DOCUMENTUL NR. 6

Proces verbal

Dresat astãzi, 28 noiembrie 1948

Noi Maior Kling Zoltan, Seful Serviciului Judetean de Securitate a Poporului Severin-Lugoj

Având in vedere ordinul Directiunei Regionale a Securitãtii Poporului Timisoara, cu Nr. 1/8717 din 6 octombrie 1948, si ordinul Directiunei Generale a Securitãtii Poporului Bucuresti, nr. 52/64192 din 22 noiembrie 1948, transmis telegrafic de Directiunea Regionalã a Securitãtii Poporului Timisoara, nr.11 /15863, din 24 noiembrie 1948 si ordinul nr. 42660 din 24 noiembrie 1948, al Directiunii Generale a Securitãtii Poporului, transmis nouã telegrafic sub numãrul 11/16021 din 25 noiembrie 1948, am procedat la încheierea dosarului în legãturã cu organizatia subversivã de tip fascist din plasa Orsova.

Aceastã organizatie subversivã de tip fascist din plasa Orsova, condusã de Verca Filon, iar mai târziu de cãtre Marineasa Zaharia, cu sediul in com. Petrosnita, judetul Severin, si-a început activitatea la începutul lunii martie 1948, prin recrutarea membrilor si strângeri de fonduri in folosul acestei organizatie subversive si a familiilor acestora. 

Forma organizatoricã a acestei organizatii subversive de tip fascist a fost urmãtoarea: un sef de judet, Verca Filon, care printr-un curier facea legãtura între aceastã organizatie judeteanã si centrul din Timisoara - curier a fost Bubi Roman.

Un sef politic Marineasa Zaharia, care avea doi curieri, pe numitul Ica Domãsneanu care fãcea legãtura cu sectorul 1 si Petchescu Ioan, care facea legãtura cu sectorul 2.

Doi sefi de sectoare, numitul Dumitrescu Stefan, din Orsova la sectorul 1 si Cristescu Gheorghe din Plugova la sectorul 2.

Primul sector era împartit in patru garnizoane si anume: Orsova, condusã de numitul Dumitrescu Stefan, comuna Eselnita condusã de numitul Toma Maritescu, comuna Jupalnic condusã de numitul Vulpes Ilie si comuna Toplet condusã de cãtre Mãtãsaru Stefan.

Al doilea sector era împãrtit in sase garnizoane si anume Plugova, Valea Bolvasnita, Globul-Rãu, Mehadia, Iablanita, Petnic si Globul Craiovei. 

Numitul Marineasa Zaharia, seful organizatiei subversive de tip fascist din judetul Severin declarã urmãtoarele si care declaratie face paste integrantã din prezentul proces verbal fila nr. ...

Marineasa Zaharia este nãscut la data de 8 august 1920, in corn. Iablanita, jud. Severin, domiciliat in com. Iablanita, fiul lui Mihai si a Suzanei decedatã, dc profesiune ziarist, absolvent al Liceului Teoretic din Caransebes, originea socialã agricultor, necãsãtrrit, stagiul militar satistãcut. Condarnnat a fost la 10 ani muncã silnicã, pentru lansarea manifestelor interzise, defãimând pe fost:ul Maresal Antonescu, executând rrumai 5 ani din închisoarea din Aiud.

A fost inscris in Miscarea Legionarã din anul 1938, unde a activat in Frãtiile de Cruce din Caransebes la Liceul Traian Doda. La rebeliunea din ianuarie 1941, a luat parte fiind baricadat in localul Politiei Lugoj. Apartenenta politicã prezentã, fost seful organizatiei a Partidului Social Democrat independent Titel Petrescu, din judetul Severin, unde detinea functia de secretar general al judetului Severin.

La începutul lunii aprilie 1948, Marineasa Zaharia a fost vizitat într-o noapte de cãtre Verca Filon. care a venit cu scopul de a-l convinge pe sus-numitul de-a se încadra in noua organizatie subversivã de tip fascist. Reusind a-l convinge pe Marineasa Zaharia, acesta a trecul imediat la actiune.

Verca Filon a arãtat situatia plasei Orsova, care lucreazã foarte slab si l-a încredintat pe Marineasa Zaharia de-a se ocupa personal de aceastã plasã si dãndu-i rnânã liberã pentru a-si alege colaboratorii. La plecarea lui, Verca Filon a spus lui Marineasa Zaharia, ca va trimite la el pe numitul Cristescu Gheorghe de-a discuta cu el posibilitãtile de organizare ale plasei Orsova.

