Cuvântul ,,Crãciun" este înrudit cu termenul latin ,,creatio" din limba latinã cultã. In acest fel a înteles poporul roman ,,crãciunul", ca o creatie pentru cã Nasterea Mântuitorului este unicã si nouã prin ea însãsi. Coboarã Dumnezeu în lume pentru a rezidi lumea. 

Aceasta este Taina Craciunului, începutul unei noi creatii prin Adam cel nou. 

Pruncul ,,mititel, înfãsat în scutec de bumbãcel" vine din nou la cumpãna dintre ani apropiindu-ne de raiul ceresc. 

Iisus Hristos se naste pentru fiecare dintre noi în micuta pesterã din Bethleem spre împãcarea noastrã cu Dumnezeu-Mielul care va ridica pãcatul lumii. In acea noapte plutea misterul asteptãrii. Ingerii din cer încep sã cânte spre uimirea pãstorilor si acelor din împrejurimi. Mãrire întru cei de sus, pe pãmânt pace, între oameni bunã voire. Cei trei magi de la rãsãrit aduc Pruncului nou nãscut aur, smirnã si tãmâie. 

Asa cum steaua a condus pe cei trei magi la Bethhleem, colindele noastre ne conduc prin credinta si viata curatã spre acelasi Iisus Mântuitorul, fiecare prin colind ajungem sã devenim vestitori ai Nasterii, Lumina Bucuriei Divine.

Crãciun Fericit românilor de pretutindeni, 

Preot iconom stavrofor Radu Botis 

Parohia Ort. Rom. Arduzel, Maramures

 

Se aud colindãtorii