GÂNDURI EXPRIMATE

SURÂSUL LEGIUNII.
SAU CUM INTELEG EU LEGIONARISMUL ROMÂNESC

 

Radu Mihai CRISAN, doctor în economie – specializarea Istoria gândirii economice


(Textul integral al unei prefete pe care am fost invitat să o scriu...)

- constituie textul integral al lucrarii SURÂSUL LEGIUNII. Sau cum înteleg eu Legionarismul Românesc, Editura Cartea Universitara, Bucuresti, 2006, ISBN (10) 973-731-423-9; ISBN (13) 978-973-731-423-9;

- toate drepturile de multiplicare, traducere, adaptare si raspândire absolut libere (gratuite si neîngradite), atât pentru România cât si pentru fiecare dintre celelalte tari ale lumii.

M o t t o :
Ceea ce-i neadevarat nu devine adevarat prin împrejurarea ca-i national; ceea ce-i injust nu devine just prin aceea ca-i national.
Nationalitatea în margenile adevarului.

Mihai Eminescu, Manuscrisul Din sedintele Societatii România Juna. Nationalistii si Cosmopolitii, în Mihai Eminescu, Opere, vol. IX, Editie critica întemeiata de Perpessicius, Editura Academiei Române, Bucuresti, 1980, pag. 457

Dragul meu semen,

Gândurile pe care le citesti acum sunt mai degraba o marturisire decât o prefata propriu-zisa.
Desi se refera la o monografie legionara, sunt scrise de un nelegionar. De catre un român care nu se considera nici favorabil legionarilor, nici împotriva lor. Si care nici macar nu este de profesie istoric. Ci doar un semen al tau pe care, unul dintre editorii monografiei de fata l-a invitat sa-ti împartaseasca, pe-atât cât permite spatiul unei introduceri, din sentimentele si gândurile pe care i le-a prilejuit întâlnirea cu scrisul militant al lui Ion Mota si Vasile Marin. Aceasta din unicul considerent ca, anterior, alcatuisem si publicasem testamentele politice a sase dintre Martirii Neamului, între care treimea de conducere a Legiunii – Codreanu, Mota si Marin – (alaturi de Eminescu, Antonescu si Iorga1), cu însesi cuvintele fiecaruia dintre ei, prin asamblare logica de IDEI CITATE. 

1 Cu care, cu tustrei, aceasta se afla în deplina unitate ideatica.

Sunt constient ca, acceptând invitatia, îmi asum o responsabilitate imensa. Din cel putin urmatoarele sapte motive:

1) „Fenomenul legionar a fost si este cel mai intens supus denaturarii”2.

2 Gheorghe Buzatu, Despre legionari si legionarism, prefata la monografia Corneliu Zelea Codreanu si epoca sa, Editura Criterion Publishing, Norcross, GA, U.S.A., 2001, pag. 7

2) „Miscarea Legionara nu a avut niciodata sansa unui proces fair play, cu dreptul de a-si prezenta punctul de vedere si a se apara”3.

3 Ion Varlam, PseudoRomânia. Conspirarea deconspirarii, Editura VOG, Bucuresti, 2004, pag. 332

3) Aproape „toate opiniile câte s-au exprimat pâna astazi despre Miscarea Legionara, cu exceptia acelora ale legionarilor însisi, au la baza în exclusivitate informatii dintr-o singura sursa, cea a adversarilor ei, fie ca acestia sunt democratii de dinaintea ultimului Razboi mondial, fie ca ei sunt de-a dreptul comunisti, situati – deci – într-o postura politica diametral adversa”4.

4 Ion Papuc, Cu fata spre trecut. Portrete si ideologii, Editura Vergiliu, Bucuresti, 2005, pag. 367

4) „Între feluritele regimuri si guvernari care s-au succedat în România în ultimii 60 de ani5 (iau în calcul si(;) ani[i] postrevolutionari(;)) exista un element de continuitate, un punct comun în comportamentul lor politic: antilegionarismul6”7.

5 Pentru pertinenta actualizare a numarului de ani, accentuez ca textul este publicat în 2001.

6 „Legionarii au fost loviti din toate directiile. Au facut ani grei de puscarie dupa 23 august 1944, dar si înainte de venirea la putere a comunistilor!” (Ion Coja, Legionarii nostri, Editura UMC, Bucuresti, 2001, pag. 9) „Înainte de 1944, regimul de detentie a fost evident mai dur pentru legionari decât pentru comunisti! Si tot asa mai departe, dupa 1944, regimul de detentie a fost mai dur pentru legionari decât pentru ceilalti! Culmea, o serie de legionari detinuti politici înainte de 1944, condamnati politic de(;) burghezo-mosierimea noastra, au ramas în temnita si dupa «Eliberarea din august 1944». Unii dintre acestia au fost eliberati abia în 1964!” (ibidem, pag. 9) … „Nu stiu ce alte trasaturi comune vor fi având Armand Calinescu si Petre Roman, dar una este sigura: antilegionarismul, care pe primul l-a împins la crima, pe celalalt la minciuna. (Printre altele, minciuna cu legionarii implicati în evenimentele de la Târgu Mures, în martie 1990!)”, ibidem

7 ibidem

5) „Ne-a fost impusa cu consecventa o adevarata dogma ideologica, fundamentata pe mitul propagandistic al «salbaticiei» legionare(;)... Legionarismul a devenit astfel imaginea publica a tuturor relelor de ieri si de azi”8. „Atât de mult au fost repetate aceste lucruri, atâta cerneala s-a varsat si atâta patima a fost investita în aceasta denigrare concertata, încât pentru anumite minti comode problema nici nu mai merita discutata9”10.

8 Razvan Codrescu, În cautarea Legiunii pierdute, Editura Vremea, Bucuresti, 2001, pag. 9, 10

9 „Când se rosteste numele(;) Miscarii Legionare, multora li se pare ca stiu totul dinainte…”, ibidem, pag. 10

10 ibidem

6) „Istoria consta din a pune întrebari trecutului, astfel ca raspunsurile sa fie învataminte calauzind prezentul si(;) pregati[nd] viitorul”11.

11 Serban Milcoveanu, Tactica si strategia în întrebari cu sau fara raspuns, tipografia TCM Print, Bucuresti, 2001, pag. 61

7) „Natiunile sunt independente si suverane în masura în care au si practica gândirea critica concluziva”12.

12 ibidem, pag. 15

Asadar, consider, împreuna cu Razvan Codrescu, ca „nici un cuget drept si nici o inima curata nu poate ocoli anumite întrebari demistificatoare”13. Cu-atât mai mult cu cât, în marasmul de astazi, care se agraveaza zi dupa zi, Neamului nostru îi lipsesc, „într-o proportie îngrijoratoare, orizontul spiritual, cultural si politic necesar marilor primeniri istorice”14. Cu-atât mai mult cu cât, desi „istoria româneasca mai veche nu fusese lipsita de mari constiinte misionare, în frunte cu Eminescu15, (;)niciodata duhul misionar nu mai patrunsese atât de adânc în gândul, simtirea si fapta unei întregi generatii. Caci «miracolul interbelic» românesc – în masura în care a existat unul – sta mai cu seama în acest flux creator, pornit dinspre elite si raspândit pâna-n rândurile largi ale poporului. N-au existat în aceasta generatie numai mari personalitati creatoare, aglomerate ca-n nici o alta epoca în istoria românilor, ci si un larg front «popular» de lupta si creatie nationala, catalizat îndeosebi de tinerimea legionara”16. Iar istoriografia din România, „înca tributara(;) cenzurii ideologice, n-a ajuns pâna acum, din nefericire, sa analizeze si sa evalueze fara prejudecati complexul fenomen legionar, Coperta lucrariiunic nu doar pe plan românesc, ci, în anumite privinte, chiar pe plan european17”18.

13 Razvan Codrescu, În cautarea Legiunii pierdute, pag. 107

14 ibidem, pag. 163

15 „parintele ideologiei nationale moderne în evolutia noastra” (Octavian Goga, Mustul care fierbe, Editura Scripta, Bucuresti, 1992, pag. 53) si „cel mai echilibrat creier politic al României în crestere”., ibidem

16 Razvan Codrescu, În cautarea Legiunii pierdute, pag. 107

17 „Concluzie la care au ajuns mai multi analisti straini, printre care si(;) Armin Heinen, autorul celei mai ample monografii dedicate pâna astazi fenomenului legionar: Die Legion «Erzangel Michael» in Rumänien. Soziale Bewegung und politische Organisation. Ein Beitrag zum Problem des internationalen Faschismus, Südosteuropäische Arbaiten, München, 1986 (558 pp.)”, ibidem, pag. 107

18 ibidem

Însa, voiesc sa fim bine întelesi, înca de la început: fireasca si, mai mult poate decât oricând, necesara punere a întrebarilor demistificatoare nu trebuie nicidecum sa însemne caderea în extrema cealalta, în hiperbolizarea legionarismului, în negarea pâna si a putintei de-a avea si el, ca orice este omenesc, imperfectiuni. Asadar, un demers investigativ întreprins cu onestitate si cuviinciosie, fara nici cel mai mic resentiment sau idee preconceputa. Si tot esential, aplecarea asupra oricarei opinii sau surse întâlnite, indiferent de gradul de concordanta al acesteia cu versiunea «politic corecta» asupra fenomenului si a tot ce este conex lui; ba chiar cu cea legionara, când exista.
Intuiti desigur ca, straduindu-ma sa privesc lucrurile în aceasta maniera, optez, în mod necesar, pentru o onorare NEconventionala a invitatiei careia-i dau curs. Adica o voi folosi doar ca pretext pentru a «zburda» pe arii cu mult mai largi, si a te invita la corelatii de ordin îndepartat între elemente aparent fara nici o legatura cu subiectul. Între altele, schitez chiar o ipoteza, dupa cât cunosc, cu totul inedita asupra celei de a doua conflagratii mondiale.
Toate acestea preferând sa aduc în discutie, cu precadere, aspecte abordate putin ori chiar deloc în cercetarile care Dumnezeu m-a privilegiat sa-mi ajunga sub ochi. Indiferent daca sunt au ba comode Legiunii si/sau oricui altcuiva.