Dupã un timp a venit Cristescu Gheorghe la Marineasa Zaharia si care a arãtat ca seful plasei Orsova, Durnitrescu Stefan nu lucreazã si nu adunã cotizatiile la tirnp. Marineasa Zaharia a venit personal la Durnitrescu, pentru a-l convinge de acest lucru. Durnitrescu a acceptat cele propuse de Marineasa Zaharia si a început organizarea plasei Orsova. Cu ocazia acestei vizite Marincasa Zaharia a întrebat care ar fi posibilitãtile de a recruta noi mernbri. Durnitrescu Stefan a propus pe nurnitul dr. Lãcãtus Cornel. Marineasa Zaharia a fãcut si acestuia o vizitã pentru a-l convinge, dar a fost refuzat de acesta.

Marineasa Zaharia vãzând acest lucru a cerut relatii din imprejurirnile Orsovei, iar Durnitrescu Stefan a propus pe Torna Maritescu din corn. Eselnita, care a fost chernat pentru a i se da explicatii in legãturã cu aceastã organizatie de tip fascist. Acesta a acceptat cele propuse de Marineasa Zaharia, care dupã un timp scurt a inceput a organiza in aceastã legãturã com. Eselnita.

In ceea ce priveste comunele din Valea Dunãrii, Dumitrescu Stefan a spus cã nu se poate face nimic, deoarece sunt numai strãini. Referitor la com. Jupalnic, spunea Dumitrescu Stefan, de aserneni nu se poate face nimic, intrucât comuna este in majoritale locuitã de tigani. Marineasa Zaharia a spus acest lucru lui Cristescu Gheorghe, care a afirmat cã in com. Plugova este preotul Ciucur Pavel, care este cumnatul lui Vulpes Ilie din Jupalnic, si ar fi bine de ar vorbi cu Ciucur Pavel, care la rândul lui sã vorbeascã cu Vulpes Ilie, pentru a organiza si com. Jupalnic.

Dupã un timp oarecare Vulpes Ilie a luat contact cu Dumitrescu Stefan si a început sã-si organizare comuna. Comuna Toplet a fost vizitata de Marineasa Zaharia, unde a luat contact cu numitii Popescu Moise, Mãtãsaru Stefan, care la rândul lor au recrutat noii membri.

Sectorul 2 a fost încredintat lui Cristescu Gheorghe pentru a organiza in diferite comuni aceastã organizatie subversivã de tip fascist si de care s-a ocupat el personal.

In toate actiunile de organizare ale lui Cristescu Gheorghe a fost in permanentã însotit de Petchescu Ioan, zis Petcu, din Iablanita.

In continuare numitul Marineasa Zaharia arata ca scopul acestei organizatii subversive de tip fascist este de-a strânge fonduri cu scopul de a ajuta pe cei arestati si a ajuta orgarnizatia pentru a recruta elemente in vederea rãsturnãriii regimului democrat din Republica Popularã Românã.
In ziua de 18 august 1948 Marineasa Zaharia, Cristescu Gheorghe si Petchescu Ioan au plecat la Jupalnic, pentru a ridica niste armament care a fost raportat de cãtre Dumitrescu Stefan despre existenta lui.

In ziua de 19 august 1948 toatã ziua au stat la numitul Spãtar Gheorghe zis Gogu a lui Bãcilã din com. Jupalnic, unde au avut prevederi cu Vulpes Ilie, referitor la armament si un aparat de radio transmisiuni G.U. (vezi fila nr. 24) pentru a-l ridica si a-l duce la centru. Aparatul între timp a fost trimis de cãtre Vulpes Ilie lui Ciucur Pavel din Plugova, prin numitul Drãghicescu Nistor.

In seara zilei de 19 august 1948, intr-un zãvoi in apropiorea Jupalnicului, Marineasa Zaharia a gãsit adunati pe Dumitrescu Stefan cu încã trei persoanc si anume Toma Maritescu, Miutescu Lazãr si Spãtaru Gheorghe, unde s-a discutat situatia armamentului. Unul dintre acestia, Miutescu Lazãr a spus cã are cunostinte despre niste branduri si arme. Întrucât aceste arme au fost depozitate la o distantã mare, Marineasa Zaharia a renuntat, însa avusese în întelegere cu Dumitrescu Stefan de-a se interesa îndeaproape de acest armament.

Dupã o sãptãmînã Marineasa Zaharia si ceilalti doi, Cristescu Gheorghe si Petchescu Ioan, s-au reîntors in acest zavoi, unde s-au întalnit cu Dumitrescu Stefan si Maritescu Toma, unde i s-a comunicat situatia armamentului.

