De
confluentă: Initiativa
legislativă
Nu am fi revenit asupra articolului Semnături
pentru canonizarea lui Mihail Eminescu (www.miscarea.com), dacă
într-un merituos material, care s-ar fi bucurat de o largă mediatizare, Campanie
pentru Sfântul Mihail Eminescu, semnat de Mihaela Moraru, apărut în
Evenimentul Zilei, din 28 Martie
2006, nu s-ar fi strecurat o eroare care ne face deservicii: "Semnatarul
petiţiei propune chiar şi mutarea Zilei Naţionale a României
de la 1 Decembrie, pe 15 Iunie". La solicitarea Mihaelei Moraru,
cunoscutul eminescolog, prof. univ. Ion Buzaşi,
îi răspunde: "Având
în vedere că biserica a canonizat personalităţi, precum Ştefan
cel Mare sau Constantin Brâncoveanu, eu aş acorda semnătura mea
şi pentru Mihail Eminescu. În nici un caz însă pentru modificarea
datei la care sărbătorim Ziua Naţională. Canonizarea
poetului ar putea fi hotărâtă pentru
versul său şi ca semn de preţuire. In acelaşi timp însă,
consider că Eminescu ar putea fi cinstit mai mult doar prin simpla citire
a operelor sale". Reţinem şi răspunsul Silviei Pop, preşedinta
Despărţământului Timotei Cipariu-Blaj, al ASTRA: "Este o
iniţiativă formidabilă şi sunt gata să mă implic
în strângerea de semnături. Mai ales că în acest an sărbătorim
140 de ani de la popasul lui Mihail Eminescu la Blaj." Primarul Blajului,
Simion Alexandru Băcilă, a răspuns pragmatic: "Îi las să
se pronunţe pe cei cu un alt nivel de înţelegere asupra fenomenului.
Nu m-aş implica în mod direct într-o asemenea acţiune, însă
dacă mi se va cere sprijinul, îl voi acorda." Dacă Mihaela
Moraru ar fi citit cu atenţie articolul nostru, ar fi reţinut ceea
ce am scris, concluzionând: "Cu Eminescu ne asigurăm viitorul, întărind
unitatea de neam şi teritoriu. Ziua înaltului spirit eminescian
preotector, ca sărbatoare naţională, este uşor de asumat,
având în vedere că Eminescu, de ziua sa, este sărbătorit la
nivelul întregii ţări şi în afara ei…
Vom sărbători România,
la modul plenar, de două ori, la 1 Decembrie şi la 15 Iunie."
Pe
21 martie, în Jurnalul National,
Lucian Dobrater, având în vedere articolul nostru, a scris o scurtă
relatare de presă, cu un titlu demn de reţinut: Eminescu
ar putea fi canonizat.
Activitatea
de strângere de semnături pentru canonizarea lui Mihail Eminescu
poate fi înţeleasă şi ca un sondaj în legătură
cu receptarea populară şi nu numai a sfinţeniei lui Eminescu, aşa
cum a fost receptat şi numit (cel) Sfânt şi Ştefan cel Mare,
cu mult înainte ca biserica să-l fi canonizat ca Drept Credinciosul
Ştefan cel Mare şi Sfânt. Subliniem, Sfânt a fost preluat de
biserică de la preoţimea colectivă, de la românii ortodocşi
mireni.
Intr-un
alt articol, Dumnezeiescul
Mihail Eminescu, menţionam că pentru Eminescu idealul
absolut de frumuseţe şi spiritualitate este Fecioara Maria. Dumnezeu
se lasă descoperit. Hyperion i se adresează cu cuvintele Părinte
şi Doamne.
Pentru
cine doreşte să citeasacă alt
fel de studii, altele de cum am fost obişnuiţi, semnalăm, Pr.
Prof. Dr. Constantin Galeriu, Chipul Mântuitorului în gândirea lui Mihail Eminescu, Studii
teologice, an XLIII, 1991, nr.1, p. 45-54, Arhim. B.V. Anania, Drama
divină a lui Hyperion, Telegraful Roman, nr. 17-20, 1983. Pr. Prof.
Dr. Cezar Vasiliu, Universite de Sherbrooke, având în vedere studiul lui
Bartolomeu Valeriu Anania, azi mitropolit, scrie: "În altă ordine
de idei, sunt cercetători avizaţi care consideră că una
din sursele de inspiraţie ale celebrului poem Luceafărul este
prologul Evangheliei după Ioan. Hyperion este o entitate increată,
coexistând din eternitate cu Părintele său, părtaş cu
acesta la crearea lumii, întrupat cu menirea de a lumina făpturile
şi în imposibilitatea ontologică de a părasi condiţia lui
divină. In el se concentrează atât Logosul primordial, cât şi
cel întrupat, Eminescu găsind în universul creştin un filon de aur
pentru poezia sa" (Aspecte creştine
în lirica eminesciană,
Observatorul, din
Canada
,
12-I-2006).
Gheorghe Gavrilă Copil