În foarte putine cuvinte spus, dupa contactul ce l-am avut cu scrisul nationalist românesc, cu cele sase personalitati carora, putin mai devreme, aminteam ca le-am redactat, cu însesi cuvintele lor, testamentele politice, dar nicidecum numai cu ele: consider ca mesajul ideatic legionar, continut esentialmente în scrisul lui Codreanu, Mota si Marin, este sinteza celor patru Sfinte Evanghelii, traita si marturisita întru mucenicie, cel putin de catre ei trei – gânditori si militanti ai ortodoxiei crestine, implicit ai românismului autentic.
Motiv pentru care îmi este peste putinta sa dau crezare celor ce cauta sa acrediteze teze precum aceea a sustinerii de catre Hitler a Miscarii Legionare; a fascismului Garzii de Fier, ori a (sic!) subordonarii sale fata de Moscova.

Mai mult, nu exclud absolut deloc, cel putin ca ipoteza de lucru, posibilitatea ca însusi Razboiul al II-lea mondial sa nu fi fost decât o imensa, perversa si sângeroasa cacialma, etapa strategica a obtinerii mult-trâmbitatei globalizari, adica a statului unic planetar.
Îmi staruie în minte cuvintele încredintate hârtiei în 1945, pe-ascuns, de Constantin Radulescu Motru, în jurnalul sau secret: „Victoria pe care o urmaresc aliatii este în contra nationalismului, iar nu contra industrialismului, sau chiar a militarismului german. De-aceea Roosevelt, în discursul pe care avea sa-l pronunte, daca nu murea, vorbeste de bunele relatii între natiuni, si(;) acelasi limbaj îl tine si urmasul sau Truman, înaintea Congresului Statelor Unite. Aceeasi cauza explica si apropierea dintre Statele Unite ale Americii si Republicile sovietice(;): ura pe care o au amundoua în contra ideologiei nationaliste”19. Si, nu întâmplator „toti ministrii nostri se întrec, care mai de care, sa faca abstractie de diferentele de etnicitate în numirile de functiuni si în masurile de legislatie administrativa si scolara. În Moldova sunt preferati evreii, iar în Transilvania ungurii. La noi adevaratul înteles al cuvântului fascist, nu este altul decât nationalist”20.

19 Constantin Radulescu Motru, Revizuiri si adaugiri, vol.III, Editura Floarea Darurilor, Bucuresti, 1999, pag. 169, 170

20 ibidem, pag. 170

Însa, nota bene, doar nationalist român, caci, îsi continua acelasi Constantin Radulescu Motru confesiunea, „pentru anii, câti îmi vor fi dati sa mai traiesc, cititul nepotolit pe care-l practicam mai înainte ar fi chiar pentru mine un izvor de vesnica neliniste si mâhnire. (;)Se vor publica în România numai scrieri politice de patima adânca, dar de gândire superficiala. În ziaristica vor domina intelectualii evrei, cari au talentul sa scrie despre orice, si în fond despre nimic serios. Se va continua propaganda de astazi în contra rasismului si a tiraniei hitleriste, simple pretexte pentru evrei de a ascunde sub ele, pentru ochii românilor, adevaratele lor interese. Intelectualii români(;), de frica cenzurii, caci cenzura va dura si dupa încheierea pacii, (;)se vor margini la banalitate. Publicatiile cu continut filosofic, cu deosebire, se vor reduce la repetarea cliseelor preferate de partidul de la guvern”21.

21 ibidem, pag. 37

Dar cum s-ar putea ca doua sisteme politice si economice atât de trâmbitat contradictorii între ele – capitalismul si comunismul –, respectiv cele doua omnipotente «superputeri» mondiale, chiar si numai sa sugereze cuiva tabloul a doua brate, aparent independente si opuse, ale unuia si aceluiasi creier arhipotent dar greu vizibil?

M-a framântat aceasta întrebare. Am forat. Si astfel, în spiritul fidelitatii fata de obiectivitatea stiintifica, asa precum am precizat si cu alt prilej22, nu pot face abstractie nici de faptul ca în consistentul dictionar de personalitati evreiesti, scris numai de autori evrei, tradus în româneste de un colectiv condus de o evreica si publicat în anul 2001 la editura Hasefer – oficial evreiasca, Karl Marx este prezentat ca «descendent (atât dupa mama cât si dupa tata) al unei lungi genealogii de rabini», iar o seama dintre conducatorii la vârf ai loviturii de stat bolsevice si, totodata ai regimului comunist sovietic sunt si ei prezenti.

22 În interviul pe care doamna doctor Irina Airinei, redactor la Radio România Cultural, mi l-a luat în ziua de 9 august 2005, privitor la lucrarea Testamentul politic al lui Mihai Eminescu. Interviu publicat sub forma de brosura, în acelasi an, la editura bucuresteana Cartea Universitara.

De asemenea, în acelasi spirit de onestitate stiintifica, nu pot nesocoti nici elemente precum:
- prezenta în acelasi dictionar de personalitati iudaice, a unei ample rubrici biografice dedicate bancherilor Rotschild;
- sau includerea în prestigioasa lucrare Ilustri francmasoni (aparuta în 1999 la Editura Nemira), atât a lui Hitler cât si a lui Mussolini, în contextul în care analiza comparativa a celor doua culegeri biografice, reliefeaza prezenta, deloc rara, în lume, la nivelul conducerii francmasonice superioare a unor proeminente personalitati evreiesti.

Prin urmare, la aflarea unor astfel de stiri, este oare nejustificat din parte-mi nu sa contest, ci sa manifest doar o circumspectie metodica, descartiana daca vrei, asupra veridicitatii felului în care, manualele contemporane de istorie si majoritatea mass-mediei oficiale comenteaza, de exemplu, realitati de rascruce ale istoriei universale, cum sunt al doilea Razboi mondial, capitalismul si comunismul?
Sigur, cetitorul meu drag, parca te-aud deja cum, perfect legitim, ma vei întreba acum cu stupoare:
«– Bine, dar asta, domnule Crisan, înseamna ca dumneavoastra luati în calcul inclusiv ipoteza extraordinara ca Hitler, adica persoana care a ordonat si condus un genocid asupra evreilor, era, de fapt, agent iudaic? Ori asta-i culmea absurditatii!... Afara doar daca sustineti ca de Holocaust este vinovat cu totul altcineva, sau chiar negati existenta Holocaustului.»