Dupã terminarea întrunirii Cristescu Gheorghe, Marineasa Zaharia si Petchescu Ioan au luat directia spre Bucuresti, cu o cãrutã. Ajungând la Toplet au predat cãruta proprietaruiui, care este prieten cu Cristescu Gheorghe si au luat directia spre Bãile Herculane.

La Bãile Herculane, Petchescu a spus cã se duce la Comandornl Domãsneanu Petru, pentru a-i cere suma de 8000 lei pe care o împrumutase Petchescu Ioan; a plecat, iar dupa un timp oarecare Marineasa Zaharia a spus lui Cristescu Gheorghe ca ei vor cãlãtori cu personalul la Iablanita. Intre timp a vernit Petchescu Ioan, cu care împreunã au plecat la garã scotând bilete si asteptând trenul. La un moment dat au venit doi jandarmi care i-au legitimat pe toti trei. Neavând legitimatie i-au invitat pe toti trei la Biroul de Miscare la Bãile Herculane. In drum spre Biroul de Miscare Cristescu Gheorghe a reusit sã fugã, fiind urmãrit de un jandarm. Marineasa Zaharia si cu Petchescu Ioan, se justificau de nevinovãtie iar Marineasa Zaharia într-un moment de neatentie a jandarmului a scos un pistol automat din traistã trãgând o rafalã de foc asupra jandarmului, la care jandarmul a fugit si ei au reusit sã fugã, vezi fila nr. 25-26.

Inainte de a fi dusi la Biroul de Miscare, numita Eugenia Domãsneanu a intervenit la jandarmi spunându-le cã sunt din Iablanita si îi cunoaste. Dupã evadarea din mainile jandarmilor Cristescu Gheorghe, Marineasa Zaharia si Petchescu Ioan toti trei izolati au fugit spre Iablanita si s-au întâlnit la numitul Petchescu Ioan. Aici s-a fixat cã în fiecare lunã in ziua de 27 se vor întâlni pentru a preda cotizatiile si a primi noile instructiuni, care se vor primi de la Petrosnita.

La data de 5 septembrie 1948, când a fost arcstat Marineasa Zaharia din comuna Iablanita, a fost gãsit asupra lui un pistol de buznnar calibrul 9 mm lung cu 9 gloante si douã grenade de mânã franceze, una ofensivã si una defensivã.

 

Numita Domãsneanu Eugenia, nãscutã in anul 1907, luna decembrie ziua 24, in com. Clanov, jud. Mehedinti, domiciliatã in com. Bãile Herculane, nr. 717, sotia Comandorului Domãsneanu Petru, in trecut politica nu a facut, în prezent nu este încadratã in nici un partid politic, condamnatã nu a fost, de origine socialã mic burghez declarã urmãtoarele, vezi fila nr. 31-34.

În Ziua de 19 august 1948 numita Eugenia Domãsneanu, pe la orele 11:30 noaptea, a fost trezitã din somn de ciocãnituri in usa virandei de cãtre trei persoane.

Acestia erau Cristescu Gheorghe, Petchescu Ioan, si al treilea pecare nu-l cunoaste. Domãsneanu Eugenia a întrebat de la acestia cu ce au venit, iar rãspunsul a fost cu o cocie de la Orsova. Cristescu Gheorghe, Petchescu Ioan si Marineasa Zaharia nu au fost primiti în casã de Domãsneanu Eugenia, deoarece sotul acesteia nu a fost acasã. Dupã ce Domãsneanu Eugenia a restituit suma de bani datorata lui Petchescu Ioan, acestia au plecat. Dupã sosirea lui Domãsneanu Petru, Eugenia Domãsneanu s-a pregãtit de-a cãlãtori la Lugoj. Numita a fost condusã de sotul ei pânã la locul numit Pãrãu, dupã care timp s-a reîntors iar numita a luat drurnul spre garã. În gara Bãile Herculane a fost martorã la legitimarea lui Marineasa Zaharia, Cristescu Gheorghe si a lui Petchescu Ioan, unde Domãsneanu Eugenia, a fost chemata de acestia pentru a pune o vorbã bunã jandarmilor, crezând cã Domãsneanu Eugenia le poate fi de ajutor. A fost martorã ocularã când acestia, adicã Marineasa, Petchescu si Cristescu au tras focuri de armã contra jandarmilor. Dupã acest atentat numita a asteptat trenul cu care a plecat spre Lugoj.

