"Noi suntem
preotii aspri ai unei religii de purificare. Suntem profetii unui
timp cu mult prea îndepărtat pentru poftele grăbite ale hămesitilor
contemporani, dar nouă imediat accesibil prin largul orizont al vederii
istoric-psihologice. Noi suntem condamnati să fim ireductibili sau să ne
retragem din luptă. Căci asupra noastră apasă răspunderea întregii vieti a
natiunii. 
Sănătatea sufletului ei ne e încredintată nouă. Iar noi suntem
datori să luptăm pentru a-i păstra întru etemitate această imunitate fată
de decădere si moarte.
Noi trebuie să fim oracolul la care să alerge multimea în ceasurile de
cumpănire a Destinului, spre a-i da lămurire asupra viitorului: căci numai
noi gândim mai presus de meschinul timp si spatiu politico-social. Noi
trebuie să fim spiritul critic prin care să se lumineze natiunea când în
mizeria luptei vietii si în haosul ciocnirilor pătimase politice, ea vede
răsturnată toată scara valorilor si ceeace socotea sfânt, îi este arătat
de luptătorii gălăgiosi si fără constiintă, ca murdar, iar ceeace i se
părea josnic, îi e înfătisat ca ideal.
Noi trebuie să îi explicăm că civilizatia materială singură nu e nimic
mai presus ca un grajd sistematic pentru vite bine hrănite si tesălate, iar
nici pe departe nu e orânduire în care să aibă un loc si sufletul, care, în
om, e idee.
Noi nu lucrăm cu realitatea unor contingete de douăzeci si patru de
ceasuri, ca jucătorii la bursâ, ci lucrăm cu realitatea unor stabilităti
psihologice milenare, ale sufletului ancestral. Pentru noi faptele concrete
sociale, a căror cunostintă nu numai nu ne scapă, dar nouă singuri ne e
complt inteligibilă, sunt numai mijloace de a diagnostica evolutia lor. Noi nu
ne mărgimim la simpla constatare a bubelor urâte si la tratarea lor
superficială - după metoda politică - ci căutăm a purifica însusi
sângele bolnavului, pentru a împuternici din nou leucocitele să ucidă
microbii cari circulă în întregul organism.
Supremul scop al luptei noastre este spiritualizarea
vietii marelui organism
social politic, si cultural creator, care e Natiunea.
Oportunism,
tocmeli, reductibilităti, nouă nu ne sunt permise".
Emil
Bulbuc