Iar întrebarea ta e mult prea grava si mult prea esentiala spre-a ma preface, chiar în conditiile actualei legislatii penale, ca n-am auzit-o.
Asadar îti raspund. Si, fara a nega nici existenta genocidului în masa asupra evreilor, nici rolul detinut de Hitler în desfasurarea lui, îti redau întocmai, si sub beneficiu de inventar, o suita de paragrafe pe care le gasesti în lucrarea: Protocoalele Kogaionului. Teze si ipoteze consemnate si autentificate de Ion Coja pentru a se întelege si evalua corect Contenciosul Româno-Evreiesc, inclusiv – asa numindu-l unii – «Holocaustul din România».
Iata-le:
„În mediile interesate si cât de cât informate asupra celor petrecute în anii aceia, circula teorii si teze care leaga chiar derularea Holocaustului de o complicitate evreiasca, a unor evrei, a unor lideri evrei, a unor interese evreiesti. Este exclus ca liderii evrei de azi sa nu cunoasca aceste teze, care incrimineaza în modul cel mai sever cu putinta. Opinia publica asteapta o dezmintire categorica si bine argumentata din partea evreimii, a celor în drept, dar si datori s-o faca, prin care sa se puna capat acelor speculatii care dau Holocaustului o dimensiune si mai odioasa decât cea reala. Probabil reala!...
Avem în vedere pe cei care leaga desfasurarea Holocaustului de teoriile rasiste la care au aderat multi lideri de constiinta evei, chiar înainte de instalarea la putere a nazismului, teorii potrivit carora omul trebuie sa intervina pentru îndepartarea din viata sau de la procreatie a exemplarelor umane tarate, biologic nereusite. Nici un popor nu duce lipsa de asemenea «rebuturi» umane. Viata de ghetou a dus si la aparitia unui mare numar de evrei degenerati, a unor «evrei de calitate inferioara». Ipoteza prezentata de B.B.C., cu ani în urma si apartinând unui istoric englez, potrivit caruia lagarele naziste de concentrare si exterminare i-au «selectat» îndeosebi pe evreii care nu corespundeau unor parametri antropometrici anumiti. Semnul de recunoastere a acestor evrei de calitate inferioara se pare ca a fost în primul rând saracia, neputinta de a accede la un standard de viata cât de cât civilizat. Oricum, este bine cunoscut faptul ca atunci când Hitler le-a cerut evreilor sa paraseasca Germania, nu toti evreii au putut si au avut unde sa plece. Se pare ca liderii comunitatii evreiesti au fost cei care au decis, prin liste înaintate oficialitatilor germane, care evrei urmau sa plece din Germania, salvându-se astfel, si care evrei ramâneau în Germania, pentru a umple lagarele de exterminare! Ceva similar s-a petrecut si în Basarabia. Cu putin înainte de declansarea razboiului au parasit Basarabia zeci de familii de evrei bogati, informati asupra faptului ca urmeaza a se petrece în Basarabia evenimente grave, scapate de sub controlul legilor. La fel cum, în aceiasi ani, plecarea în Palestina salvatoare nu era accesibila tuturor evreilor din România, ci se facea dupa anumite criterii, inclusiv criterii biologice: tinerete, înzestrare fizica si intelectuala, stare de sanatate perfecta etc.(;)
Surse orale evreiesti acrediteaza ideea ca printre evrei este destul de bine cunoscuta aceasta cutremuratoare dimensiune a Holocaustului! Numai ca interdictia de a comenta în public aceasta stupefianta eventualitate este absoluta pentru evrei.
Cât priveste teza (ipoteza) istoricului englez, acesta si-a prezentat-o sub forma unei piese de teatru care, a doua zi dupa premiera, a fost interzisa de cenzura britanica, gest care nu se mai petrecuse de câteva secole în Anglia. În motivatia interventiei, organele de cenzura au afirmat ca nu pun în discutie interpretarea data Holocaustului, asupra careia numai specialistii se pot pronunta, ci iau în consideratie sensibilitatea celor care au suferit în Holocaust si pe care îi va rani prea dureros teza autorului. Din pacate nici pâna azi specialistii, în primul rând specialistii evrei în istoria Holocaustului, nu au dat raspuns cumplitelor acuzatii formulate de autorul englez, al carui text si ale carui argumente, au ramas necunoscute, au fost scoase din circuitul public al informatiilor”23.

23 Ion Coja, Protocoalele Kogaionului. Teze si ipoteze consemnate si autentificate de Ion Coja pentru a se întelege si evalua corect Contenciosul Româno-Evreiesc, inclusiv – asa numindu-l unii – «Holocaustul din România», Uniunea Vatra Româneasca, Editura Tara Noastra, Bucuresti, 2004, pag. 13-15

Iar, ca replica, tu îmi vei spune, ca, din respectivul citat nu reiese nicidecum ca Hitler le-ar fi fost evreilor subordonat, ci doar ca liderii acestora, chiar daca or fi operat acea cutremuratoare selectie, nu e exclus s-o fi facut împotriva vointei lor ea fiind, în conditiile descrise, singura posibilitate de a-si salva macar o parte din conationali.
Si-ar fi neonest sa-ti tainuiesc ca si eu mi-am spus la fel. Din fericire însa am gasit un început de speranta ca pot iesi din impas – urmatoarea lamurire editoriala, aflata la pagina 204, în monografia Horia Nestorescu Balcesti, Ordinul Masonic Român: „Nu am publicat, desi am avut la dispozitie, listele membrilor lojilor pur evreiesti, aflate în subordinea Ordinului B’nei B’rith (Fiii Aliantei24)”, Districtul IX România, de alta factura si structura decât cele din obedienta Ordinului Masonic Român”25.

24 Alianta pe care Alexandru Safran, o explica astfel:
„Dumnezeu i se reveleaza lui Abraham, în mod individual, în Tara Sfânta si îi porunceste printr-o mitva, care va primi mai târziu pe Sinai confirmarea sa toraica de a aplica «pecetea» naturala, de a înscrie «semnul» fizic al aliantei Sale cu el si cu posteritatea sa, în carnea sa. Dumnezeu a prescris circumcizia lui Abraham si a descendentilor sai, pentru a stabili pentru întotdeauna nu doar legatura dintre El, patriarhul evreu, si rasa sa, viitorul Israel, ci si, în acelasi timp, legatura dintre El si pamântul «peregrinarilor» lui Abraham, viitorul Eret-Israel”., Alexandru Safran, Poporul lui Israel si Tara lui Israel. Israel, «inima natiunilor»; Eret-Israel, sufletul universului, Curs tinut la Universitatile din Geneva, Amsterdam si Jyvaskyla (Finlanda), la Trinity College din Cambridge si la Sorbona. Expunere prezentata la Paris, la Conferinta rabinica europeana. În volumul: Alexandru Safran, Israel si radacinile sale, Editura Hasefer, Bucuresti, 2002, pag. 58, 59
„Eret-Israel, Tara lui Israel”.(ibidem, pag. 226) „Chiar înainte de a alege Israelul, si alegând Eret-Israel, Dumnezeu proclama ca întregul pamânt si cu tot ce cuprinde acesta sunt ale lui”. (ibidem) „Israel este omul si poporul prin excelenta. Israel «este numit om», caci el este principiul vital al omului; Israel este numit popor, caci el este «inima natiunilor», potrivit specificarii Zoharului si a lui Rabi Iehuda Halevi (sec. XII)”., ibidem, pag. 27
„Dumnezeu, pedepsind Israelul, nu îi retrage niciodata dreptul asupra tarii pe care El i-a dat-o pe veci(;). De altfel, Israel nu poate renunta la Eret-Israel, caci nu renunti la un angajament uman si la o promisiune divina, nu se separa de o mostenire umana si de un dar divin”., ibidem, pag. 31, 32
„Israel ramâne pentru totdeauna proprietarul uman al Tarii care apartine lui Dumnezeu, si pe care El a oferit-o poporului Sau”. (ibidem, pag. 32) „Eret-Israel traieste în inima lui Israel, caci Eret-Israel este «sotia sa din tinerete». Eret-Israel nu l-a schimbat pe Israel pentru un alt popor; Israel nu a schimbat Eret-Israel pentru o alta tara. Israel si Eret-Israel ramân deci indisolubil uniti unul cu celalalt, caci ei ramân, ambii, uniti cu Dumnezeu. Ori Dumnezeu nu a schimbat poporul Sau cu un altul”., ibidem, pag. 33
„Israel trebuie sa se identifice cu mitvot, cu poruncile divine cuprinse în Tora”., ibidem, pag. 25
„Tora constituie instrumentul spiritual al lui Dumnezeu pentru Creatia lumii, iar mitvot constituie instrumentul practic al omului pentru perfectionarea lumii”., ibidem

„Întreaga Tora, scrisa si orala”.,ibidem, pag. 49
„Tora scrisa ne încredinteaza secretele limbii sale originare, ebraica, ca si ale poporului ebreu”., ibidem
„Tora orala(;) reflecta structurile mentale proprii lui Israel si obtine aplicarea sa completa în Eret-Israel”., ibidem

„Dumnezeu ofera Tora oricui, cu conditia ca ea sa fie acceptata în totalitate, în unitatea ei material-spirituala. Dar numai Israel a acceptat-o cu aceasta conditie; el s-a angajat sa o aplice pretutindeni si sa o realizeze în Eret-Israel”., ibidem, pag. 52
„Promulgarea Torei lui Dumnezeu pe Sinai declanseaza într-adevar sin a, ura natiunilor lumii împotriva poporului lui Dumnezeu. Popoarele pamântului nu-i iarta lui Israel faptul de a fi acceptat ceea ce ele au considerat inacceptabil”. (ibidem, pag. 52, 53) „Popoarele pamântului ataca deci Poporul lui Dumnezeu, Poporul Torei, a carui privire patrunzatoare supara, a carui voce persuasiva deranjeaza, a carui prezenta irita.
Popoarele pamântului, atacând Israelul vor, de fapt, sa-l atace pe Dumnezeu, a carui Tora au refuzat-o, a carui suveranitate au respins-o: «Ele urasc Israelul, deoarece îl urasc pe Dumnezeu». Popoarele pamântului «ridicându-se împotriva lui Israel, se ridica împotriva lui Dumnezeu». Dar ele nu-L pot sesiza, nu-L pot atinge decât prin Israel”., ibidem, pag. 53

Nu comentez...
Ci, doar continui citarea:

„Prin alianta carnala a circumciziei si alianta spirituala a Torei, Dumnezeu stabileste legatura integrala, totala, în acelasi timp materiala si spirituala, dintre israelit, poporul lui Israel si tara lui Israel.
Alianta circumciziei este o mitva a Torei, «care echivaleaza cu toate celelalte mitvot». Iata de ce, noteaza Gaonul din Vilna, mitva circumciziei este denumita pur si simplu brit, «alianta», caci adaugându-se celorlalte sase sute douasprezece mitvot (valoarea numerica a cuvântului brit este de 612) ea completeaza numarul 613, numarul total de mitvot al Torei. 
Alianta Torei este, de asemenea globala, caci Tora contine toate mitvot; iar singura mitva «studierii Torei» echivaleaza cu toate celelalte mitvot”., ibidem, pag. 59, 60