 

Domasneanu Alexandru, din com. Iablanita, nãscut la 3 mai 1928, în com. Iablanita jud. Severin, fiul lui Nicolae si al Ecaterinei, domiciliat in com. Iablanita, nr. 29, jud. Severin de profesiune elev, necãsãtorit, serviciul militar nesatisfacut. În trecut nu a fãcut nici un fel de politicã, condamnat nu a fost, in prezent este înscris in Tineretul sãtesc din Iablanita a declarat urmãtoarele: vezi fila nr. 35-36.

In luna iunie 1948 Dornãsneanu Alexandru, zis Icã, a plecat la Orsova, pentru a face diferite cumpãrãturi. În drum spre garã s-a întâlnit cu numitul Marineasa, care l-a întrebat unde merge. Domasneanu arãtând ca merge la Orsova a fost rugat de Marineasa de a duce un plic lui Dumitrescu Stefan la Orsova. Când a ajuns la Orsova, s-a dus la Dumitrescu pentru a-i preda plicul. Magazia lui Dumitrescu fiid inchisã, nu a primiit rezultat de la Dumitrescu Stefan. Marineasa l-a rugat pe Domãsneanu Alexandru de a face un drum expres cu acest plic la Orsova, plãtindu-i si drumul. Domãsneanu Alexandru a acceptat acest lucru si s-a dus la Orsova cu plicul, primit de la Marineasa, adresat lui Dumtrescu Stefan.

 

Numitul Petchescu Ioan este nãscut în anul 1906, luna ianuarie ziua 5, in com. Globul Rãu, jud. Severin, fiul lui Nicolae si Domnica, de profesiune agricultor, originea sociala mic burghez. Este dorniciliat in com. Iablanita nr. 150, jud. Severin, divortat cu un copil, cu numele Dumitru, serviciul militar satisfãcut la Reg. 96 Inf. Caransebes ctg.1928, a terminat arrnata cu gradul de Sergent, are 5 clase primare, a fost înscris in M.D. din anul 1940. Dupã 23 august 1944, s-a încadrat in Partidul Social Democrat Titel Petrescu, in prezent nu este încadrat in nici un partid politic, a fost condamnat 3 luni si o zi pentru fapte de drept comun, declarã urrmttoarele vezi fila nr. 37-40.

La începutul Iunii august 1948, a venit la Petchescu Ioan Marineasa Zaharia, care a avut o întâlnire cu Cristescu Gheorghe, la sãlasul lui Petchescu, unde s-au discutat cum se va lua contact cu cei din plasa Orsova. In ziua de 1 august 1948 au plecat toti trei, adicã Marineasa Zaharia, Cristescu Gheorghe si Petchescu Ioan in com. Pecenisca, unde au luat o cãrutã de la numitul Seracoveanu, cu care cãrutã au plecat la Jupalnic. Ziua de 19 august 1948, au petrecut-o la numitul Gheorghe Spãtaru din Jupalnic. Aici a fost chernat într-o miriste de porumb unde a avut loc o sedintã, unde au luat parte Marineasa Zaharia, Cristescu Gheorghe, Petchescu Ioan, Dumitrescu Stefan si altii pe care Petchescu nu-i cunoaste. Dupã sedinta Marineasa Zaharia, Cristescu Gheorghe si Petchescu Ioan, au plecat cu cãruta in com. Pecenisca unde au predat cãruta lui Seracoveanu. De aci au plecat la numitul Domãsneanu Petru, din com. Bãile Herculane, toti trei unde au intrat mâncând niste mere si unde au bãut tuicã. In casa lui Domãsneanu între timp Petchescu Ioan i-a cerut suma de 8.000 lei, din banii numitului Siskovits Radoiev. Dupã ce Petchescu Ioan a primit suma de 6.000 lei, a vrut sã plece; numita Domãsneanu Eugenia a scos bilete pentru toti trei si pentru ea pentru trenul personal pânã la Iablanita, iar pentru dânsa pâna la Lugoj. Dupã scurt timp înaintea sosirii trenului an venit doi jandarmi, care an cerut legitimatiile lui Marineasa Zaharia, Petcchescu Ioan si Cristescu Gheorghe. Acestia nevrând a se legitinta au fost invitati de jandarmi la Biroul de Miscare din Bãile Herculane, vezi fila nr.35-39. La plecarea din coltul restaurantului Cristescu Gheorghe a luat-o la fugã, unnãrit de un jandarm; iar Marineasa Zaharia si Petchescu Ioan au fost dusi la Biroul de Miscare. Marineasa Zaharia profitând de o mica neatentie a jandarmului a scos pistolul si a tras o rafalã de foc. Dupa cele întâtnplate au fugit amândoi fiecare izolat in pãdure, in ziua de 21 sau 22 august 1948, Petchescu a fost cãutat acasã de cãtre organele Sigurantei, unde a reusit sã fugã la sãlasul lui între Plugova si Iablanita. Tot in acest timp a venit Cristescu Gheorghe la Petchescu Ioan acasã unde se gâseau agentii Sigurantei si vãzându-se prins a tras asupra organelor Sigurantei si a fugit. A venit la sãlasul lui Petchescu Ioan si au plecat amândoi în pãdure. De aici au plecat la numitul Truc unde au stat câteva zile, primind ordin de la Marineasa, de a se coborî in comuna Iablanita, unde Marineasa i-a spus lui Cristescu si Petchescu sã plece fiecare acasã. In acest timp, numitul Milos Gavril, agent sanitar din com. Iablanita a fost trimis de cãtre Eugenia Domasneanu de a comunica lui Cristescu si Petchescu cã Marineasa a fost arestat.

