcă o Ţară nu se conduce cu şoapte laşe, cu intrigi nedemne, cu critici sterpe şi cu făgăduieli deşarte.

Ci cu fapta.  

Fapta noastră o aveţi.

 

General Ion  Antonescu, Bucuresti, 31 Decemvrie 1940

Nr. 164