„«Alianta» care uneste pe Israel de Dumnezeul sau «este eterna», «nu va fi rupta niciodata», «nu e revocabila»; este o «alianta de sare»: sarea nu se schimba”., ibidem, pag. 65
„Confirmarea atasamentului Sau indestructibil fata de Israel se afla în faptul ca Israel traieste: el nu poate fi doborât în pofida suferintelor pe care le suporta. «Orice arma faurita împotriva lui va fi neputincioasa»”., ibidem, pag. 65
„Într-adevar, Israel traieste, nu se schimba. Nu numai ca traieste, dar el nu se schimba. El este mereu, în esenta sa, în structura sa fundamentala acelasi”.,ibidem, pag. 64
„Uitarea de sine provocata de uitarea de Dumnezeu, de Tora(;), antreneaza pacatul cel mai grav, acela comis prin neglijenta”.(ibidem, pag. 70) „Cu toate acestea, zikaron, «memoria» evreului(;), ramâne buna; în interioritatea sa ascunsa, ea ramâne aproape intacta. Ea nu slabeste niciodata complet: ea nu slabeste decât la periferie. Zikaron nu îl tradeaza niciodata pe evreu, fie el si neatent. Caci, în fond, evreul nu-si uita niciodata Dumnezeul sau; el nu-si uita de Tora sa; el nu uita de Poporul sau, Israel; el nu-si uita Tara, Eret-Israel”., ibidem, pag. 71
„Cât priveste disparitia lui Israel din lume, aceasta este exclusa, chiar din cauza «privilegiului» «Raspândirii» fizice a poporului evreu. Populatia evreiasca dintr-o regiune poate fi distrusa; evreii pot fi expulzati dintr-o tara, dar Israel nu ar putea fi «anihilat», fiindca Dumnezeu nu poate fi biruit”., ibidem, pag. 64
„«Elokei Israel», «Dumnezeul lui Israel», devenit Meleh «Regele lui Israel», Malhuto bacol masala, «Regalitatea Sa» se va impune tuturor, mai întâi din teama – masala – pe care ea o va inspira, apoi ea va fi acceptata de toti cu bucurie: Regele lui Israel, recunoscut «Rege al întregului pamânt» va domni atunci asupra tuturor – «Va Timloh al col maasseha» – din înaltul muntelui Sionului”., ibidem, pag. 69

Mihai Eminescu – ”nebun”, ”antisemit”, ”xenofob”, ”retrograd” (si, totdeodata, „mare precursor al legionarismului românesc”(Constantin Papanace, MIHAI EMINESCU un mare precursor al LEGIONARISMULUI românesc, Editia I-a, Editura Armatolii, Cetatea Eterna, 1951, coperta I-a - „Nimeni altul ca dânsul nu este mai aproape de sufletul legionar”., ibidem, pag. 16): „Cosmopolitismul e o simulatiune si nimic alta, el n-a fost niciodata un adevar. Strainii care au interese personale în Tara Româneasca de es., vor simula totdeauna cosmopolitismul, pentru ca, declarându-si adevaratele lor simtiri, ar putea sa pericliteze interesele lor individuale”., Mihai Eminescu, Manuscrisul Din sedintele Societatii România Juna. Nationalistii si Cosmopolitii, în Mihai Eminescu, Opere, vol. IX, Editie critica întemeiata de Perpessicius, Editura Academiei Române, Bucuresti, 1980, pag. 457

25 Horia Nestorescu Balcesti, Ordinul Masonic Român. Mai putina legenda si mai mult adevar, cu un Cuvânt înainte de Mihail Sadoveanu, Casa de Editura si Presa Sansa S.R.L., Bucuresti, 1993, pag. 204

Dar în ce consista atât de specialul caracter al acestui ordin? „Conducerea suprema a francmasoneriei universale o detine Ordinul international B’nai B’rith26 cu sediul la Chicago, împreuna cu formatiile secrete ascendente, B’nai Mosche, B’nai Israel, B’nai Zion, dominate ocult la rândul lor de acei misteriosi Întelepti ai Sionului”27, afirma Florin Becescu.

26 Unii autori uziteaza forma «B’nai», altii prefera «B’nei». Însa, în oricare dintre cele doua maniere l-am gasi scris: este unul si acelasi cuvânt.

27 Florin Becescu, Franc-Masoneria. Crima-Spionaj-Anarhie, Editura Ziarului «Porunca Vremii», Bucuresti, 1936, pag. 13

Asa o fi?

Aici publicatia evreiasca Israelite of America, privitor la întreaga Francmasonerie, nu numai strict la B’nai B’rith, consemneaza: „Francmasoneria este o organizatie evreiasca, a carei istorie, grade, simboluri si parole conventionale sunt evreiesti de la început pâna la sfârsit”28.

28 Israelite of America, 3 august 1866, apud Obiectiv Legionar, An II, nr. 1(7), ianuarie 2004, pag. 14, [O.L. 1(7)]

Iar Jean Bidegain, într-un discurs tinut în fata Marelui Orient al Frantei, adauga: „Evreii, atât de remarcabili prin instinctul lor de dominatie si prin stiinta lor de a guverna, au creat Franc-Masoneria ca sa înroleze într-însa oameni care, neapartinând neamului lor, se angajeaza totusi sa-i ajute în faptele lor, sa colaboreze cu ei la stabilirea domniei lui Israel printre oameni”29.

29 din discursul lui Jean Bidegain în fata Marelui Orient al Frantei, 1905, în [O.L. 1(7)], pag. 14

Si-atunci când îmi vei replica cum ca Hitler a scos Masoneria în afara legii – cautând, prin aceasta, sa-mi sugerezi ca si daca a fost cumva mason, la un moment dat s-a razvratit împotriva Masoneriei –, te voi invita sa reflectezi asupra urmatorului pasaj din Ilustri francmasoni: „În 1944, D. Ruggenborg nota: «...cred ca Mussolini si Hitler sunt doua exemple potrivite pentru faptul ca asemenea personaje, aparent împotriva Francmasoneriei, ar trebui analizate cu mai multa atentie.»”30.Hitler, „a fost initiat în 1922, într-o loja din München. A fost creatia francmasonilor din Vest(;). Hitler a aparat interesele Francmasoneriei si pe unii dintre frati, care, ulterior, au ocupat pozitii influente în Parlamentul National Socialist German”31.

30 Emilian M. Dobrescu, Ilustri francmasoni, Editura Nemira, Bucuresti, 1999, pag. 83

31 ibidem, pag. 79

„D. Ruggenborg relateaza cum Mussolini a interzis nu Francmasoneria din care faceau parte si fascisti, ci doar «directia romana» a Marelui Orient de Italia(;), sporind astfel influenta în Italia a Marii Loji Unite de Anglia”32.

32 ibidem, pag. 83

Bun, fie chiar si-asa: Masoneria anexa a iudaismului, Hitler mason si, implicit, subordonat puterii iudaice.
Totusi, cum ar fi putut, fie si numai o singura clipa, unor decidenti evrei, sa le treaca prin minte gândul de-a ordona uciderea unor membri ai propriei lor etnii, si înca în proportii de genocid?
Mai ales, data fiind admirabila solidaritate intraetnica, specifica, poate în cel mai înalt grad cu putinta, tocmai Neamului Evreiesc.

Studiul Degenerarea Rasei Jidanesti33, al doctorului Paulescu, schiteaza o posibila pista:
„Cuvântul degenerare (de la genus: gen), – când e aplicat la o rasa de oameni, – însemneaza o alteratie a caracterelor genului omenesc.
Adeseori, însa, cuvântul Gen e înlocuit în limbagiul stiintific, prin cuvântul Specie.
Sub influenta unor cauze morbide – care provoaca leziuni, în sistemul nervos si mai ales în creer, – rasa degenerata îsi schimba caracterele speciei umane.
Ea intra în domeniul Patologiei si se degradeaza din ce în ce, – prin diverse malformatii si prin turburari în functiile organelor, – pâna ce ajunge, în cele din urma, sa fie compusa din schilozi, nebuni, epileptici, imbecili sau din monstrii idioti,...ce-s incapabili sa se mai reproduca”34.

33 «Jidanesti» este termenul continut de titlul cercetarii respective; si sub care, evident cu modulatiile gramaticale de de rigoare, sunt desemnati Evreii ori de câte ori Nicolae Paulescu îi metioneaza în cuprinsul ei.

34 Nicolae C. Paulescu, Degenerarea Rasei Jidanesti, Bucuresti, 1928, pag. 11

„Degenerarea e expresia unor lesiuni atrofice sau malformatiuni localisate în anumite teritorii din scoarta creerului, – si care se transmit prin hereditate”35.
„Leziunile atrofice ale scoartei creerului, – ce sunt proprii degenerarii, dau loc la tulburari în sensibilitate, – în motilitate, – în instincte, – si în vointa”36.
„Anomaliile congenitale ale creerului dau nastere la tulburari în desvoltarea oaselor craniului, ale trunchiului si ale membrelor”37.

35 ibidem, pag. 17

36 ibidem, pag. 25

37 ibidem, pag. 20

„Degenerarea Jidanilor(;) e datorita transmisiei hereditare a malformatiilor creierului”38.
„Talmudul impune Jidanilor, – ce-s degenerati prin hereditate, – o(;) cauza de degenerare dintre cele mai eficace,...anume: Casatoria numai între consângeni.
Aceasta cauza îsi a aratat efectele degenerative funeste asupra Nobililor, din diverse Tari, cari se casatoresc numai între ei”39.