Petchescu Ioan a fost chernat de cãtre Cristescu la locul numit Sãlãgãu (Sãrãngãu?), unde au tras focuri de armã asupra unei masini care mergea spre Orsova. Dupã acest atentat, Petchescu Ioan a plecat la Iablanita iar Cristescu la Plugova.

La data de 10 noiembrie 1948, vezi fila nr. 40, Cristescu Gheorghe a trimis pe ucenicul lui dupã Petchescu Ioan, care a venit si s-a hotãrât de a pleca in munti fiindcã Cristescu a spus cã sunt urmãriti de jandarmi. Au luat directia spre comuna Arjãu. Cristescu a avut doi cunoscuti fugiti. De acolo au plecat spre B. De-aici au plecat mai departe la Globul Rãu unde Cristescu s-a întâlnit cu Bãcilã Ioan. De aici au plecat la gara Crusovãt, unde Cristescu a fost asteptat de cãtre numitul Iliescu din com. Luncavita pentru a-l îndrepta spre ceilalti fugiti in munti.

La data de 20 noiembrie 1948 numitul Petchescu loan a fost arestat de cãtre jandarmi in com. Iablanita, unde s-a gãsit asupra lui un pistol automat si o grenadã defensivã.

 

Dumitrescu Stefan, zis Fãnicã, nãscut la data de 1907, 2 august, fiul ui Alexandru, decedat si Elena, nãscut in com. Cumpãna, jud. Constanta, domiciliat anterior in Constanta str. Calatis nr. 33, domiciliul actual Orsova, str. Decebal nr. 30, de profesiune fost functionar C.F.R. prezent fost comerciant in Orsova, are patru clase secundare maritime, origine socialã burghezã, cãsatorit cu Ioana nãscutã Voinea, cu doi copii, situatia militarã satisfãcutã, gradul Sergent, la unitatea Pulberãria armatei, din Bucuresti, ctg. 1929. A fost înscris in MiseareaLegionarã din anul 1936, fãcând parte din corpul muncitoresc legionar. In anul 1940 a luat parte la manifestarea din 6 octombrie ce a avut loc la Bucuresti. Îrnpreunã cu cuibul din care facea parte, care avea denumirea Avram Iancu, a luat parte in 22 ianuarie 1941 la manifestatia legionarã din Orsova, ce a avut loc in fata Consulatului German. In prezent înscris in Frontul Plugarilor, a fost dat în judecatã pentru port ilegal de armã, fiind condamnat la trei luni si o zi. A fost internat in lagãrul legionar din Vaslui, de la 11 septembrie 1938, pânã la 16 aprilie 1939, dupã care a fost pus in libertate, declarã urmãtoarele vezi fila nr. 41-46.

In legãturã cu aceastã organizatie subversivã de tip fascist dã urmãtoarea declaratie, care face paste integrantã din prezentul proces verbal. Prin luna martie 1948, au venit la Dumitrescu Stefan Marineasa Zaharia si Cristescu Gheorghe care i-au propus sã reincepã activitatea, într-o nouã organizatie subversivâ de tip fascist in sudul plasei Orsova. Prima datã a luat legãtura cu Toma Mariteseu din Eselnita si care dupã doua sãptãmâni i-a prezentat cotizatia de la patru oameni, care s-au obligat sã cotizeze cu suma de 50 lei lunar de la urmãtorii: Popovici Gheorghe, Ismanã Constantin, Chera Aurel, Tomescu Ioan si Simian Mugurel.

