Poporul român, crescut de 2.000 de ani
în codrii Carpatilor si pe plaiurile Dunării, Tisei si Nistrului, a trăit crestinismul din cele mai vechi timpuri.
Românii s'au născut codreni si plăesi.
Codrul n'a lipsit
niciodată din trecutul sbuciumat al neamului.
Codrul românesc - in apărarea cãruia se înrolaserã cei mai
buni fii ai patriei - a înteles să dea acesti soldati ai lui, istoriei
de mari înăltimi a tării.
Unul dintre soldatii
cei mai apropiati ai Căpitanului a fost inginerul silvic GH. CLIME. Dispretuitor
al vietei pământesti. Torent de viată. In sângele lui vibrează toate năzuintele
românesti. Nostalgia ultimelor raze ale veacului trecut îi arată din primii
ani ai copilăriei, semnele furtunei si-l pregăteste pentru lupta grea
împotriva răului.
Fulgera la gândul că tara aceasta nu a putut încă vedea lumina libertătii fiilor ei! Căci cei întru Iuda coplesesc zi de zi neamul acesta bun si ospitalier.
Si astfel adolescenta lui este un Vulcan.
La 17 ani pune bazele Cercului "Unirea" care avea de scop lupta pentru redesteptarea
constiintelor românesti în fata pericolului dinăuntru si afara tării. Era in 1906.
Din dorul de libertate al tării si-a făcut singurul crez.
Păsind pragul Universitătii, continuă, cu mai multă tărie lupta începută. N'a avut un pic de repaus. Mereu în linia întâia. Totdeauna a dat: muncă, energie, capacitate, suf1et, bunătate. Scoala Superioară de
Silvicultură dela Brănesti se mândrea cu studentul Clime.
Camarazii de promotie făceau zid în jurul lui. Căci el anima. Descretea fruntile. Imbărbăta. Dădea suflet din sufletul lui. Suferea cu cel nedreptătit. Inviora pe cel timid. Cutremura pe cel nehotărît. Sustinea pe cel drept. Intrecea pe cel viteaz.
Vine războiul. E1 îsi revendică dreptul de a sacrifica fiinta lui pentru neam. Pentru libertatea natională. Luptă vitejeste.
Inscrie fapte de arme, de abnegatie, de eroism.
Se termină răsboiul, Inginerul Clime intră
în viată.
Munca cinstită îi este singurul tovarăs.
Dar negura ce s'a astemut peste plaiurile românesti se îndeasă. Răul creste. Semnalul de alarmă este dat.
Căpitanul legiunilor carpatine strigă adunarea. Primul prezent este tot inginerul Clime. Pentru a treia oară el îsi oferă viata.
Iată cum răspunde la 1 August 1927 la apelul Căpitanului:
"...Să mă înscrie si pe mine cu ceeace pot da: viata".
Lupta contra Legiunei
începe. La inceput mascată. Apoi fătisă. Inginerul Clime ia pozitie ostăsească
de înalt comandament.
Luptele se întetesc.
La cavalerismul luptătorilor legionri, trimisii lui Satan răspund cu miselie.
Spania crestină
devine tinta temută a luptei diavolului bolsevic. Legiunea Arhanghelului
Mihail ordonă trimiterea luptătorilor ei alesi pentru apărarea bisericei
si latinitătii. Ing. Gh. Clime deschide cu pieptul lui de fier, la comanda
Marelui Legionar Ionel Mota, pârtie adâncă printre vrăjmasii lui Hristos.
Acest eroism a înrăit gândul lui Satan, care deslăntuie prigoana cea mai îngrozitoare. Ucide mii de vieti. Sdrobeste mii de trupuri. Si astfel în chinuri de uluitoare imaginatie diavolească, cade pământescul inginerului Clime. Sufletul lui însă rămâne cu noi. El este mucenicul neamului întreg. Neamului nostru românesc. Sufletul lui era rupt din sufletul pădurii. Pădurea românească îl revendică. Slujitorii acestui altar al Naturii, breslasii pădurii de pretutindeni, îl poartă în sufiet. Chipul lui a devenit icoană.
GH. NICOLAU-BÂRLAD
Almanahul
CUVÂNTUL, 1941