38 ibidem, pag. 14

39 ibidem, pag. 15

Marturisesc ca, cel putin pentru mine, e verosimil ca perspectiva producerii unei astfel de catastrofe intraetnice nu l-ar putea lasa indiferent pe nici un conducator etnic, indiferent al carui Neam periclitat. Si ca, în ultima instanta daca i-ar sta în putere, ar recurge, desi cu cea mai crâncena strângere de inima, la cel mai dramatic remediu: suprimari fizice de degenerati irecuperabil40.

40 Ceea ce însa nu pot crede, si, îndraznesc sa afirm ca orice om cu minima judecata de bun simt, nicidecum neaparat medic ori genetician, refuza si el sa creada, este altceva. Anume afirmatia aceluiasi doctor Paulescu, potrivit careia întreaga etnie evreiasca este degenerata: „Jidanii formeaza, în Omenire, o rasa, particulara, ce e degenerata”., ibidem, pag. 11
Am tot respectul pentru calitatile de cercetator ale savantului Paulescu, concretizate în multiple si profunde studii si descoperiri stiintifice, dar consider ca a procedat total neonest când, prezentând fotografiile a doi Evrei retardati (vezi paginile 22 si 23 ale studiului citat), a extrapolat exceptia, decretând-o regula, si înca absoluta.

Iar relativa nedezvoltare din anii ’30 a geneticii nu-l poate scuza.
Caci, acei Evrei despre care, în Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria, afirma tot el ca sunt strategii ce diriguiesc Francmasoneria Mondiala nu pot, fireste, în nici un caz, sa fie niste retardati.
Mai mult, atâtia si-atâtia Evrei obisnuiti, cu care oricine îsi intersecteaza curent pasii, sau chiar sta de vorba, e evident ca sunt normal constituiti.
Si ce sa mai spun de un Lazar Saineanu (asistentul la catedra al lui Bogdan Petriceicu Hasdeu si autor al pertinentei cercetari de folclor Basmele Românilor), ori de un Moses Gaster (contemporan cu Mihail Eminescu si eminent etnolog)… Pot fi ei, oare, retardati?...

Mai mult, am sentimentul ca Nicolae Paulescu opereaza cu o premisa falsa.
Dupa parerea mea, exemplul pe care-l ofera drept analogie (al unor familii nobiliare de la Curtile Europei Apusene) priveste numai acele casatorii între rude de sânge cuprinse între gradele I-IV rudenie (adica începând cu frate-sora si încheind cu veri primari).
Ori tot experienta geneticii statueaza ca dincolo de acest grad (adica deasupra lui) încrucisarile între consângeni nu numai ca n-aduc nici un prejudiciu descendentilor, ci, dimpotriva, le sunt benefice, conferindu-le acestora un plus de vigoare psihica si fizica.
Si îmi este imposibil sa cred ca un întreg popor se poate încrucisa numai frate-sora sau, în cazul cel mai putin rau, var primar-vara primara.
Ca respectiva încrucisare distructiva poate fi practicata de un segment minoritar al etniei, mai consistent procentual – posibil (tinând cont de relatarile Vechiului Testament) – la Evrei decât la alte Neamuri, îmi pare mult mai aproape de adevar.


Iar în Stalin înclin a nu vedea deloc un «mare caz», o exceptie. Însusi numele lui – Djugasvili – îmi da o indicatie nepretuita despre ”gruzinitatea” lui. Si presupun ca, de asemenea, oricui a aflat ce-nseamna tradus...
Asa ca nu ma prea surpinde sa aflu ca „pe 27 septembrie 1944, la solicitarea sovieticilor generalul american Donovan punea la dispozitie lista completa cu personalul O.S.S. din Bulgaria, România, Cehoslovacia, Iugoslavia si din zonele ocupate de Armata Rosie. Din acel moment însa, toti partizanii din Europa de Est si din Balcani care avusesera legaturi cu ofiteri O.S.S. au fost trecuti pe listele negre ale N.K.V.D. Ofiterii O.S.S. priveau neputinciosi cum colegii lor de la N.K.V.D. suprimau pas cu pas opozitia la dominatia comunista din zonele eliberate de Armata Rosie”41.

41 Cristopher Andrew & Oleg Gordievski, K.G.B., Editura All, Bucuresti, pag. 231, apud Nicolae Mitrica, Episoade dintr-un razboi nedeclarat, partea a VI-a, în Revista Francmasoneria. Dezvaluiri cutremuratoare, nr. 10/2003, pag. 22

Si-atunci citatul din Jewish Banker – „S-ar putea spune ca Marxismul este cel mai înversunat dusman al Capitalismului, care pentru noi e sfânt. Pentru simplul motiv ca ei sunt poli opusi, ei ne dau noua cei doi poli ai Pamântului si ne permit sa-i fim noi axa. Acesti doi oponenti Bolsevismul si noi însine ne gasim identificati în Internationala. Acesti doi oponenti, care constituie doctrina celor doi poli ai societatii, se întâlnesc în unitatea de scop, care este reînnoirea societatii de sus prin controlul avutiei si de jos prin revolutie.”42– sa fie oare o naivitate?...

42 Citat din Jewish Banker, de Comte de Saint-Aulaire din Geneve contra la Paix, Librarie Plan, Paris, 1936, apud [O.L. 1(7)], pag. 10

La fel si urmatorul, din The American Hebrew. Adica: „Revolutia din Rusia a fost produsul creierelor evreiesti, a nemultumirii evreilor, a planificarii lor, al carei scop este sa creeze o noua ordine în lume. Ceea ce a putut sa fie realizat atât de bine în Rusia datorita creierelor evreiesti, din cauza nemultumirilor lor si prin planificarea lor, prin acelasi efort intelectual si fizic va trebui sa poata deveni o realitate si la scara mondiala”43.

43 The American Hebrew, 20 septembrie 1920, apud [O.L. 1(7)], pag. 8

Sau poate chiar acesta, din The Jewish World...:„Marele ideal al iudaismului este ca întreaga lume sa fie îmbibata cu învatatura iudaica, si apoi, într-o Fraternitate universala, a natiunilor – de fapt într-un mare iudaism – toate rasele si religiile individuale sa dispara”44.

44 The Jewish World, 9 februarie 1883, apud [O.L. 1(7)], pag. 7

Adaug, mai mult din scrupulozitate, ca în aceeasi culegere biografica Ilustri francmasoni îl regasesti si pe Churcill, Sir Winston Leonard Spencer (pag. 55), alaturi de Roosevelt Franklin Delano (pag. 84), Washington George (pag. 85) sau Truman Harry S. (tot la pag. 85). Ca sigla Statelor Unite ale Americii (pe care o poti vedea în format mare pe zidul Ambasadei S.U.A.) are deasupra (semnificatie definita limpede de heraldica) capului vulturului steaua cu sase colturi – a lui David –, formata din stelute între care linia de unire trebuie trasa mental...

Pe tot acest fundal, Corneliu Zelea Codreanu45, nr. 1 în ierarhia legionara, referindu-se la România, sustinea neclintit: „Jidanimea e comunista, dar nu pentru «iubirea de oameni», ci numai din ura pentru Statul român, pe care numai prin triumful comunismului l-ar putea vedea doborât la pamânt si pus sub calcâiul totalei stapâniri jidanesti. Triumful comunismului coincide cu visul iudaismului de a stapâni si exploata popoarele crestine în virtutea teoriei «poporului ales», care sta la baza religiei jidanesti”46.

45 Adica Românul care înca în 1922, facuse public dovada deplina a calitatilor sale chiar militare de exceptie, precum si, totodata, a hotarârii autoasumate de a prefera sa fie el însusi ucis decât România sa fie comunizata. Am, fireste, în vedere, incredibila victorie pe care a repurtat-o împotriva grevei celor 5.000 de comunisti înarmati din curtea Atelierelor C.F.R. Nicolina din Iasi. Victorie prin care a dejucat planul invadarii în acel an a României de catre trupe ale Armatei Rosii.

46 Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, vol. I, Editura Totul pentru Tara, Sibiu, 1936, pag. 370

„Triumful miscarii comuniste în România, ar însemna: (;)desfiintarea Bisericii, desfiintarea Familiei, desfiintarea proprietatii individuale si desfiintarea libertatii. Înseamna, într-un cuvânt deposedarea noastra de ceea ce formeaza patrimoniul moral al omenirii si în acelasi timp deposedarea de orice bunuri materiale, în favoarea profitorilor din umbra ai comunismului, care sunt Jidanii”47. „Iudaismul a ajuns la stapânire în lume prin masonerie si în Rusia prin comunism48”49.