Prin luna mai 1948 a venit la Dumitrescu Stefan numitul Stoicovici Gheorghe din comuna Jupalnic, care a spus cã grupa este formatã, sub conducerea lui Vulpes Ilie. Dumitrescu a dat dispozitii lui Stoicovici Gheorghe de a aduce cotizatiile, dupã care Stoicovici a luat legãtura cu Vulpes Ilie si a adus cotizatiile de la urmãtorii: Vulpes Ilie, Stoicovici Gheorghe, Drãghicescu Nistor, Miutescu Lazãr, Spãtaru Gheorghe si Bãcilã Ioan.

Legãtura între Dumitrescu Stefan si comuna Jupalnic a fãcut-o Talpes Milan din Orsova. La sfârsitul lunii Mai Durnitrescu Stefan a fãcut legãtura cu organizatia subversivã din comuna Tufãri prin oarnerii lui din Jupalnic, cu Costescu Ioan. Dupã ce Dumitrescu a stat de vorbã cu Costescu Ioan din comuna Tufãri, acesta a trimis cotizatiile de la urmãtorii, prin sora lui Iosefina Bulbucan, cotizatia pe doua luni câte 50 lei lunar de membru: Boanã Dumitru, Costescu Ioan, Chilom Dumitru, iar al patrulea nu-l cunoaste dupã nume Durnitrescu Stefan.

Prin luna mai 1948 numitul Dumitrescu Stefan a luat contact direct cu Ciucurel Ilie, din com. Ceramic, care i-a cotizat pânã in luna august 1948. 

Intre 20-24 iunie 1948 numitul Mãtãsaru Stefan din Toplet a venit la Dumitrescu Stefan si i-a adus cotizatiile de la patru oameni, care sunt: Mãtãsaru Stefan, Popescu Moise, Dârpes Ioan si Dorobantu Alexandru. Tot lui Dumitrescu Stefan i-a mai cotizat numitul Ghilezan Ioan cu încã patru oameni, pe care nu-i cunoaste deoarece cotizatiile i-au fost aduse de cãtre Ghilezan Ioan.

In luna martie 1948 a intrat în legãturã cu numitul Talpes Milan din Orsova, recomandat de Marineasa Zaharia. Tot in luna martie 1948 numitul dr. Corneliu Lãcãtus a cotizat lui Talpes Milan din Orsova lunar cu suma de lei 500. In cursul lunii iunie numita Iosefina Bulbucan, comerciantã din Orsova s-a prezentat la Durnitrescu Stefan care a insistat sa cotizeze lunar cu suma de 100 lei. In ziua de 20 august 1948, Dumitrescu Stefan a fost chemat de Spãtaru Gheorghe din comuna Jupalnic, de-a lua parte la o sedintã in comuna Jupalnic într-o miriste de porumb. Aici au fost adunati Toma Maritescu, Simian Mugurel din com. Eselnita, Chilom Dumitru, Boanã Dumitru din comuna Tufãri, Petchescu Ioan, Cristescu Gheorghe si Marineasa Zaharia, iar mai târziu a fost chemat si Miutescu Lazãr. Prima datã s-a discutat punctualitatea cotizatiilor. A doua oarã s-a discutat situatia armamentului, care a fost urmãtoarea: una puscã mitralierã, care se gãseste la Popovici Gheorghe, din com. Eselnita, un pistol mitralierã, cu 325 cartuse la numitul Simian Mugurel, una armã Z.B. cu 15 cartuse la Ismanã Constantin din Eselnita si una armã francezã la Spãtaru Gheorghe din Jupalnic. Aceastã situatie a armamentului a fost raportatã lui Dumitrescu Stefan de cãtre Toma Maritescu. Marineasa Zaharia si Cristescu Gheorghe au avut intentia de-a ridica acel armament cu cãruta de la locul de depozitare.

Toma Maritescu si Simian Mugurel, au fost chemati la aceastã sedintã de cãtre Drãghitescu Nistor. S-a mai discutat in aceastã sedintã si despre un aparat radio-transmisiune G. U., pe care Vulpes Ilie l-a trimis preotului Ciucur Pavel din com. Plugova. Numitul Chilom Dumitru si Boanã Dumitru din com. Tufãri, care spuneau cã la fabrica "Fanto" din Orsova, într-o fântânã, s-ar gãsi niste armament, luându-si obligatia de a-l scoate. Din aceastã fântânã s-a scos numai o sabie.

 

Numitul Talpes Milan, domiciliat in Orsova str. Avram Iancu nr. 2, nãscut la data de 16 septembrie 1908, in comuna Tekia, Yugoslavia, fiul lui Dumitru decedat si al Cristinei, are trei clase de liceu industriale, este de profesiune controlor tehnic de fabricatie, cãsãtorit, cu un copil, in prezent este divortat, serviciul militar satisfacut la Reg. 36 Obuziere Sibiu si vãrsat la Div. 18 Inf. Sibiu, cu gradul de fruntas, condamnat nu a fost dar retinut a fost in anul 1945, pe timp de 6 luni la Ministerul de Interne, in subsolul arestului Directiunea Generalã a Sigurantei Statului, de unde a fost dupa o lunã internat si tinut tot arestat cu pazã la spitalul Floreasca Vechi, iar dupã 6 luni a fost eliberat deoarece nu a fost vinovat. În prezent neîncadrat, in trecut nu a fãcut nici un fel de politicã, declarã urmãtoarele: fila nr. 47-49.

Pe la sfârsitul lunii martie a.c. s-a întâlnit cu Dumitrescu Stefan in prãvãlia lui din Orsova, unde a stat de vorbã cu el si i-a spus ca sã contribuie cu o sumã de bani, pentru copii sãraci la care el a acceptat. A luat legãtura cu Dr. Lãcãtusu Cornel din com. Orsova de la care a luat de asemeni suma de bani, pentru acelasi scop. Talpes Milan a adunat de la urmãtoarele persoane: dr. Corneliu Lãcãtusu din Orsova, de trei ori câte o sutã lei, de la Bulbucan Iosefina de douã ori câte o sutã lei si de la numitul Tomescu Ioan din Eselnita, de douã ori suma de 420 lei. Talpes Milan a cotizat de trei ori cu o sutã lei si odata cu 50 lei.

Numita Iosefna Bulbucan, din comuna Orsova, jud. Severin, str. 23 august nr. 68, nãscutã la data de 24 decembrie 1914, in com. Tufãri, jud. Severin, fiica lui Nicolaie si a Mariei, cu domicilul în com. Tufãri, de profesiune vânzãtoare. Are doi copii, cãsãtoritã cu Bulbucan Nicolae, de profesiune restaurator, condamnatã sau pedepsita nu a fost, in prezent neîncadratã in nici un partid politic, declarã urmãtoarele, vezi fila nr. 44.

In luna iunie 1948, a fost in prãvãlia lui Dumitrescu Stefan din Orsova, unde a stat de vorbã cu Dumitrescu, care i-a spus sã contribuie si ea, cu sume de bani, pentru familiile arestatilor. Iosefina Bulbucan a acceptat acest lucru, si chiar in aceiasi zi i-a dat suma do 100 lei. In luna august a mai dat încã odatã suma de 100 lei. Înainte de a da a doua oarã cei 100 lei lui Dumitrescu Stefan, s-a întâlnit cu numitul Talpes Milan din Orsova care i-a cerut cotizatia dupã care s-a dus la Dumitrescu Stefan si a predat suma de 100 lei.

 

Dr. Corneliu Lãcãtusu, este nãscut la data de 3 noiembrie 1899 in com. Uzdin, jud. Torontal, Yugoslavia, fiul lui Ioan decedat si al Marianei. Este de profesiune medic, domiciliat in Orsova, carte stie, Facultatea de Medicinã din Graz, Austria, serviciul militar satisfãcut la Comp. 7 Sanitarã Bucuresti cu gradul medic locotenent, in prezent încadrat in Partidul National Popular, vezi fila nr.45.

In primãvara acestui an, a venit numitul Talpes Milan la dr. Lãcãtusu, care i-a spus sã contribuie si el cu o sumã de bani pentru prietenii lui închisi in închisori, acest lucru a fost acceptat de cãtre Lãcãtusu Corneliu, care a contribuit de patru ori cu suma de 500 lei. A cotizat pânã in luna august a.c.

 

Maritescu Toma, domiciliat in com. Eselnita, jud. Severin, ful lui Dãnilã si Paraschiva, decedati, nãscut in anul 1903, noiembrie 20, in com. Eselnita, de profesiune plugar, cu patru clase primare, originã socialã plugar, cãsãtorit, cu Elisabetha, are trei copii, situatia militarã satisfãcutã, cu gradul de soldat, la spitalul Militar din Bucuresti, ctg.1926. In miscarea legionarã a fost înscris din anul 1939, având functia de membru si sef de cuib din Eselnita, la rebeliune nu se poate stabili dacã a luat parte, fiind concentrat la Depozitul Militar Bucuresti, pânã in anul 1944. In prezent fãrã a fi încadrat in vreo organizatie politicã. A fost dat in judecatã de Tribunalul Militar Timisoara, pentru colportare de stiri false, in anul 1939, a fost condamnat la trei luni închisoare, facându-le in Tribunalul Militar la închisoarea din Timisoara, vezi fila nr. 54-57.