47 Corneliu Zelea Codreanu, Carticica sefului de cuib. Manual al Garzii de Fier, în Obiectiv Legionar, An I, nr. 4, octombrie 2003, pag. 26

48 Însa, nota bene, nici Codreanu, nici Legiunea, nu-i urau pe Evrei. Nici ca persoane individuale; si nici ca fiinta vie colectiva – Neamul Evreiesc. Dupa cum, tot astfel, nu urau nici un alt Neam.
Ei, ca orice organism viu si biologic normal, caracterizat adica prin sensibilitate si reactivitate, se ridicau împotriva acelor ATITUDINI evreiesti pe care le considerau ca daunatoare drepturilor legitime si intereselor vitale ale Neamului Românesc.
„Notabil este faptul – releva Roxana Simionescu – ca, spre deosebire de celelalte organizatii nationaliste din Europa interbelica (croata, belgiana, maghiara, slovaca), Miscarea Legionara nu a fost incriminata de Tribunalul de la Nürenberg”., Roxana Simionescu, Nota introductiva la Compendiul Doctrina Legionara. Prezentare concisa, Editura Lucman, Bucuresti, 2003, pag. 17.
Si nu a fost incriminata nu atât „datorita închiderii la Auschwitz a legionarilor care se refugiasera în Germania”(Nicolae Mitrica, Episoade dintr-un razboi nedeclarat, partea a III-a, în Revista Francmasoneria. Dezvaluiri cutremuratoare, nr. 7/2003, pag. 9), ci, precum precizeaza Ion Varlam, mai cu seama „pentru ca Legiunea a afirmat clar în doctrina ei ca oamenii nu se deosebesc prin culoare sau sânge, deci nu putea fi acuzata de rasism. Era împotriva evreilor ca reprezentând o religie distincta, cu o morala distincta si cu o mentalitate distincta, deci un corp strain cu influenta «alteranta» în sânul comunitatii nationale. Însa legionarii nu s-au legat de ei pe considerente rasiale, spunând ca sunt genetic inferiori si asa mai departe”., Ion Varlam, Conspirarea deconspirarii, pag. 333
Edificator în acest sens este ca „la Congresul NSDAP (Partidul National Socialist al Muncitorilor din Germania) din 1935(;) conducatorul delegatiei române a fost Ion Mota, care avea un doctorat în filosofie, luat de altfel în Germania. Privitor la tezele rasiale, despre care s-a vorbit mult la aceasta reuniune, Mota a raspuns, de la tribuna, cu Hitler de fata si vorbind cu patos (ceea ce l-a înfuriat foarte tare pe cancelarul german, care a cerut sa nu mai fie niciodata invitat în Germania), spunând(;): «Rasismul este forma cea mai vulgara de materialism. Oamenii nu se deosebesc prin carne, sânge sau culoarea pielii. Ei se deosebesc prin spirit, adica prin creatia, cultura si religia lor». Aceasta idee, care a fost relevata în multe din articolele lui Mota, nu a înlesnit coexistenta dintre legionari si nazisti. De aceea exista speculatii ca Ion Mota ar fi fost lichidat...”(ibidem, pag. 336, 337)

49 idem, Pentru legionari, pag. 73

Cât de dezirabil mai puteau fi el – Codreanu – si, implicit, Miscarea Legionara, puternicilor lumii? Comunisti, masoni, nu importa.
Apropo, în legatura cu eventualitatea posibilitatii de a i se permite crestinismului existenta în Masonerie, gasesti în lucrarea Ordinul Masonic Român precizarea: 
- „aprilie 1929:gr. 30, Octavian Goga militeaza pentru fondarea Blocului crestin francmasonic.
- «d. Octavian Goga, care desi este mason, habar n-are de rostul francmasoneriei, caci si-a permis sa vorbeasca în loja despre crestinism – greseala ce masonii ce masonii nu îi vor ierta niciodata. D[omnul] Goga a mers asa de departe cu naivitatea sa, încât a propus ca Loja Nationala sa se numeasca Loja Crestin-Nationala.»(V.Trifu, 1932)”50

50 Horia Nestorescu Balcesti, Ordinul Masonic Român, pag. 344

Iar Nichifor Crainic, în Ortodoxism si Masonerie, exprimându-se asupra motivului prezentei Bibliei ca obiect ritualic în anumite loji, comenteaza:
„Francmasonii români de rit scotian(;) zic: «Noi nu suntem împotriva ortodoxiei cum sunt cei de la Marele Orient. Noi admitem Biblia. Noi juram pe Biblie».
Ce e adevarat din toate astea?
Masoneria, fie scotiana, fie cealalta, e un fel de religie deandoaselea. Ea are temple, un cult organizat cu diferite ritualuri si o serie de obiecte simbolice. Între aceste obiecte simbolice, masoneria scotiana admite si Biblia. Ce înseamna aceasta? Ca masoneria admite doctrina cuprinsa în Biblie? În cazul acesta ea n-ar fi decât o secta religioasa ca multe secte nascute din crestinism. Dar nu! Biblia în masonism are cu totul alta semnificatie. Sa consultam cartea domnului Eugen Lannhoff. «Biblia, raportorul si compasul» – zice dânsul – «sunt cele trei mari lumini ale masoneriei».
«Biblia, lumina de deasupra noastra, NU CA AUTORITATE DOGMATICA, ci ca expresie a credintei într-o ordine morala universala!»
Adica un simplu simbol, ca raportorul, «lumina din noi» si ca compasul, «lumina din jurul nostru». Prin urmare, în masonerie Biblia joaca un rol de simbol exact ca oricare alt obiect, de pilda compasul si raportorul. În locul ei ar putea si o strachina sa însemne acelas simbol, fiindca sensul simbolic nu se leaga de autoritatea dogmatica a Bibliei! Dar ce mai înseamna Biblia daca o despoi de autoritatea dogmatica a doctrinei revelate? Nu e vorba aici de o suprema batjocura ce se aduce divinei carti, reducând-o la sensul pe care îl pot avea un sort, o mistrie, sau un compas?”(Nichifor Crainic, Ortodoxism si Masonerie, în Ioan M. Mares, Francmasoneria în filmul «Ecaterina Teodoroiu», 1933, pag. 54, 55)
Cât despre autoprezentarea ca deiste a unora dintre loji, acelasi Nichifor Crainic, noteaza:
„Nu exista o separatie între cele doua masonerii: cea scotiana si cea a Marelui Orient. Ele lucreaza mâna în mâna. Numai ca cea scotiana se marturiseste deista. Aceasta nu înseamna în nici un caz ca admite crestinismul. Deismul e o conceptie filosofica ce admite la originea lumii un principiu abstract, creator si impersonal, cu care însa lumea nu mai are nimic deaface. În fond, aceasta învatatura nu este decât o nuanta a ateismului, un ateism camuflat. Formula simbolica din ritul scotian «în numele marelui arhitect al tuturor lumilor», dupa însasi interpretarea pe care o da d. Eugen Lannhoff, nu înseamna o formula de credinta într-un dumnezeu personal. Ea e mentinuta ca o expresie pur simbolica pentru a împaca pe cei cari vin în masonerie cu convingerile religioase ale Bisericii”., ibidem, pag. 54
„Toate afirmatiile mele au un caracter obiectiv. Ele se întemeiaza pe o carte monumentala Die Freimaurer de d. Eugen Lannhoff, mason convins, aparuta în 1929 la Viena. Cartea mi-a fost daruita de distinsul meu prieten dr. Heinrich Studer, proprietarul editurii Amaltheea, unde a aparut lucrarea. Die Freimaurer, adica Francmasonii, e o carte de expunere si aparare a institutiei oculte alcatuita dupa documente ce i s-au pus la dispozitie autorului de lojile masonice. Prin urmare, o carte incontestabil masonica”., ibidem, pag. 53

În 1937 Corneliu Zelea Codreanu face în mass-media, precum bine se stie, „declaratia51 ca în caz de venire la guvern, în 48 de ore(;) va completa alianta traditionala cu Franta prin alianta eficace cu Germania52”53.

51 În urma careia, „la 27 mai 1938 Tribunalul Militar Bucuresti executând ordinul dictatorului Carol al II-lea l-a condamnat(;) la 10 ani închisoare pentru «tradare»”., Serban Milcoveanu, Atentatul din 21 septembrie 1939 contra lui Armand Calinescu si epoca 1930-1950, Editura TCM Print, Bucuresti, 2004, pag. 118

52 Alianta gratie careia, daca s-ar fi-ncheiat, „Germania: a) putea începe razboiul antisovietic înainte de înarmarea [masiva a] U.R.S.S.-ului începuta în 1939-1940 si b) nu avea în nici un fel nevoie de razboiul inutil si fratricid cu Franta si Anglia”.(ibidem, pag. 119) Aceasta deoarece „cu lantul muntilor Carpati si cu petrolul din Valea Prahovei România este cheia continentului Europa”., ibidem

53 ibidem, pag. 118

Dar, „la întrevederea de la Berchtesgaden, din 24 noiembrie 1938, Adolf Hitler n-a spus nici un cuvânt în legatura cu Corneliu Z. Codreanu si cu proiectul unanim stiut în Europa al asasinarii lui în închisoare. Fata de aceasta abtinere, regele Carol al II-lea a înteles posibilitatea unui asentiment si a întrebat: «Aceasta înseamna în politica interna ca am mâna libera?»”54

54 ibidem

„Marele Führer Adolf Hitler a raspuns: «Da, în politica interna aveti mâna libera».
Si-au strâns mâinile”55.

55 ibidem

Si, mai departe, „în noaptea de 21/22 I 1941 Adolf Hitler cheama la telefon pe Ion Antonescu: «Pentru ce te-ai oprit? Intra cu tancurile în sediile lor si svârle-i afara»”56.