In luna martic 1948 s-a dus la Orsova unde s-a întâlnit cu Dumitrescu Stefan in prãvãlia acestuia. Dumitrescu Stefan l-a intrebat dacã mai este legionar si i-a propus sã activeze in organizatia subversivã. In acest scop sã propunã si celorlalti fosti legionari sã cotizeze lunar cu o sumã oarecare de bani. Dupã ce s-a reîntors de la Orsova a stat de vorbã cu numitii: Ismanã Constantin, Popovici Gheorghe, Simian Mugurel si Tomescu Ioan, toti din com. Eselnita. Acestia au acceptat si au cotizat pânã la arestarea lor. Din initiativa lui Toma Maritescu au trecut toti la procurarea de armament, dupã cum urmeaza: Toma Maritescu a primit una puscã mitraliera de la numitul Pârvu Cornel pe care a predat-o lui Popovici Gheorghe din com. Eselnita pentru pãstrare. Tomescu Ioan a gãsit un pistol automat, cu 325 cartuse, care a fost predatã lui Simian Mugurel pentru pãstrare, Isman Constantin a posedat o arrnã Z.B. cu 15 cartuse. Acest armament a fost pregãtit pentru orice actiune de doborâre a regimului democrat din R.P. Românã. Pe lângã rnembrii arãtati mai sus, a mai cotizat si numitul Cheru Aurel, lãcãtus mecanic din Orsova, care a fost încadrat personal de cãtre Toma Maritescu, in discutiile ce le-a avut Toma Maritescu cu Dumitrescu Stefan, care i-a spus cã probabil situatia din România se va schimba si ei vor veni la putere, asemenea Dumitrescu i-a spus lui Maritescu Toma cã are legãturi cu fugarul Cristescu Gheorghe, din com. Plugova. Numitul Maritescu Toma, recunoaste cã a cunoscut pe Marineasa Zaharia, ziarist din cornuna Iablanita, care era sef de plasã a organizatiei subversive, cu care s-a întâlnit de douã ori, prima datã s-a întâlnit la Dumitrescu Stefan, comerciant din Orsova, împreunã cu Cristescu Gheorghe. La aceasta întâlnire s-a discutat despre cotizatii si asupra membrilor din aceastã organizatie subversivã. A doua oarã s-a întâlnit cu Marineasa Zaharia, in apropierea comunei Jupalnic, cu care ocazie i-a spus Marineasa Zaharia de a pregãti armamentul, pentru a fi gata de luptã. La aceastã întâlnire au fost de fatã Marineasa Zaharia, Dimitrescu Stefan si Simian Mugurel, cu încã doi pe care nu-i cunoaste, toate instructiunile cu aceasta organizatie de tip fascist le-a primit de la Marineasa Zaharia, deoarece era seful garnizoanei Eselnita.

 

Numitul Simian Mugurel, nãscut la data de 11 octombrie 1908 in com. Eselnita, jud. Severin, fiul lui Stefan si al Paraschivei, decedati, cetãtean român, de nationalitate românã, de profesie ferar, are douã clase primare, cãsãtorit, cu doi copii, cu serviciul militar satisfacut la Reg. 42 Art. Lugoj, condamnat nu a fost, in trecut a fãcut politicã legionarã, in com. Eselnita, in prezent membru in P.M.R membru din P.S.D declara urmãtoarele: vezi fila 58-61.

In iarna anului 1948. a venit la el numitul Maritescu Toma care in 1940 era seful lui de cuib, care i-a propus sã reorganizeze din nou oamenii cu care a lucrat din 1940, într-o organizatie subversivã deoarece explica ca situatia se va schimba si cã in curând vor veni anglo-americanii la noi in tarã. A acceptat propunerea lui de a activa într-o organizatie subversivã de tip fascist, si a început sã cotizeze din luna februarie 1948, cu surna de 20 pânã la 100 lei lunar. Cotizatia, numitul Simian Mugurel o dãdea in totdeauna numitului Ismanã Constantin care la rândul lui o vãrsa numitului Talpes Milan, lãcãtus mecanic din Deva. În organizatia subversivã a activat împreunã cu numitul Simian Mugurel, prin cotizatii de bani, Maritescu Toma, care era seful.

(... Dosar 2426/1949, vol. 2, p. 79 - 88)

Ed. Fundatia Academia Civicã, 2000