56 Serban Milcoveanu, Corneliu Z. Codreanu altceva decât Horia Sima, vol.II, Editura Crater, Bucuresti, 1996, pag. 79

Iar când asupra legionarilor care „dupa asa-zisa rebeline legionara se refugiaza în Germania, în februarie 1941, (;)în loc sa li se asigure libertatea si imunitatea(;) s-a actionat cu masuri de constrângere”57: „autoritatile naziste faceau aplicarea doctrinei politice a lui Alfred Rosenberg, care preconiza slabirea si chiar nimicirea elitelor nationaliste din tarile ocupate sau aliate(;)”58.

57 Carol Papanace, Prefata la volumul Constantin Papanace Diverse stiluri de lupta politica, Tipografia INFCON S.A., Constanta, 2005, pag. 9

58 ibidem

Dar puterea comunista nu tot distrugerea acelorasi elite o viza?...
Iata ce scrie negru pe alb în procesul-verbal al conferintei ce a avut loc la Ministerul Afacerilor Interne, din România, la 18 mai 1948, referitoare la pozitia fata de Miscarea Legionara: „Sedinta este deschisa de domnul ministru Teohari Georgescu, care expune «Pozitia fata de miscarea legionara». Domnul ministru a aratat ca dupa 6 martie 1945 în fata noastra s-a pus problema de a înfrânge pe toti dusmanii poporului.
Legionarii au fost, sunt si vor fi printre cei mai primejdiosi dintre dusmani”59.

59 1948 mai 18. Proces-verbal al conferintei ce a avut loc la Ministerul Afacerilor Interne referitoare la miscarea legionara, Arhiva Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, fond documentar, dosar nr. 45, f.1-4 – în volumul: Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, ”Bande, banditi si eroi”. Grupurile de rezistenta si Securitatea (1948-1968). Documente, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2003, pag. 43

Dar cel mai dur dintre regimurile detentiei politice post ’45, cel de disolutie a personalitatii prin tortura permanenta, pe care detinutii erau fortati sa si-o aplice reciproc, asupra cui a fost utilizat60?61

60 Si cine l-a dirijat?

Makarenko, specialistul sovietic în practicarea celor mai diabolice tehnici de torturare, din ordinul cui superviza si îndruma, în România, cu maxima minutiozitate, preparativele declansarii «morbului Pitesti»? Vezi pe larg Reeducarea prin tortura (denumirea exacta: Gheorghe Boldur Latescu si Filip-Lucian Iorga, Genocidul comunist în România, vol. IV, Reeducarea prin tortura, Editura Albatros, Bucuresti, 2003).

Ana Pauker („Hana Rabinsohn”(Tesu Solomovici, Securitatea si Evreii, vol. II Teroare. Crime. Turnatori. Colaborationisti, Editura Tesu, Bucuresti, 2004, pag. 11)) ce origine etnica avea? „De la Tatiana Pauker-Bratescu, fiica Anei Pauker si a lui Marcel Pauker, provine o nota biografica exacta”(ibidem, pag. 12). Extrag din ea: „«La unul dintre frati, Zalman Rabinsohn, a tinut enorm; acesta, de altfel, avea sa revina în România din Israel, unde plecase înainte de 23 august 1944, a fost profesor de ebraica si poet»”(ibidem); „«a facut scoala elementara si, dupa cum am aflat din povestirile Bellei, matusa mea, a fost si la Heider, scoala religioasa pentru baieti, la Bucuresti, unde, printr-o exceptie a fost si ea admisa”., ibidem

Dar Alexandru Nicolschi? Vezi sectiunea Alexandru Nicolschi, sau cum devine un evreu general de securitate – al treilea capitol din Tesu Solomovici, Securitatea si Evreii, vol.I, Despre calai si despre victime, Prefata de Razvan Theodorescu, Cuvânt înainte de Sorin Rosca Stanescu, Editura Ziua, Bucuresti, 2003, pag. 125-136.
Si afla-i, chiar din propriile-i cuvinte, povestea numelui: „«Initial, numele meu a fost Boris Grunberg, dar în mai 1941 am plecat din URSS cu o misiune în România, când am fost prins si ca sa-mi pot ascunde trecutul si misiunea mi-am schimbat numele în Nicolschi Alexandru Sergheevici; sub acest nume am fost cercetat de Organele Biroului II Bucuresti si sub acest nume ma recomand pâna astazi»”., Alexandru Nicolschi, Autobiografie-sinteza, în Tesu Solomovici, Securitatea si Evreii, vol.I, Despre calai si despre victime, pag. 127

61 Studiul Gheorghe Boldur Latescu si Filip-Lucian Iorga, Genocidul comunist în România, vol. IV, Reeducarea prin tortura, Editura Albatros, Bucuresti, 2003, sau articolul Ionut Baias, Cine si de ce conduce România, Revista Permanente, Anul VIII, nr. 8, august 2005, pag. 20 – ca sa iau doar doua exemple – sunt extrem de elocvente în acest sens.

Si, totodata, nici nu vad cum ar fi putut legionarii sa aibe interes de-al suprima pe Nicolae Iorga. Adica pe cel care, de la tribuna Parlamentului, în sedinta publica a Camerei Deputatilor, îi acuza, cu argumente, pe Evrei de „tentativa de asasinat care se face împotriva noastra ca natiune dominanta, de catre acei cari îmbraca formele cele mai vulpine ca sa-si arate dorinta de a fi bunii nostri frati”62.

62 Nicolae Iorga, În Chestia manifestatiilor studentesti, Discurs rostit în sedinta din 17 decembrie 1909 a Camerei Deputatilor, în Nicolae Iorga, Discursuri Parlamentare, vol. I-iu, partea I-a, Editura Bucovina, I.E. Toroutiu, Bucuresti, 1939, pag. 362, [D.P.v.I.p.I]

Si care, de la aceeasi tribuna, dizerta despre, „acea fireasca legatura, (;)între agitatia socialista si tendinta evreiasca de a avea la noi mai mult decât toata averea noastra, decât tot creditul nostru, decât toata înrâurirea asupra vietii noastre politice”63.

63 Nicolae Iorga, Chestia agitatiilor evreiesti, Discurs rostit în sedinta din 11 februarie 1910 a Camerei Deputatilor, în [D.P.v.I.p.I], pag. 392

Pot însa crede ca, daca Evreii ajunsesera stapânii Statului sovietic, iar N.K.D.V.-ul (K.G.B.-ul) este Organ de Stat, teza potrivit careia Traian Boieru (seful asasinilor fizici ai marelui savant Român) era, de fapt, agent sovietic, infiltrat în Miscare ca membru cu scopul de a o compromite, nu tine deloc de domeniul fanteziei.

Am amintit undeva ca legionarismul, ca dealtfel orice este omenesc, nu are cum sa fie suspus pacatului. Are, fireste, virtualier cuprinsa în însasi fiinta sa intrinseca, posibilitatea de a pacatui.
Îti marturisesc ca, ma framânta si ma contrariaza un text, despre „politicianii români cari, bine platiti, pretind ca nu exista problema jidaneasca”64 dar sub protectia carora, comerciantii Evrei i-au ruinat, în sumedenie de zone ale tarii, pe cei Români65.

64 Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, pag. 95

65 ibidem

Este încredintat hârtiei de însusi Codreanu. În Pentru Legionari. La pagina 95.
Nu l-am gasit, eu unul cel putin, comentat de absolut nimeni. Din nici o tabara sau oriunde altundeva.

Iata-l: „Acestor politiciani, a caror tradare fata de neam este asa de îngrozitoare, daca sunt vii, neamul va trebui sa le scoata ochii; daca sunt morti, va trebui sa-i scoata din morminte si sa le dea foc ciolanelor, în pietele publice. Pe copiii si nepotii lor, neamul va trebui sa-i urmareasca în averi, confiscându-le si sa-i stigmatizeze cu epitetul de «copii de tradatori»”66.

66 CORNELIU ZELEA CODREANU, PENTRU LEGIONARI, PAG. 95: Exemplar editia 1936. Daruit de Codreanu lui Aron Cotrus. Cu dedicatie. Scrisa de mâna si semnata. De însusi el, Capitanul. Pe coperta interioara. Volum aflat în Biblioteca de Documentare a Miscarii Legionare (din Bucuresti, str. Iacob Negruzzi nr. 1).

L-am citit si rascitit. Este singurul de acest fel pe care l-am întâlnit în întreaga opera a acelui nr. 1 legionar a carui legitimitate de Sef al Legiunii nu a fost de absolut nimeni, vreodata, pusa la îndoiala.

Ce sa înteleg din el? Se afla, lucru «de la sapte poste» vizibil, în contradictie flagranta cu însasi esenta spiritului scrierilor Capitanului – iubirea crestina. Si este formulat atât de fara echivoc, încât exclud cu totul eventualitatea ca ar putea fi o metafora, al carei mesaj adevarat e altul decât cel ce se degaja din citirea literala.

Îi defineste personalitatea lui Codreanu? Sau nu?
Caci, daca da, tot restul operei cade.
Cu absolut toate consecintele ce-ar decurge de-aici.

Asadar miza-i enorma.
Fireste, eficienta demersului de dobândire a unei cât mai corecte întelegeri si a unei cât mai pertinente interpretari a gândurilor si/sau actiunilor cuiva este conditionata de masura în care le percepi fidel corelarea cu circumstantele în care ele s-au ivit.

E prea elementar ca, în situatii dramatice, de extraordinar pericol si durere pentru el, orice om poate ceda nervos, macar pentru o clipa, si ca efect, gândi sau face, ceva complet opus adevaratului fond al personalitatii sale.
Prin urmare, acel gând sau fapta nu-l defineste.

Dar, la fel de elementar este ca, de asemenea, în situatii limita, semenul care le traverseaza, într-un moment de slabire a autocenzurii se poate demasca prin reactia sa.
În acest caz fapta sau gândul dezvaluindu-l exact asa cum este de fapt.

E de prisos sa detaliez groaznicele presiuni care-l apasau pe Codreanu în 1936. Cine este asadar el? Cel al pasajului? Ori cel al operei?

Nu ma grabesc sa dau verdict. Pentru ca sunt convins ca doar el singur si l-ar fi putut da. Prin propria-i faptuire. Daca ar mai fi fost lasat sa ramâna pe lume. Si, mai cu seama, daca prelua cârma României.
Întreaga istorie sta marturie: în materie de revelare a personalitatii, singurul test fara de gres este ce faci când detii puterea si te simti sigur pe ea.

Asa înteleg eu Legionarismul Românesc.
CU DUMNEZEU ÎNAINTE!

BIBLIOGRAFIE
(nominalizez în ea doar materiale din care am citat sau la care am facut referire directa)

Andrew Cristopher & Gordievski Oleg, K.G.B., Editura All, Bucuresti, în Nicolae Mitrica, Episoade dintr-un razboi nedeclarat, partea a VI-a, în Revista Francmasoneria. Dezvaluiri cutremuratoare, nr. 10/2003

Mares Ioan M., Francmasoneria în filmul «Ecaterina Teodoroiu», 1933 [FM.F.E.T.]

XXX, Francmasoneria. Dezvaluiri cutremuratoare, nr. 7/2003, [FM.D.C. 7/2003] si nr. 10/2003, [FM.D.C. 10]

XXX, Obiectiv Legionar, An II, nr. 1(7), ianuarie 2004, [O.L. 1(7)] si An I, nr. 4, octombrie 2003, [O.L. 4]

XXX, Permanente, Anul VIII, nr. 8, august 2005, [P.VIII.8]

Baias Ionut, Cine si de ce conduce România, în [P.VIII.8]

Becescu Florin, Franc-Masoneria. Crima- Spionaj-Anarhie, Editura Ziarului «Porunca Vremii», Bucuresti, 1936

Bidegain Jean, Discurs rostit în anul 1905 în fata Marelui Orient al Frantei, în [O.L. 1(7)]

Boldur Latescu Gheorghe si Iorga Filip-Lucian, Genocidul comunist în România, vol. IV, Reeducarea prin tortura, Editura Albatros, Bucuresti, 2003

Buzatu Gheorghe, Despre legionari si legionarism, prefata la monografia Corneliu Zelea Codreanu si epoca sa, în [C.Z.C.E.S.]

Codrescu Razvan, În cautarea Legiunii pierdute, Editura Vremea, Bucuresti, 2001

Coja Ion, Legionarii nostri, Editura UMC, Bucuresti, 2001; Protocoalele Kogaionului. Teze si ipoteze consemnate si autentificate de Ion Coja pentru a se întelege si evalua corect Contenciosul Româno-Evreiesc, inclusiv – asa numindu-l unii – «Holocaustul din România», Uniunea Vatra Româneasca, Editura Tara Noastra, Bucuresti, 2004

Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, ”Bande, banditi si eroi”. Grupurile de rezistenta si Securitatea (1948-1968). Documente, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2003 [”B.B.I.”]

Crainic Nichifor, Ortodoxism si Masonerie, în [FM.F.E.T.]

Dobrescu Emilian M., Ilustri francmasoni, Editura Nemira, Bucuresti, 1999

Eminescu Mihai, Opere, vol. IX, Editie critica întemeiata de Perpessicius, Editura Academiei Române, Bucuresti, 1980, [M.E.O. IX]; Manuscrisul Din sedintele Societatii România Juna. Nationalistii si Cosmopolitii, în [M.E.O. IX] 

Goga Octavian, Mustul care fierbe, Editura Scripta, Bucuresti, 1992

Heinen Armin, Die Legion «Erzangel Michael» in Rumänien. Soziale Bewegung und politische Organisation. Ein Beitrag zum Problem des internationalen Faschismus, Südosteuropäische Arbaiten, München, 1986

Iorga Nicolae, Discursuri Parlamentare, vol. I-iu, partea I-a, Editura Bucovina, I.E. Toroutiu, Bucuresti, 1939, [D.P.v.I.p.I]; În chestia manifestatiilor studentesti, Discurs rostit în sedinta din 17 decembrie 1909 a Camerei Deputatilor, în [D.P.v.I.p.I]; Chestia agitatiilor evreiesti, Discurs rostit în sedinta din 11 februarie 1910 a Camerei Deputatilor, în [D.P.v.I.p.I]

Milcoveanu Serban, Corneliu Z. Codreanu altceva decât Horia Sima, vol.II, Editura Crater, Bucuresti, 1996; Tactica si strategia în întrebari cu sau fara raspuns, tipografia TCM Print, Bucuresti, 2001; Atentatul din 21 septembrie 1939 contra lui Armand Calinescu si epoca 1930-1950, Editura TCM Print, Bucuresti, 2004

Mitrica Nicolae, Episoade dintr-un razboi nedeclarat, partea a III-a în [FM.D.C. 7/2003]; partea a VI-a, în [FM.D.C. 10]

Nestorescu Balcesti Horia, Ordinul Masonic Român. Mai putina legenda si mai mult adevar, cu un Cuvânt înainte de Mihail Sadoveanu, Casa de Editura si Presa Sansa S.R.L., Bucuresti, 1993

Nicolschi Alexandru, Autobiografie-sinteza, în [S.E.v.I.]

Papanace Carol, Prefata la volumul Constantin Papanace Diverse stiluri de lupta politica, Tipografia INFCON S.A., Constanta, 2005

Papanace Constantin, MIHAI EMINESCU un mare precursor al LEGIONARISMULUI românesc, Editia I-a, Editura Armatolii, Cetatea Eterna, 1951; Diverse stiluri de lupta politica, Tipografia INFCON S.A., Constanta, 2005

Papuc Ion, Cu fata spre trecut. Portrete si ideologii, Editura Vergiliu, Bucuresti, 2005

Pauker-Bratescu Tatiana, Nota biografica despre Ana Pauker, în [S.E.v.II.]

Paulescu Nicolae C., Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria, Tipografia Antet XX Press, Filipestii de Târg, Prahova, 2000; Editia I-a, 1913, doua volume; Degenerarea Rasei Jidanesti, Bucuresti, 1928

Radulescu Motru Constantin, Revizuiri si adaugiri, vol.III, Editura Floarea Darurilor, Bucuresti, 1999

Simionescu Roxana, Doctrina Legionara. Prezentare concisa, Editura Lucman, Bucuresti, 2003

Solomovici Tesu, Securitatea si Evreii: vol.I, Despre calai si despre victime, Prefata de Razvan Theodorescu, Cuvânt înainte de Sorin Rosca Stanescu, Editura Ziua, Bucuresti, 2003, [S.E.v.I.]; vol. II Teroare. Crime. Turnatori. Colaborationisti, Editura Tesu, Bucuresti, 2004, [S.E.v.II.]

Safran Alexandru, Israel si radacinile sale, Editura Hasefer, Bucuresti, 2002, [I.R.S.]; Poporul lui Israel si Tara lui Israel. Israel, «inima natiunilor»; Eret-Israel, sufletul universului, Curs tinut la Universitatile din Geneva, Amsterdam si Jyvaskyla (Finlanda), la Trinity College din Cambridge si la Sorbona. Expunere prezentata la Paris, la Conferinta rabinica europeana. În [I.R.S.]

Varlam Ion, PseudoRomânia. Conspirarea deconspirarii, Editura VOG, Bucuresti, 2004

Wigoder Geofrey, Evrei în lume. Dictionar biografic, traducere în limba româna de Irina Horea, Viviane Prager, Carmen Stanca, Editura Hasefer, Bucuresti, 2001

Zelea Codreanu Corneliu, Pentru legionari, vol. I, Editura Totul pentru Tara, Sibiu, 1936 si Carticica sefului de cuib. Manual al Garzii de Fier, în [O.L. 4]

XXX, 1948 mai 18. Proces-verbal al conferintei ce a avut loc la Ministerul Afacerilor Interne referitoare la miscarea legionara, Arhiva Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, fond documentar, dosar nr. 45, f.1-4 – în [”B.B.I.”]

XXX, Corneliu Zelea Codreanu si epoca sa, Editura Criterion Publishing, Norcross, GA, U.S.A., 2001, [C.Z.C.E.S.]

XXX, Israelite of America, 3 august 1866, apud [O.L. 1(7)]

XXX, Jewish Banker, de Comte de Saint-Aulaire din Geneve contra la Paix, Librarie Plan, Paris, 1936, în [O.L. 1(7)]

XXX, The American Hebrew, 20 septembrie 1920, în [O.L. 1(7)]

XXX, The Jewish World, 9 februarie 1883, în [O.L. 1(7)]

 

 

 

/ /
INAPOI LA PAGINA ROMÂNIEI NATIONALISTE